ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1419/2025

Ședința publică din data de 13 martie 2025

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 08.07.2024 sub nr. x/2024, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, A.-în calitate de moștenitor al lui B. și C. prin mandatar A. au solicitat revizuirea sentinței civile nr. 62 din 25 februarie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal din Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Au susținut revizuenții că această hotărâre este contradictorie în raport cu Decizia nr. 3167/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal din dosarul nr. x/2022, care a achiesat la considerentele sentinței civile nr. 2450 din 30 decembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, referitor la emiterea ordinului intern emis de Inspecția Judiciară care impunea obligativitatea semnăturii electronice în sarcina justițiabililor. Deci, implicit, s-a demonstrat că toate rezoluțiile Inspecției Judiciare în ceea ce-i privește au fost partizane, astfel că solicită desființarea sentinței civile nr. 62 din 25 februarie 2021 și obligarea Inspecției Judiciare să verifice efectiv toate aspectele sesizate.

1.2. Intimata Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea revizuirii, ca inadmisibilă.

1.3. Prin sentința civilă nr. 1782 din 6 noiembrie 2024, Curtea a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând că revizuenții invocă existența unor hotărâri contradictorii pronunțate de aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.11.2024, sub nr. x/2024.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, aspectul admisibilității căii extraordinare de atac invocat de intimata Inspecția Judiciară, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., care prevede că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Motivele prevăzute de art. 509 C. proc. civ., în temeiul cărora se poate formula cerere de revizuire, sunt limitativ determinate și de strictă interpretare neputând fi extinse prin analogie la alte situații similare.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocate de revizuenți,

"Art. 509 - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotarâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotarâri;".

Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Din chiar textul citat rezultă că pentru a putea fi valorificat acest motiv de revizuire, trebuie ca hotărârile potrivnice să întrunească cerința triplei identități: de cauză, de obiect și de părți. Cu alte cuvinte, dacă în două procese identice s-au pronunțat soluții contrare, cea de-a doua hotărâre încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi și va fi anulată ca efect al admiterii cererii de revizuire.

Sentința civilă nr. 62 din 25 februarie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată în dosarul nr. x/2017, al cărui obiect, astfel cum a fost modificat de către reclamanta B., a fost anularea lucrărilor întocmite de Inspecția Judiciară nr. x/2017 din 21.09.2017, nr. x/2017 din 03.11.2017, nr. x/2017 din 05.09.2017, nr. x/2017 din 24.10.2017, nr. x/2017 din 18.12.2017, nr. x/2018 din 27.02.2018, nr. x/2017 din 27.11.2017, nr. x/2018 din 05.02.2018, nr. x/2018 din 27.04.2018, nr. x/2018 din 10.08.2018, nr. x/2018 din 19.03.2018, nr. x/2018 din 10.05.2018, nr. x/2018 din 25.05.2018, nr. x/2018 din 21.08.2018, nr. x/2018 din 23.10.2018 și nr. x/2018 din 15.11.2018.

Or, obiectul dosarului nr. x/2022 în care s-a pronunțat Decizia nr. 3167 din 6 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu care s-a formulat cererea de revizuire, îl constituie rezoluțiile Inspecției Judiciare nr. C22-177/31.01.2022, nr. C22-184/03.02.2022, nr. C22-273/06.02.2022 și nr. C22-546/04.04.2022.

Astfel, decizia în raport cu care revizuenții afirmă că ar fi potrivnică prima hotărâre are un alt obiect și o altă cauză juridică, neputându-se reține ca fiind întrunită ipoteza unei identități de obiect și cauză.

Prin urmare, nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, întrucât dosarele menționate, în care au fost pronunțate hotărârile pretins a fi potrivnice de către revizuenți, au obiecte diferite, nefiind afectate de principiul autorității de lucru judecat.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., urmează a se respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul C. prin mandatar A. împotriva sentinței nr. 62 din 25 februarie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.