ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1179/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2023, reclamanta Federația Română de Tenis, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sportului și Ministrul Sportului, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, să dispună: - aplicarea unei amenzi cominatorii de 600 de RON/zi de întârziere conducătorului Ministerului Sportului, echivalentul a 20% din salariul minim brut pe economie; - acordarea unor penalități pe zi de întârziere în valoare de 77.887,15 RON, echivalentul a 1% din valoarea finanțării restante a FRT pentru anul 2018, pentru neexecutarea obligației stabilite prin sentința civilă nr. 381/20.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ si fiscal în dosarul nr. x/2018.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 804 din 12 mai 2023 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității, ca neîntemeiate. Admite în parte cererea formulată de reclamanta Federația Română de Tenis în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sportului și Ministrul Sportului- A.. Aplică sancțiunea amenzii în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pârâtului Ministrul Sportului - A., în calitate de conducător al autorității publice pârâte, pentru neexecutarea sentinței civile nr. 381/20.10.2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, începând cu data comunicării prezentei hotărâri. Obligă pârâtul Ministerul Sportului la plata către reclamantă a unei penalități de întârziere de 1.000 de RON/zi, începând cu data comunicării prezentei hotărâri. Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 3.000 de RON, reprezentând onorariu avocațial redus conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Neexecutorie."

Recursurile exercitate în cauză Împotriva sentinței au declarat recurs recurenții-pârâți Agenția Națională pentru Sport (continuatoare în drepturi și obligații a Ministerului Sportului) și Ministrul Sportului - A., ambii criticând-o pentru nelegalitate. Recurenta-pârâtă Agenția Națională pentru Sport și-a întemeiat calea de atac pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cererii introductive și respingerea acesteia ca neîntemeiată. În esență, recurenta-pârâtă a apreciat că Ministerul Sportului nu poate fi obligat la plata unor penalități de întârziere și nici ministrul sportului sancționat cu amendă, în condițiile în care Raportul privind îndeplinierea condițiilor de finanțare a fost comunicat la data de 24.05.2023 Federației Române de tenis, îndeplinindu-se obligația din titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 381/20.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ si fiscal în dosarul nr. x/2018. Recurentul-pârât Ministrul Sportului - A. a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., subliniind, în esență, faptul că instanța de fond a respins nejustificat solicitarea de emitere a unei adrese în vedere comunicării stadiului în care se afla elaborarea raportului. Astfel, la data de 9.05.2023, obligația Ministrului de a numi comisia de analiză era îndeplinită, raportul comisiei fiind întocmit și înregistrat sub nr. x/9.05.2023. Apare ca fiind evidentă încălcarea prevederilor art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., lipsind una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile și anume interesul. În mod similar, sentința primei instanțe este rezultatul și aplicării eronate a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, ministrul îndeplinind obligațiile stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu.

Apărările formulate de intimată Intimata-reclamantă Federația Română de Tenis a depus întâmpinare, slicitând în principal, respingerea recursurilor ca fiind lipsite de interes, iar în subsidiar respingerea acestora ca nefondate și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe, precum și acordarea cheltuielilor de judecată în recurs.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea căilor de atac declarate în cauză, invocată de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia, pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Înalta Curte va avea în vedere și prevederile art. 29 C. proc. civ., potrivit cărora acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, ceea ce, în materia contenciosului administrativ, presupune dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii unui astfel de act. Prezenta cauză are ca obiect solicitarea reclamantei de aplicare a sancțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 pentru neexecutarea de către pârâți a obligației stabilite prin sentința civilă nr. 381/20.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018 și anume aceea de emitere a unui nou raport privind îndeplinirea condițiilor de finanțare ale federațiilor sportive naționale, ținând cont de considerentele hotărârii. Față de acest obiect al cauzei, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursului trebuie avute în vedere și anumite împrejurări, care, deși au survenit anterior pronunțării hotărârii atacate, ele nu au fost aduse la cunoștința instanței și părților implicate pentru a produce efectele scontate. Astfel, Înalta Curte reține că autoritatea pârâtă a întocmit raportul privind îndeplinirea condițiilor de finanțare nr. x/9.05.2023, conform celor solicitate prin cererea de chemare în judecată și dispuse prin hotărârea judecătorească a cărei neexecutare se invocă, din înscrisurile depuse în recurs reieșind faptul că raportul în discuție a fost comunicat reclamantei prin email la data de 24.05.2023 și ulterior prin poștă, cu confirmare de primire. În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual în susținerea căilor de atac, astfel cum este această condiție impusă de dispozițiile art. 32 lit. d) și art. 33 C. proc. civ., cei doi pârâți îndeplinind obligația stabilită în sarcina lor înainte de comunicarea hotărârii instanței de fond, de aplicare a sancțiunilor prevăzute de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Totodată, în raport de aceleași împrejurări, devine lipsită de orice folos procesuală analiza punctuală a criticilor de nelegalitate invocate în susținerea recursurilor. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor și va respinge recursurile ca fiind lipsite de interes. În privința cererii intimatei-reclamante Federația Română de Tenis, de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, aceasta urmează a fi respinsă față de neîndeplinirea condiției impuse de dispozițiile art. 452 C. proc. civ., mai precis nedepunerea, până la data închiderii dezbaterilor, a dovezii suportării acestor cheltuieli și a întinderii acestora.