ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 767/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională pentru Sport (ANS), solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună punerea în executare a sentinței civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, definitivă prin respingerea recursului Agenției Naționale pentru Sport, ca nefondat, conform deciziei civile nr. 5271/2023 din 14.11.2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1053 din 17 iunie 2024 a Cuții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională Pentru Sport și a fost obligată pârâta la punerea în executare a sentinței civile nr. 622 din 23.03.2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, sentință rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub sancțiunea plății de către conducătorul autorității pârâte a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, respectiv sub sancțiunea plății unor penalități în favoarea reclamanților în cuantum de 1.000 RON pe zi de întârziere.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1053 din 17 iunie 2024 a Cuții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, pârâta Agenția Națională pentru Sport a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta a susținut că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 622/23.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2020 a fost dus la îndeplinire prin comunicarea către reclamant a adresei înregistrată sub nr. x/20.02.2024 și răspunsului reclamantei, anexate, în cuprinsul căreia se precizează că "având în vedere sentința civilă nr. 622/23.03.2022 din dosarul nr. x/2020, precum și în baza ordinului președintelui ANS nr. 224/28.08.2023 cu privire la constituirea Comisiei de analiză și verificare a cererilor și a documentiei privind recunoașterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, vă rugăm să ne transmiteți programul demonstrațiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări". Adresa a fost comunicată pe adresa de e-mail a persoanei care reprezintă reclamanții, respectiv x@x.com, atât în dosarul nr. x/2020, cât și în prezenta cauză, această adresă fiind menționată pentru comunicare și în cererea de chemare în judecată. Cu privire la conținutul adresei, a menționat că, în opinia sa, în speță sunt aplicabile prevederile art. 27 alin. (1), (3) și 4 din H.G. nr. 884/2001 pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000. De asemenea, recurenta a menționat că, în încheierea din data de 24.05.2024 a instanței de fond, s-au consemnat susținerile pârâtei cu privire la plata amenzii și penalităților că acestea pot fi executate doar de la data pronunțării încheierii prevăzute de art. 24 alin. (3) precum și faptul că prin Legea nr. 84/2023 s-a modificat dispoziția privind sancționarea persoanei juridice. Mai mult, deși în considerentele sentinței nr. 1053/2024 s-au menționat prevederile în vigoare privind sancționarea persoanei juridice, în dispozitivul sentinței s-a dispus plata unei amenzi de către persoana fizică, încâlcându-se astfel normele de drept material.

Apărările formulate în recurs Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate. În esență, au susținut că Agenția Națională pentru Sport invocă în mod neîntemeiat în recurs faptul că emiterea adresei nr. x/20.02.2024 ar reprezenta "declanșarea procedurii de recunoaștere a sportului Brazilian Jiu-Jitsu (BJJ)" prevăzută de sentința civilă nr. 622/2022 a Curții de Apel București și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5271/2023. Această adresă, prin care ANS solicită un simplu program al demonstrațiilor sportive, fără a confirma o participare efectivă la acestea, nu poate fi considerată o acțiune care să constituie un pas real în îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță. Această abordare formală, nefinalizată prin pașii concreți și legați de recunoașterea sportului BJJ, nu respectă în substanță titlul executoriu stabilit prin sentința civilă nr. 622/2022. Astfel, deși ANS a susținut că prin această adresă ar fi început procedura de recunoaștere a Brazilian Jiu-Jitsu, în opinia intimaților, obligațiile sale efective presupun mai mult decât o solicitare formală de programare a demonstrațiilor. Art. 27 alin. (3) - (5) din H.G. nr. 884/2001 prevede că evaluarea unei ramuri sportive noi necesită, cel puțin: constituirea unei comisii de evaluare prin ordin oficial, formată din membri cu experiență relevantă; prezența comisiei desemnate la demonstrațiile de practică ale sportului supus recunoașterii; întocmirea unui raport de evaluare final, în care să se menționeze concluziile și decizia privind recunoașterea sau respingerea acesteia. În aceste condiții, au concluzionat că instanța de fond a procedat corect la aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, stabilind o amendă de 20% din salariul minim brut și penalități de 1.000 RON pe zi pentru neîndcpiinirca obligațiilor. Caracterul culpabil al ANS în neexecutarea obligațiilor nu lasă loc de interpretare, având în vedere că obligațiile sale au fost clare, iar termenul de îndeplinire a fost deja depășit.

Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimată, reiterând, în esență, argumentele prezentate prin cererea de recurs. A arătat că a fost dus la îndeplinire titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 622/2022 a Curții de Apel București, procedura finalizându-se cu întocmirea Raportului nr. x/10.09.2024, anexat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 13 februarie 2025, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Prin sentința civilă nr. 622 din 23.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a admis acțiunea formulată de către reclamanții F., A., D., E., C., G. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, care a fost obligat să declanșeze procedura de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport "Sport BJJ" - Sport Brazilian Jiu-Jitsu . Reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere, prin care, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Sport, au solicitat să se dispună punerea în executare a sentinței civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, definitivă prin respingerea recursului pârâtei Agenției Naționale pentru Sport, ca nefondat, conform deciziei civile nr. 5271/2023 din 14.11.2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin sentința recurată, acțiunea a fost admisă, pârâta Agenția Națională pentru Sport, care a fost obligată la punerea în executare a sentinței civile nr. 622 din 23.03.2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, sentință rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub sancțiunea plății de către conducătorul autorității pârâte a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, respectiv sub sancțiunea plății unor penalități în favoarea reclamanților în cuantum de 1000 RON pe zi de întârziere, formulând recurs întemeiat pe dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Instanța de control judiciar reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care vizează situațiile în care instanța de fond evocă norme de drept substanțial incidente situației în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greșit, consecință a unei interpretări eronate a legii. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004: "(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. (2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege. (3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică persoanei juridice, autorității sau instituției publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din C. proc. civ., pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii. (…)" Prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 instituie, pe de o parte, un mijloc de constrângere a autorității publice pentru executarea obligațiilor stabilite în sarcina sa, ce nu pot fi executate decât de către autoritatea în discuție și, pe de altă parte, reglementează o formă de răspundere juridică drept sancțiune a atitudinii de pasivitate manifestate de autoritatea publică și de conducătorul acesteia, însă pentru aplicarea acestor dispoziții trebuie să se dovedească vinovăția celui chemat să răspundă, respectiv acesta să fi avut o culpă în neexecutare. O atare concluzie rezultă și din cuprinsul Deciziei nr. 1566/2009, prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, reținând că aplicarea amenzii prevăzute de acest text de lege este consecința neexecutării culpabile a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Prin urmare, așa cum se desprinde din economia dispoziției legale antereferite, simpla neexecutare a hotărârii judecătorești nu este suficientă pentru aplicarea amenzii de 20% din salariul minim pe economie și nici pentru obligarea la plata despăgubirilor pentru întârziere, fiind necesar să se stabilească că această neexecutare este consecința directă a atitudinii culpabile a conducătorului autorității publice, atitudine care trebuie apreciată nu numai în raport de obligația stabilită prin hotărârea definitivă, ci și de împrejurările concrete ale speței. Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că susținerile din recurs în raport de situația de fapt demonstrează că în sarcina conducătorului autorității pârâte nu poate fi reținută o culpă care să constituie temei al aplicării dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004. Astfel, apreciază instanța de control judiciar că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 622/23.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2020, a fost dus la îndeplinire prin comunicarea către reclamanți a adresei Agenției Naționale pentru Sport înregistrate sub nr. x/20.02.2024 și a răspunsului reclamanților înregistrat sub nr. x/23.02.2024, aflate în dosarul de fond, în cuprinsul căreia se precizează că "având în vedere sentința civilă nr. 622/23.03.2022 din dosarul nr. x/2020, precum și în baza ordinului președintelui ANS nr. 224/28.08.2023 cu privire la constituirea Comisiei de analiză și verificare a cererilor și a documentației privind recunoașterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, vă rugăm să ne transmiteți programul demonstrațiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări", respectiv, prin răspunsul reclamantei s-a transmis de către aceasta programul de demonstrații. Adresa a fost comunicată pe adresa de e-mail a persoanei care reprezintă reclamanții, respectiv x@x.com, atât în dosarul nr. x/2020, cât și în prezenta cauză, această adresă fiind menționată pentru comunicare și în cererea de chemare în judecată, aspect necontestat în cauză. În aceste condiții, se reține că, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din H.G. nr. 884/2001 "recunoașterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România se face de către Ministerul Tineretului și Sportului la solicitarea practicanților acesteia". În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (3) din actul normativ sus-menționat, "analiza și verificarea documentației care însoțește cererea de recunoaștere oficială se efectuează de către comisia numită prin ordin al ministrului tineretului și sportului". Potrivit art. 27 alin. (4) coroborat cu alin. (5), "raportul comisiei, întocmit în baza cererii de recunoaștere, a documentației anexate și în urma vizionării a minimum 3 demonstrații, va conține concluzii privind caracteristicile sportului respectiv, valențele sale sociale și instructiv-educative, precum și necesitatea recunoașterii oficiale", iar "în baza raportului favorabil al comisiei Ministerul Tineretului și Sportului recunoaște oficial, prin ordin al ministrului, practicarea ramurii de sport respective în România". Astfel, prin Ordinul președintelui Agenție Naționale pentru Sport nr. 224/28.08.2023 menționat în adresa antereferită, anterior sesizării instanței de judecată (29.01.2024), a fost constituită Comisia de analiză și verificare a cererilor și a documentației privind recunoașterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România (Comisia), iar, prin adresa anterior menționată comunicată reclamantei, Comisia a solicitat transmiterea programului demonstrațiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări. Aceste acte reprezintă declanșarea procedurii de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport "Sport Brazilian Jiu-Jitsu", respectiv punerea în executare a sentinței civile nr. 622/23.03.2022 pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2020, definitivă prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care Agenția Națională pentru Sport a fost obligată să declanșeze procedura de recunoaștere oficială în România a ramurii de sport "Sport BJJ". Prin urmare, în sarcina recurentei-pârâte nu poate fi decelată o culpă care să constituie temei al aplicării amenzii și al acordării de penalități, contrar reținerilor primei instanțe, nefiind dovedit caracterul pur formal al demersul inițiat de către pârâtă, respectiv ca fiind făcut în scopul creării unei aparențe de îndeplinire a obligației. Această concluzie este confirmată și de faptul că în dosarul de recurs, la filele x, recurenta-pârâtă a depus Ordinul nr. 224/28.08.2023 privind constituirea Comisiei de analiză și verificare a cererilor și documentației privind recunoașterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, emis de Agenția Națională pentru Sport, precum și Raportul înregistrat cu numărul x/10.09.2024, cu privire la cererea de recunoaștere oficială a practicării în România a ramurii de sport Sport BJJ, potrivit căruia Comisia a apreciat că nu sunt întrunite elementele necesare practicării oficiale în România a unei noi ramuri de sport conform art. 27 alin. (4) din Regulament, Agenția Națională pentru Sport îndeplinind și aspectele relevate prin întâmpinare de către intimații-reclamanți, respectiv efectuarea vizionărilor și întocmirea raportului final, Comisia fiind constituită anterior sesizării instanței de judecată, astfel cum s-a reținut anterior. În aceste condiții, în cauză nu se poate reține că subzistă caracterul de mijloc de constrângere pentru obținerea executării hotărârii, care este de esența răspunderii reglementată prin dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. În concluzie, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar urmează să reformeze sentința dată de prima instanță. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat de pârâtă, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE,