Decizia nr. 1577/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire

Circumstanțele cauzei. 1.1 Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 1.03.2021, reclamantul A. a solicitat obligărea pârâților U.A.T. Comuna Ștefănești, prin Primar și Consiliul Local Ștefănești la plata unor despăgubiri materiale egala cu indemnizația de viceprimar, indexată, majorata și reactualizată și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pe toata perioada de activitate, respectiv perioada 28.06.2019-29.10.2020 și la plata unor daune morale, in suma de 50.000 RON, corespunzătoare prejudiciului moral suferit, cu cheltuieli de judecată. 1.

Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, prin sentința nr. 1211/7.09.2021 a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta U.A.T. Comuna Ștefănești, prin întâmpinare, a admis,în parte, cererea formulată de reclamant și a obligat pe pârâții Consiliul Local al Comunei Ștefănești și U.A.T. Comuna Ștefănești să îi plătească reclamantului, în solidar, despăgubiri constând în indemnizația de viceprimar si contravaloarea concediului de odihnă, actualizate cu indicele de inflație, pentru perioada 28.06.2019 - 29.10.2020. Totodată, au fost obligați pârâții să-i plătească reclamantului, în solidar, suma de 5.000 RON, reprezentând daune morale. A fost admisă, în parte, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și obligați pârâții, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 1.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată acordate parțial. Prin aceeași sentință a fost respinsă, în rest, acțiunea ca neîntemeiată, a fost admisă cererea de chemare în garanție a B. - Organizația Județeană Vâlcea, formulată de pârâți și obligat chematul în garanție să plătească pârâților suma pe care aceștia au fost obligați în solidar să o plătească reclamantului cu titlu de despăgubiri materiale și daune morale, precum și cheltuieli de judecată. 1.

Împotriva sentinței a formulat recurs chematul în garanție B. - Organizația Județeană Vâlcea arătând că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii (art. 488 pct. 6 C. proc. civ.); este pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură a căror încălcare atrage sancțiunea nulității (art. 488 pct. 5 C. proc. civ.); a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 pct. 8 C. proc. civ.). 2. Hotărârea atacată. Prin decizia nr. 179/R-C din 21 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă excepția de nulitate a recursului; a fost admis recursul formulat de chematul în garanție B. - Organizația Județeană Vâlcea, împotriva sentinței nr. 1211/7 septembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, intimați fiind reclamantul A., și pârâții U.A.T. Comuna Ștefănești și Consiliul Local al Comunei Ștefănești; a fost schimbată, în parte, sentința în sensul că s-a respins cererea de chemare în garanție ca neîntemeiată și menținută în rest. Totodată, a fost admisă cererea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecată față de intimații-pârâți UAT Ștefănești și Consiliul Local Ștefănești și obligă pârâții să plătească recurentului suma de 3.770 RON. Au fost respinse cererile intimaților de acordare a cheltuielilor de judecată. 2. Cererea de revizuire. La data de 21 iunie 2024, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. de dosar x/2012, s-a înregistrat cererea de revizuire formulată de revizuenții U.A.T. Comuna Ștefănești, județul Vâlcea și Consiliul Local al Comunei Ștefănești, județul Vâlcea, întemeiată pe art. 509. alin. (1), pct. 8 C. proc. civ. În motivarea cererii revizuenții consideră că între Decizia nr. 179/R-C din 21.02.2022 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. x/2021 și Decizia 1122/R-CONT din 4.12.2020 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. x/2019 există contrarietate, solicitând admiterea cererii și anularea ultimei hotărârii pronunțate 3. Decizia de declinare a competenței. Prind decizia nr. 736/R-CONT din data de 9.10.2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu. S-a declinat competența materială de soluționare a cererii de revizuire a deciziei nr. 179/R-C din 21 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, formulată de revizuenții U.A.T. Comuna Ștefănești și Consiliul Local al Comunei Ștefănești, intimați fiind B. - Organizația Județeană Vâlcea și A., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii Înalta Curte, analizând în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., excepțiile de procedură, precum și cele de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, constată că excepția tardivității, invocată din oficiu în cauză, primează, urmând a fi analizate în cele de urmează. Cererea de revizuire este o cale de atac de retractare, reglementată de dispozițiile art. 509-513 C. proc. civ., care poate fi exercitată în cazurile și în condițiile expres prevăzute de art. 509-511 C. proc. civ. Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti […] în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri". În raport de conținutul normei de drept citate, pe deplin justificată prin prisma principiul siguranței raporturilor juridice, legat de interesul general al asigurării stabilității hotărârilor judecătorești definitive, Înalta Curte constată că există un singur termen atât pentru introducerea revizuirii cât și pentru motivarea acesteia, respectiv o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Astfel fiind, cererea de revizuire a deciziei nr. 179/R-C din 21 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, în considerarea motivului de revizuire reglementat prin dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., trebuia atât introdusă la instanță, cât și motivată în termen de o lună de la data de 21.02.2022. Înalta Curte constată că revizuenții au introdus cererea de revizuire la data de 18 iunie 2024 (data poștei), astfel cum rezultă de pe plicul aflat la dosarul Curții de Apel Pitești, cu depășirea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ceea ce atrage sancțiunea decăderii prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit art. 186 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate". În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înțeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă. Înalta Curte reține faptul că revizuenții nu invocă un motiv temeinic justificat care să determine repunerea în termenul de declarare a revizuirii, în sensul dispozițiilor legale sus amintite, iar împrejurarea că au exercitat anterior aceeași cale de atac, înregistrată sub nr. x/2022 pe care au lăsat-o in nelucrare, constatându-se perimarea cererii prin decizia I.C.C.J. nr. 755 din 9.02.2024, nu constituie o cauză de suspendare a termenului de revizuire. Înalta Curte reține că lipsa de diligență a revizuenților nu poate fi asimilată unei împrejurări mai presus de voința părții, în sensul textului de lege citat anterior, care să îl fi împiedicat să exercite calea de atac înăuntrul termenului definit de lege. Se constată astfel că revizuenții nu au exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege, ceea ce atrage sancțiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepția tardivității și în temeiul dispozițiilor art. 513 din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca tardiv formulată.