ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2024

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.12.2019, reclamantul A. a formulat contestație prin intermediul căreia solicita anularea raportului de evaluare nr. x din data de 25.11.2019 emis de către Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, precum și a tuturor actelor care au stat la baza acestuia emise la rândul lor în cadrul lucrării nr. 345.12/A/II/25.09.2017.

Prin sentința civilă nr. .1743 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. .1743 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantului A..

Prima critică vizează nelegalitatea soluției pronunțate în primă instanță din perspectiva competenței teritoriale. Recurentul susține că instanța de fond a fost învestită în mod eronat, întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă la Curtea de Apel București, deși, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența teritorială aparține instanței de la domiciliul reclamantului. În speță, domnul A. domiciliază în județul Maramureș, comuna Rona de Jos, astfel că instanța competentă era Curtea de Apel Cluj. Deși excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acesteia și nu a făcut nicio mențiune în cuprinsul hotărârii, ceea ce constituie o omisiune gravă, având în vedere că aspectele privind competența sunt de ordine publică și trebuie analizate din oficiu. În consecință, se solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă.

A doua critică privește netemeinicia și nelegalitatea soluției de respingere a acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare nr. x din 25.11.2019, emis de Agenția Națională de Integritate. Recurentul susține că procedura de încheiere a contractului de închiriere analizat în raportul de evaluare s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale, fără implicarea sa directă. Contractul nu îl menționează ca semnatar, iar atribuțiile privind încheierea acestuia aparțineau exclusiv primarului, nu viceprimarului. Chiria a fost stabilită prin hotărâre a Consiliului Local, adoptată în unanimitate, iar întreaga procedură a fost transparentă și legală. În aceste condiții, recurentul apreciază că nu exista obligația de a menționa contractul în declarația de interese, întrucât nu a avut niciun beneficiu personal și nu a fost implicat în procesul decizional.

În continuare, se contestă calificarea situației ca fiind un conflict de interese, întrucât nu s-a dovedit existența unui interes personal care să fi influențat exercitarea atribuțiilor publice. Recurentul arată că nu a participat la încheierea contractului, nu a avut atribuții în acest sens și nu a beneficiat în niciun fel de pe urma acestuia. Societatea cocontractantă nu ridică suspiciuni, iar atribuirea spațiului s-a făcut în interesul comunității, cu respectarea procedurilor legale. Se subliniază că Agenția Națională de Integritate nu a demonstrat în ce mod ar fi fost afectată imparțialitatea sau obiectivitatea recurentului în exercitarea funcției publice, limitându-se la invocarea unor dispoziții legale fără a le corela cu faptele concrete.

În concluzie, se solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1743/2021, admiterea excepției necompetenței teritoriale și anularea raportului de evaluare nr. x din 25.11.2019, precum și a tuturor actelor care au stat la baza acestuia.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Agența Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurentul - reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat constatarea inexistenței stării de conflict de interese și anularea raportului de evaluare nr. x/25.11.2019 emis de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate.

Prin sentința recurată, Curtea de Apel București a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Referitor la prima critică, privind necompetența teritorială a instanței de fond, instanța de control judiciar constată că aceasta este neîntemeiată. Deși recurentul susține că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra excepției de necompetență teritorială, invocată de pârâtă prin întâmpinare, din analiza actelor dosarului rezultă că, prin încheierea de ședință din 28.07.2020, Curtea de Apel București a analizat excepția invocată și a reținut în mod expres că este competentă să soluționeze cauza.

Cu privire la cea de-a doua critică, privind netemeinicia și nelegalitatea hotărârii atacate, Înalta Curte reține că aceasta este, de asemenea, nefondată, întrucât instanța de fond a reținut în mod legal atât situația de fapt, cât și dispozițiile legale aplicabile în cauză și a făcut o corectă interpretare a acestora.

Din analiza raportului de evaluare contestat și a înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că recurentul, în calitate de consilier local, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Rona de Jos nr. 39/30.12.2016, privind actualizarea unor taxe speciale și chirii pentru anul 2017.

Ulterior, în calitate de viceprimar, delegat prin dispoziție să exercite atribuțiile primarului, a semnat Contractul de închiriere nr. x/26.01.2017, încheiat între Primăria comunei Rona de Jos și S.C. B. S.R.L., societate la care fiul său deține calitatea de asociat unic și funcția de administrator. Aceste fapte atrag incidența dispozițiilor art. 70, art. 76 alin. (1) și art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 75 din Legea nr. 393/2004 și art. 228 din Codul administrativ, care reglementează regimul juridic al conflictelor de interese.

Înalta Curte reține că recurentul nu și-a declarat interesul personal la începutul ședinței consiliului local și nu s-a abținut de la participarea la deliberări, deși avea obligația legală de a face acest lucru. Participarea sa la adoptarea hotărârii prin care au fost actualizate taxele speciale și chiriile pentru anul 2017 și semnarea ulterioară a contractului de închiriere în favoarea unei societăți administrate de fiul său se circumscrie definiției noțiunii de conflict de interese, prevăzută de dispozițiile legale în vigoare.

Instanța de fond a reținut în mod corect că recurentul avea posibilitatea să anticipeze beneficiul pe care adoptarea hotărârii și semnarea contractului l-ar putea produce în favoarea unei rude apropiate, ceea ce este suficient, potrivit legii, pentru a atrage existența unui conflict de interese.

Nu este necesară dovedirea unui beneficiu material concret, ci simpla posibilitate de apariție a unui avantaj, întrucât scopul reglementării este prevenirea corupției și asigurarea imparțialității în exercitarea funcțiilor publice.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție confirmă această interpretare, statuând că anticiparea unui beneficiu este suficientă pentru a atrage sancțiunea legală.

În concluzie, instanța constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente și în concordanță cu situația de fapt reținută.

Pentru considerentele arătate, având în vedere că niciunul dintre motivele de recurs invocate de recurent nu este apt să conducă la casarea hotărârii, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1743 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.