ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 02 decembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2025, în baza art. 335 alin. (4) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței din 04.07.2025, emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. x/2025

Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara a constatat că procurorul ierarhic superior a respectat termenul de 3 zile privind confirmarea ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.

Cu privire la temeinicia și legalitatea ordonanței, judecătorul de cameră preliminară a constatat că raportat la obiectul cauzei, infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 13

2

din Legea 78/2000 și la calitatea făptuitorului A., avocat în Baroul Timiș, competența de soluționare a cauzei în faza de urmărire penală aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara potrivit art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002.

Astfel, a arătat că în conformitate cu dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, care indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului ce formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt comise de către: deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din C. pen.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut că ordonanța infirmată este nelegală, fiind dată cu nerespectarea dispozițiilor legale privind competența, sancționată de dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b)

1

din C. proc. pen., deoarece organul de urmărire penală are obligația să-și verifice competența potrivit art. 58 din C. proc. pen. raportat la art. 56 alin. (3) lit. d) din C. proc. pen., art. 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002.

Cu privire la cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art. 16 lit. b) din C. proc. pen. reținut inițial de procuror, având în vedere necompetența organului de urmărire penală, cât și considerentele soluției de infirmare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este necesar ca organul de urmărire penală competent să analizeze dacă în cauză sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii sesizate raportat la încălcarea dispozițiilor legale indicate.

Astfel, procurorul ierarhic a reținut că fapta sesizată ar consta în fapta membrilor Consiliului Local Dumbrăvița, județul Timiș, de a emite HCL nr. 104/21.102019 și HCL nr. 54/26.06.2020 de aprobare a planului urbanistic local Dezvoltare locuințe colective și funcțiuni complementare dotări și servicii proiect U362/2016, amplasat pe terenul înscris în CF nr. x Dumbrăvița, nr. cadastral x, în suprafață de 21.000 mp, fără respectarea cotei minime de 5% spații verzi din suprafața terenului, obligație prevăzută de Legea nr. 24/2007, la art. 10 alin. (3).

Împotriva acestei încheieri contestatorul A. a formulat contestație, criticând faptul că judecătorul de cameră preliminară nu a pus în discuția părților excepțiile invocate prin notele de ședință, respectiv excepția nulității absolute a plângerii UATC Dumbrăvița împotriva ordonanței de clasare emisă de procurorul de caz, excepția inadmisibilității plângerii formulate de UATC Dumbrăvița sub aspectul lipsei calității de persoană vătămată, excepția puterii de lucru judecat a ordonanței de clasare emisă de procurorul de caz, excepția inadmisibilității continuării urmăririi penale și în acest fel i-a produs o vătămare gravă a intereselor procedurale, în sensul că nu poate beneficia de un dublu grad de jurisdicție și că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

În susținerea motivelor sale a făcut referire la cauza Greco contra României pct. 83-86, care, în opinia sa, se pliază pe situația procesuală în care se află, învederând că are calitatea de intimat în acest dosar, iar în dosarul penal unde s-a început urmărirea penală in rem față de funcționarii publici din cadrul Primăriei Dumbrăvița, nicidecum față de consilierii locali, are calitatea de martor.

În concluzie, a considerat că nu i s-a dat posibilitatea să se apere și să susțină excepțiile invocate, fiindu-i vătămate drepturile procedurale și a solicitat desființarea încheierii cu consecința rejudecării cauzei.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Prioritar analizării aspectelor invocate de petent, Înalta Curte amintește că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice, dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală observă că dispozițiile art. 425

1

din C. proc. pen. definesc cadrul general de promovare a căii ordinare de atac a contestației, stabilind că se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile acestui articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

De asemenea, art. 335 alin. (4

1

) din C. proc. pen. stabilește că "Judecătorul de cameră preliminară, soluționând cererea de confirmare, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă."

În acest context, Înalta Curte reține că prin ordonanța nr. 10696/302/P/2023 din data de 29.05.2025 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, față de numitul A..

De asemenea, prin ordonanța nr. 59/II/2/2025 emisă la data de 04.07.2025 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Ape Timișoara s-a admis plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare nr. 10696/302/P/2023 din data de 29.05.2025, s-a infirmat această soluție de clasare dispusă față de numitul A. prin ordonanța anterior menționată și s-a redeschis urmărirea penală în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Ape Timișoara, având ca obiect sesizarea formulată de UATC Dumbrăvița față de numitul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000.

Urmare a infirmării soluției de clasare și a redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, cauza a fost înaintată judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara pentru confirmarea redeschiderii urmăririi penale, astfel cum rezultă din prevederile art. 335 alin. (4) din C. proc. pen.

Încheierea penală pronunțată de judecătorul de cameră preliminară prin care confirmă soluția de redeschidere a urmăririi penale este definitivă, așa cum rezultă din dispozițiile art. 335 alin. (4

1

) teza finală din C. proc. pen.

Prin urmare, încheierea penală nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2025 împotriva căreia petentul A. a formulat prezenta contestație este definitivă.

În lumina celor de mai sus, Înalta Curte reține că prezenta contestație a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziții ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2025.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 235/PI/CP din data de 06 noiembrie 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara, secția penală în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatorul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu, astăzi, 02 decembrie 2025.