ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1321/2025

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 06.06.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în temeiul disp. art. 22 alin. (1), art. 24 din Legea 176/2010, art. 8 din Legea nr. 554/2004 a formulat contestație împotriva Raportului de Evaluare nr. x/12.04.2023, comunicat la data de 17.05.2023, emis de Agenția Națională de Integritate, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, în principal, constatarea nulității absolute a raportului de evaluare nr. x/12.04.2023, pentru neîndeplinirea procedurii de informare față de contestatoare, iar, în subsidiar, anularea raportului de evaluare nr. x/12.04.2023, emis de Agenția Națională de Integritate, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie; Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 228 din 10 mai 2024, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Integritate, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta A. solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentințe atacate, iar în rejudecare să se dispună admiterea cererii de chemare în judecată și constatarea nulității absolute a raportului de evaluare nr. x/12.04.2023, iar în subsidiar anularea raportului de evaluare pentru motive de netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, sub un prim aspect, a arătat că raportul de evaluare este lovit de nulitate absolută, motivat de faptul că în niciun moment recurenta-contestatoare nu a fost încunoștiințată despre desclanșarea procedurii de evaluare, susținerea intimatei din cuprinsul raportului de evaluare în raport de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 176/2010 cu referire la îndeplinirea procedurii de înștiințare a contestatoarei A. fiind eronată. În acest context, a susținut că din cuprinsul corespondenței purtată de instanța de fond cu Poșta Română rezultă indubitabil faptul că informarea contestatoarei prin scrisoare recomandată nr. x despre declanșarea procedurii de evaluare a respectării regimului juridic al incompatibilităților nu a fost efectuată, scrisoarea fiind returnată la Agenție cu mențiunea pe plic "Expirat termenul de păstrare", partea recurentă neavând nicio culpă cu privire la modalitatea de îndeplinire a sarcinilor de serviciu de către factorul poștal însărcinat cu predarea corespondenței. Mai mult, a învederat instanței de fond că recurenta-reclamantă A. niciodată nu a fost încunoștiințată/anunțată de factorul poștal, prin lăsarea în cutia poștală a unui fluturaș de corespondență, despre faptul că s-ar fi încercat predarea unei corespondențe și că, în lipsa acesteia de la domiciliu, s-ar putea prezenta în termen de x zile la oficiul poștal arondat în vederea ridicării corespondenței, motiv pentru care a apreciat că neridicarea corespondenței și nepredarea acesteia nu se datorează pasivității părții recurente (care nu avea cunoștință despre existența vreunei trimiteri poștale pe numele său), ci, neîncunoștințări sale cu privire la sosirea unei corespondențe pe numele său în legătură cu care era așteptată la oficiul poștal pentru a o ridica. De asemenea, recurenta-reclamantă a susținut că nu numai că nu a luat cunoștință despre conținutul corespondenței de la ANI din data de 07.03.2022, dar nici nu a avut cunoștință despre faptul că la Oficiul Poștal 1 - Ghișeu 1 ar exista vreo corespondență care i-ar fi adresată și pe care ar trebui să o ridice într-un anumit interval de timp, această împrejurare rezultând inclusiv din faptul că spre deosebire de celelalte înscrisuri A.R. atașate la dosarul cauzei și care cuprind anumite mențiuni, tăieturi, precizări, confirmarea de primire A.R. nr. x nu cuprinde nicio semnătură, completare, ștersătură etc. a factorului poștal care ar fi fost însărcinat cu predarea corespondenței. În susținerea aspectelor anterior învederate, a mai învederat că, prin adresa nr. x/13.03.2024 Oficiul Județean de Poștă și Curierat Prahova, instituție însărcinată cu predarea corespondenței către reclamantă, a precizat lacunar și fără a răspunde complet întrebării adresată de către instanța de judecată faptul că trimiterea care face obiectul reclamației a fost avizată de Oficiul Ploiești 1 - Ghișeu 1 din 07.03.2022 și înapoiată în 17.03.2022 cu motivul "avizat, reavizat, expirat termen de păstrare", rezultând indubitabil faptul că informarea nu a fost predată reclamantei A., dar și faptul că acesta nu a fost informată despre faptul că ar avea o corespondență de ridicat, eventual, ca urmare a lipsei acesteia de la domiciliu. Totodată, analizând susținerile intimatei din cuprinsul raportului de evaluare, cu privire la îndeplinirea procedurii de informare, se poate constata că aceasta se contrazice în propriile susțineri, afirmând, pe de o parte, că s-a încercat contactarea persoanei evaluate prin contactarea secretariatului Consiliului Județean Prahova în vederea furnizării unor date de contact, însăși contestatoarea fiind cea care a contactat Agenția la adresă, și, pe de altă parte, faptul că A. nu a depus la dosarul de evaluare niciun punct de vedere, deși acest pas al procedurii ar fi fost imposibil de îndeplinit de vreme ce contestatoarea nu avea niciun fel de element/indiciu în legătură cu situația potential generatoare de conflict și care a generat declanșarea procedurii de evaluare, dreptul să la apărare devenind iluzoriu în această etapă. În concluzie, față de cele reținute în cuprinsul raportului de evaluare contestat, a susținut că recurenta A. nu a avut în niciun moment cunoștință despre declanșarea procedurii de evaluare și nici despre identificarea unor elemente de încălcare a dispozițiilor legale în materia incompatibilităților, toate scrisorile expediate de intimată fiind returnate către aceasta din motive necunoscute contestatoarei. În acest sens, a învederat că, deși Agenția a fost contactată în mod direct de către contestatoare la 26.09.2022, tocmai pentru a nu se ajunge în situația de a-i fi încălcat dreptul la apărare, aceasta a aflat despre faptul că a fost declarată incompatibilă, în urma unui articol de presă publicat în presa locală. Prin urmare, interpretând dispozițiile art. 20 și art. 13 alin. (2) din același act normativ, a considerat că raportul de evaluare este lovit de nulitate absolută, motivat de faptul că în niciun moment contestatoarea nu a fost încunoștințată despre declanșarea procedurii de evaluare, dar mai ales despre identificarea unor elemente de incompabilitate, cu toate că intimata ANI, la momentul la care a contactat secretariatul Consiliului Județean Prahova sau la momentul în care contestatoarea a luat direct legătura cu inspectorul de integritate, avea posibilitatea și obligația legală de a aduce la cunoștință acesteia despre declanșarea procedurii de evaluare prin "citarea" directă la sediul Consiliului Județean Prahova. În ceea ce privește capătul subsidiar al contestației vizând anularea raportului de evaluare nr. x/12.04.2023 emis de Agenția Națională de Integritate, a arătat că, din analiza dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, regimul de incompatibilitate enunțat de textul de lege are în vedere ipoteza în care contestatoarea, din calitatea de consilier județean, ar fi cumulat și calitatea de membru în consiliu de administrație la altă societate sau regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Județean Prahova, existând astfel un potențial conflict de interese în ceea ce privește influențarea și luarea deciziilor în cazul agentului economic, cumularea însă a celor două calități, respectiv cea de consilier județean și cea de membru în Consiliu de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate înființată și subordonată Consiliului Local Ploiești, nu este aptă să genereze incompatibilitatea avută în vedere de legiuitor.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Cu privire la critica vizând procedura de informare și invitare în vederea exprimării punctului de vedere a arătat că motivul invocat de recurenta-reclamantă a fost amplu analizat de către instanța de fond care, prin raportare la documentele aflate la dosar, în mod temeinic și legal a concluzionat că, raportat la mențiunea "expirat termen de păstrare", procedura de informare și invitare a recurentei în vederea exprimării punctului de vedere a fost întru totul respectată de către ANI. Astfel, faptul că recurenta nu a dorit să ridice corespondențele transmise de ANI, nu poate fi imputat intimatei-pârâte și nici nu poate duce la concluzia că procedura de informare și invitare a recurentei în vederea exprimării punctului de vedere nu a fost respectată, aspect reținut în mod temeinic și legal de către curtea de apel. Or, din cuprinsul tuturor demersurilor întreprinse de inspectorul de integritate în vederea efectuării procedurii de informare a recurentei, reiese foarte clar reaua-credință și lipsa de diligență a acesteia care, a refuzat, în mod repetat, ridicarea scrisorilor recomandate, cu confirmare de primire, transmise de către ANI. Cu privire la greșita interpretare dată dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, a arătat că argumentele invocate de recurentă nu o exonerează pe aceasta de răspunderea instituită de legiuitor în ceea ce privește situația de incompatibilitate. De altfel, a susținut că situația de fapt reținută prin sentința recurată, respectiv deținerea și exercitarea simulată, atât a funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova, cât și a funcției de membru în Consiliul de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate comercială a cărui unic acționar este municipiul Ploiești, nu a fost contestată de recurentă, aspect în raport de care dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au fost reținute și interpretate în mod temeinic și legal de instanța de fond.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 17 octombrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 11 martie 2025, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente: Prin demersul judiciar ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/12.04.2023 emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat, în privința reclamantei, încălcarea legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, în sensul dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 (...) coroborate cu dispozițiile art. 227 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, întrucât a deținut și a exercitat, în perioada 23.10.2020 - 17.06.2022, atât funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate comercială de interes local. Legalitatea raportului ANI a fost confirmată de prima instanță, prin respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată, găsind ca neîntemeiate atât criticile de nelegalitate prin care s-a invocat nerespectarea procedurii de înștiințare a persoanei evaluate, prin prisma prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cât și criticile de netemeinicie privind situația de incompatibilitate reținută de către inspectorul de integritate. Recurenta-reclamantă a criticat sentința primei instanțe din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Relativ la critica dezvoltată prin cererea de recurs, prin care se invocă de către partea recurentă - reclamantă pretinsa nulitate a raportului de evaluare pe considerentul nerespectării procedurii de informare, ca urmare a încălcării inspectorului de integritate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2020, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Astfel, recurenta-reclamantă a susținut că în niciun moment nu a fost încunoștiințată despre declanșarea procedurii de evaluare și nici despre identificarea unor elemente de încălcare a dispozițiilor legale în materia incompatibilităților, toate scrisorile expediate de intimata ANI fiind returnate către aceasta din motive necunoscute părții recurente. Procedura de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților este reglementată prin art. 20-art. 26, Secțiunea a III-a din Titlul II al Legii nr. 176/2010, iar prin dispozițiile art. 20 alin. (2) și art. 13 alin. (2) (normă la care art. 20 alin. (5) din Legea face trimitere) instituie două obligații în sarcina inspectorului de integritate: - de a informa persoana evaluată prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire și de a o invita să prezinte un punct de vedere cu privire la conflictul de interese sau starea de incompatibilitate identificată urma evaluării declarației de interese, precum și a altor date și informații, cu posibilitatea acesteia de a fi asistată sau reprezentată de avocat (art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 176/2010); - de a desfășura procedura administrativă de evaluare prin raportare exclusiv la informații publice, până la informarea persoanei care face obiectul evaluării și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere (art. 20 alin. (5) coroborat cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 176/2010). În speță, după cum a reținut în mod temeinic instanța de fond, procedura de informare a fost îndeplinită de către inspectorul de integritate, fiind respectate toate etapele și procedurile de evaluare, așa cum sunt acestea prevăzute de Legea nr. 176/2010. Astfel, din cuprinsul raportului de evaluare și din documentele care au stat la baza emiterii sale, rezultă că intimata-pârâtă ANI a emis către recurenta-reclamantă informarea nr. x/03.03.2022 ce avea ca obiect încunoștințarea acesteia cu privire la declanșarea evaluării respectării regimului juridic al incompatibilităților, informarea fiind trimisă la adresa de domiciliu a recurentei-reclamante, cu confirmare de primire, din ștampila poștei rezultând predarea cu motivul "expirat termen de păstrare". Totodată, prin Adresa ANI nr. x/21.07.2022 s-a arătat faptul că au fost identificate elemente cu privire la existența unei stări de incompatibilitate în sensul dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 16/2003 din Legea nr. 161/2003 (...) coroborate cu dispozițiile art. 227 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, deoarece în perioada exercitării mandatului de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova a exercitat și funcția de membru în Consiliu de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate comercială de interes local, recurenta-reclamantă fiind invitată să transmită un punct de vedere. Adresa ANI nr. x/21.07.2022 a fost trimisă recomandat, cu confirmare de primire, motivul neridicării fiind "expirat termen de păstrare" . Față de nepredarea Adresei ANI nr. x/21.07.2022, s-a procedat la emiterea unei noi adrese de către intimata-pârâtă pentru încunoștiințarea recurentei-reclamante cu privire la situația de incompatibilitate și solicitarea unui punct de vedere. Adresa ANI de revenire nr. x a fost trimisă reclamantei la domiciliu recomandat, motivul nepredării rezultând din ștampila poștei "expirat termen de păstrare" . După ce a fost contactat telefonic secretariatul Consiliului Județean Prahova, recurenta-reclamantă A. a contactat Agenția Națională de Integritate și a precizat că nu a intrat în posesia informărilor întrucât s-a aflat în concediu, motiv pentru care s-a reluat procedura de informare a acesteia, la aceeași adresă de domiciliu, astfel cum rezultă din Procesul-verbal de convorbire telefonică din 26.09.2022 . Cu toate acestea, informarea înregistrată sub nr. x/26.09.2022 a fost returnată, cu mențiunea "Expirat termen de păstrare" . Având în vedere dispozițiile legale în cauză dedusă judecății, și ținând seama de modalitatea de comunicare a actelor menționate mai sus, rezultă că recurenta-reclamantă a fost informată, în mod legal, cu privire la declanșarea activității de evaluare a situației de incompatibilitate sesizată, și respectiv în legătură cu identificarea elementelor care au generat apariția situației de incompatibilitate. Faptul că recurenta-reclamanta nu a depus diligențe pentru a-și ridica corespondența nu poate conduce în niciun fel la reținerea vreunei culpe a autorității pârâte, care a dovedit efectuarea demersurilor pentru respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Legea neprecizând nicio procedură specială în cazul în care termenul de predare a scrisorii recomandate a expirat fără a fi ridicată de la oficiul poștal. Nu pot fi primite nici criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul că confirmarea de primire A.R. nr. x, aflată la dosar fond, nu cuprinde nicio semnătură, completare, ștersătură a factorului poștal vizavi de modalitatea în care s-a încercat predarea-primirea corespondenței cu privire la declanșarea evaluării respectării regimului juridic al incompatibilității, deoarece, în lipsa unei contestări de către recurenta-reclamantă, prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, a realității mențiunilor din cuprinsul acestui înscris, faptele constatate personal de către cel care l-a încheiat se bucură de prezumția de validitate și adevăr sub rezerva prevăzută de art. 164 alin. (4) C. proc. civ. a înscrierii în fals. Dincolo de aceste aspecte, prima instanță a solicitat informații din partea Oficiului Poștal nr. 22 Ploiești pentru a comunica motivul nepredării recomandatei cu A.R. 15344 nr. x și dacă s-a încercat predarea către destinatar de către factorul poștal din Municipiu Ploiești, iar în caz negativ să se menționeze motivul nepredării. Din adresa nr. x/13.03.2024 a Companiei Națională Poșta Română S.A. - Oficiul Județean de Poștă și Curierat Prahova rezultă că recomandata cu confirmare de primire cu numărul de prezentare 15344 prezentată la oficiul poștal București 22 în data de 04.03.2022, destinatar A., din localitatea Ploiești, județ Prahova, expeditor Agenția Națională de Integritate, din București, bulevardul x, a fost avizată de Oficiul Poștal 1 - Ghișeu 1 în data de 07.03.2022 cu motivul "avizat, reavizat, expirat termen păstrare", conform răspunsului primit de la oficiul București 22, trimiterea anterior menționată a fost predată retur la data de 22.03.2022 expeditorului. Or, această informare oficială, coroborată cu înscrisurile de la dosar, constituie o dovadă suficientă referitoare la faptul că intimata-pârâtă ANI a transmis toate informările legal, cu confirmare de primire la domiciliul recurentei-reclamante, pentru a căror ridicare era necesar a se prezenta la oficiul poștal. Toate trimiterile cu scrisoare recomandată poartă ștampila poștei și mențiunea "Expirat termen de păstrare". Art. 21 din Legea nr. 176/2010 prevede că după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul sesizării, inspectorul de integritate întocmește un raport de evaluare dacă apreciază în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități. În lipsa confirmării de primire a informării, inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare. Totodată, trebuie observat faptul că art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prevede sancțiunea nulității doar pentru acele acte întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informațiilor care nu sunt publice. În speță, recurenta-reclamantă nu a arătat nici prin acțiune și nici prin cererea de recurs, în concret, care sunt informațiile nepublice a căror folosire la întocmirea raportului de evaluare atrage sancțiunea nulității. Față de cele reținute mai sus, Înalta Curte constată că procedura de înștiințare prevăzută de lege a fost respectată de către ANI, neexistând o culpă a acestei autorități în procedura de evaluare, care să conducă la anularea raportului de evaluare contestat. Referitor la criticile de nelegalitate prin care se susține neîntrunirea condițiilor pentru constatarea situației de incompatibilitate, Înalta Curte le apreciază a fi nefondate. Prin raportul de evaluare contestat, incompatibilitatea a fost reținută în privința recurentei-reclamante în raport de prevederile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 (...) coroborate cu dispozițiile art. 227 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, întrucât a deținut și a exercitat, în perioada 23.10.2020 - 17.06.2022, atât funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate comercială de interes local. Potrivit art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: "(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (…) d) funcția de (...) membru al consiliului de administrație (...) la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local". Textul de lege precitat consacră în termeni imperativi, de strictă aplicare și interpretare, o stare de incompatibilitate a consilierului județean, care există în orice situație în care acesta exercită funcția de administrator/membru al consiliului de administrație în cadrul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local. Or, așa cum a reținut în mod temeinic și legal și instanța de fond, după cum rezultă din probatoriul administrat, în speță, se regăsesc elementele prevăzute de lege, fiind întrunite toate condițiile reținerii acestei situații de incompatibilitate, respectiv, recurenta-reclamantă a exercitat în perioada de referință, 23.10.2020 - 17.06.2022, simultan funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova, județul Prahova, în mandatul 2020-2024, și funcția de membru în Consiliul de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A. - societate comercială înființată în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Ploiești nr. 116/2002 și al cărui unic acționar este Municipiul Ploiești, încasând în perioada evaluată venituri de la ambele entități. De altfel, instanța de control judiciar constată că situația de fapt reținută prin sentința recurată, respectiv deținerea și exercitarea simultană, atât a funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Prahova, cât și a funcției de membru în Consiliul de Administrație al S.C. Hale și Piețe S.A., societate comercială a cărui unic acționar este municipiul Ploiești, nu a fost contestată de către partea recurentă. Având în vedere conceptul de demnitate publică, reprezentat de "complexul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, lege și alte acte normative, pe care și le asumă o persoană fizică prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau indirect, prin numire, potrivit legii", rezultă că prin natura funcției cu care a fot investit, consilierul județean slujește interesele comunității din care face parte, astfel încât îi revine obligația să respecte normele imperative, privind obligațiile ce-i revin în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare. În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.