ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2025

Asupra contestației de față:

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prezentarea încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj:

Prin încheierea penală nr. 157/2025 dată în ședința camerei de consiliu din data de 26 august 2025 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 345 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. pen., au fost respinse excepțiile invocate de către inculpatul A. privind neregularitatea rechizitoriului și nulitatea actelor de urmărire.

În temeiul art. 342 din C. proc. pen., cu referire la art. 36 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. și la art. 41 din C. proc. pen., s-a constatat competența materială și teritorială a Curții de Apel Cluj.

În baza disp. art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul penal nr. x/2023 în care a fost emis rechizitoriul din data de 16.05.2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de

- încălcare de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile prev. de art. 31 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, faptă prev. de art. 47 alin. (2) din Legea 217/2003 rep., în formă continuată - 3 acte materiale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - dosar penal cu nr. x/2023;

- încălcare de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prev. de art. 38 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție faptă prev. de art. 47 alin. (1) din Legea 217/2003 rep - dosar penal cu nr. x/2024, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A. trimis în judecată pentru săvârșirea pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 rep., în formă continuată - 3 acte materiale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - dosar penal cu nr. x/2023 și prev. de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 rep. - dosar penal cu nr. x/2024, cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., urmând a se stabili termen de judecată la rămânerea definitivă a prezentei.

Pentru a dispune, astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții de apel a reținut că la data de 16.05.2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Apel Cluj cu rechizitoriul întocmit în dosarul nr. x/2023 din data de 15.05.2025 privind pe inculpatul A., cercetat în stare de libertate sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 rep. în formă continuată - 3 acte materiale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (dosar penal nr. x/2023) și cea prevăzută de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 rep.(dosar penal nr. x/2024) ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul acuzațiilor, în sarcina inculpatului, prin actul de sesizare, s-a reținut că la data de 21.11.2023 a fost înregistrată plângerea penală formulată de persoana vătămată B., care a învederat că la data de 21.11.2023 a fost înregistrată plângerea penală formulată de persoana vătămată B. María, care a învederat că, fostul concubin A., la data de 16.11.2023, în jurul orelor 12:30, a abordat-o în timp ce se afla pe str. x din mun. Cluj-Napoca, susnumitul spunându-i următoarele:

"nu ai renunțat la ordinul de protecție?, " după care acesta a plecat către str. x x, susnumitul încălcând prin aceasta obligațiile și măsurile dispuse în prealabil prin ordinul de protecție provizoriu cu nr. x din data de 13.11.2023, care a fost anexat actului de sesizare .

Victima arată că și-a scos telefonul mobil, având intenția de a-l filma pe autor, însă acesta, sesizând acest lucru, s-a întors imediat cu spatele după care a plecat către str. x toate acestea, victima a reușit să îl înregistreze audio-video pe agresorul A., filmări pe care ulterior le-a trimis martorului C. prin intermediul aplicației D..

Mai precizează victima faptul că, tot la data de 16.11.2023, în jurul orelor 16:30, înainte de a pleca către casă a fost anunțată de către colegele de muncă că l-au văzut pe numitul A. pe str. x, în apropierea restaurantului E., local situat lângă locul de muncă al victimei, respectiv Spitalul Clinic Militar de Urgență " Dr. F., Cluj-Napoca.

Pe fondul audierilor din data de 21.11.2023, persoana vătămată a reiterat aspectele învederate în cuprinsul actului de sesizare, precizând suplimentar că, la data de 20.11.2023, în jurul orelor 15:00, numitul A. s-a apropiat de ea, spunându-i să renunțe la ordinul de protecție, în timp ce ieșea de la Catedrala Ortodoxă situată în P-ța Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca, încălcând și de această dată interdicțiile și măsurile dispuse prin ordinul de protecție provizoriu.

Ca mijloace de probă, prin rechizitoriu au fost indicate următoarele:

VOL I:

- declarațiile persoanei vătămate B.;

- raportul de evaluare privind pe inculpatul A. întocmit de Serviciul de Probațiune Cluj la data de 19.04.2023 și depus în cadrul dosarului penal cu nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj, în copie;

- proces-verbal încheiat la data de 10.02.2025, împreună cu patru fotografii aferente, două dintre acestea surprinzându-1 pe inculpatul A. lângă Catedrala Ortodoxă din municipiul Cluj-Napoca;

- proces-verbal de vizionare a înregistrărilor audio - video realizate cu telefonul mobil de către persoana vătămată B. la data de 16.11.2023, împreună un suport optic aferent, tip CD;

- rechizitoriul emis la data de 10.05.2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul penal cu nr. x/2020;

- sentința penală cu nr. 72/11.05.2023 pronunțată în dosarul cu nr. x/2022 de către Curtea de Apel Cluj;

- decizia penală cu nr. 337/A/2023 din data de 13.11.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție;

- actele aferente lucrării cu nr. 522/III/13/2021 aparținând Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, având ca obiect cererea de emitere a unui ordin de protecție provizoriu față de A., împreună cu sentința civilă nr. 1327 l/CC/10.12.2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în cadrul dosarului cu nr. x/2021 .

VOL II:

- declarațiile persoanei vătămate B.;

- depoziția martorului G.;

- depoziția martorului C.;

- depoziția martorului B.;

- depoziția martorului H.;

- depoziția martorului I.;

- depoziția martorului J.;

- declarațiile inculpatului A.;

- actele aferente lucrării cu nr. 664/III/13/2023 aparținând Parchetului de pe Judecătoria Cluj-Napoca, având ca obiect cererea de emitere a unui ordin de protecție provizoriu față de A.;

- proces-verbal încheiat la data de 04.03.2025, împreună cu înscrisul intitulat notă telefonică, întocmit în cadrul dosarului civil cu nr. x/2023, la data de .2023;

- concluzii scrise formulate de numita B., prin apărător ales, în cadrul dosarului cu nr. x/2023;

- încheierea din data de 16.11.2023 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în cadrul dosarului civil cu nr. x/2023;

- sentința civilă cu nr. 13526/CC/2023 din 21.11.2023 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în cadrul dosarului civil cu nr. x/2023;

- încheierea civilă cu nr. 235/A/CC/2023 din 20.12.2023 pronunțată de Tribunalul Cluj, în cadrul dosarului civil cu nr. x/2023;

- dovadă încheiată la data de 17.02.2025 ca urmare a ridicării de la B., a unui suport optic care cuprinde 9 fișiere, care conțin metadatele sau EXIF (Exchangeable Image File Format), aferente fotografiilor realizate precum și a înregistrărilor audio-video realizate la data de 16.11.2023, toate realizate cu telefonul mobil personal, care să conțină: data și timpul în au fost efectuate fotografiile/filmările, coordonate specifice privind locația, modelul camerei foto și producătorul, setările: ISO, timpul de expunere, distanța focală, diafragma, mărimea fișierului, rezoluția, etc., precum și a conversațiilor purtate cu apărătorul desemnat din oficiu, av. C., prin intermediul aplicației watsApp, relativ la evenimentele din data de 16.11.2023 și 20.11.2023;

- proces-verbal din data de 17.02.2025, împreună cu patru fotografii care conțin metadatele sau EXIF (Exchangeable Image File Format), aferente fotografiei îl surprinde pe A. la data de 20.11.2023, a înregistrării audio-video realizate la data de 16.11.2023, care îl surprinde pe același inculpat, precum și mesajele transmise de persoana vătămată B. la data de 16.11.2023, prin intermediul aplicației D. d-lui avocat C., împreună cu tul optic aferent;

- înscrisuri medicale depuse la dosarul cauzei de către inculpat, respectiv Bilet de ieșire din spital eliberat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca din data de 06.02.2023, respectiv raport de expertiză psihologică judiciară cu nr. 747/24.04.2025;

- înscrisuri medicale depuse la dosarul cauzei de către inculpat, respectiv scrisoare medicală eliberată la data de 28.07.2022 de Institutul Inimii Niculae Stăncioiu, Cluj-Napoca, precum și o planșă foto în urma unui RMN efectuat în cursul anului 2022 la K. din municipiul Cluj-Napoca;

- proces-verbal privind consemnarea unor activități din data de 07;

- proces-verbal din data de 09.04.2025 privind analizarea listingurilor telefonice și prezența/localizarea inculpatului A. în perioadele de interes .

În cauză au fost luate măsurile premergătoare prev. de art. 344 alin. (2) din C. proc. pen., iar la data de 24.06.2025 apărătorul ales al inculpatului a depus un memoriu cuprinzând cereri și excepții regăsit la dosar cameră preliminară.

Prin acest memoriu s-a solicitat:

a. nelegalității încadrării juridice;

b. lipsei analizei laturii subiective.

3.sancționarea cu nulitatea absolută a declarației persoanei vătămate din data de 23.11.2023.

Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la obiectul procedurii de cameră preliminară și la cererile și excepțiile invocate de inculpat, prin apărător ales, atât în scris, cât și oral cu prilejul dezbaterilor, judecătorul de cameră preliminară a reținut următoarele:

Obiectul camerei preliminare îl constituie, conform art. 342 din C. proc. pen. verificarea, după trimiterea în judecată a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Sub aspectul competenței instanței a constatat că inculpatul A. deține calitatea de avocat definitiv în cadrul Baroului București conform adreselor nr. x menționându-se că acesta a fost înscris în Baroul București ca avocat stagiar în anul 1997, iar apoi ca avocat definitiv începând cu anul 1999.

Devin astfel incidente prevederile art. 38 alin. (1), lit. d) din C. proc. pen. ce atrag competența după calitatea persoanei a curții de apel.

Sub aspectul legalității sesizării din perspectiva regularității actului de sesizare întocmit de către procuror, apărarea a formulat două critici:

Prima dintre ele vizează nelegalitatea încadrării juridice din perspectiva reținerii eronate a concursului de infracțiuni. În viziunea apărării, infracțiunile reținute în sarcina inculpatului A. sunt infracțiuni cu caracter alternativ ceea ce trebuie să atragă, prin raportare la considerentele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unor chestiuni de drept în materia penală nr. 11/2022 reținerea unei singure infracțiuni.

Apărarea a dezvoltat un raționament juridic inedit pornind de la cele mai sus menționate, apreciind că acest viciu de legalitate se răsfrânge asupra ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale ce este lovită de nulitatea relativă din perspectiva încălcării dreptului la apărare și al dreptului la un proces echitabil, nulitate ce se răsfrânge asupra rechizitoriului în sensul neregularității acestuia.

Din perspectiva judecătorului de cameră preliminară, problema încadrării juridice nu poate face obiectul analizei în etapa de cameră preliminară.

S-a apreciat că, în ipoteza în care aspectele invocate de apărare ar fi reale, acestea nu pot atrage sancțiunea nulității relative a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale.

Pentru a putea vorbi de o nulitate relativă trebuie identificată o încălcare a dispozițiilor legale, afară de cele care sunt sancționate cu nulitatea absolută ce ar atrage o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali ce nu poate fi înlăturată, altfel decât prin desființarea actului.

Or, nu a fost identificată nicio încălcare a vreunei prevederi legale ce reglementează ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și nicio vătămare a drepturilor inculpatului.

Drepturile invocate de către apărare - dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare nu suferă o vătămare nici chiar în ipoteza în care faptele reținute în sarcina inculpatului li s-ar da o încadrare juridică greșită, deoarece aceste drepturi se exercită prin raportare la acuzațiile concrete aduse inculpatului, prin informarea corectă și completă a acestuia cu privire la faptele ce-i sunt imputate de o măsură suficientă ca el să-și pregătească o apărare pertinentă.

O fațetă a dreptului la apărare o constituie și posibilitatea inculpatului de a formula cereri inclusiv cu privire la încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

În acest context nu se poate reține nici existența vreunei vătămări cauzate inculpatului și care să nu poată fi altfel înlăturată decât prin desființarea actului.

Dacă s-ar regăsi într-o atare situație, inculpatul, procurorul sau instanța, din oficiu poate pune în discuție în orice etapă a judecății schimbarea încadrării juridice fără ca drepturile inculpatului să sufere vreo vătămare.

Cea de-a doua critică referitoare la neregularitatea rechizitoriului vizează lipsa analizei laturii subiective a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului apreciindu-se că actul de sesizare nu cuprinde nicio descriere a formei de vinovăție imputate, ci doar afirmația că este incidentă intenția directă.

S-a regăsit raționamentul judiciar anterior amintit că această "scăpare" a procurorului atrage nulitatea relativă a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale și subsecvent a rechizitoriului.

Argumentele expuse mai sus referitoare la nulitatea relativă își mențin pertinența și cu privire la această critică.

Suplimentar, a adăugat că actul de sesizare al instanței nu poate și nici nu trebuie să se transforme într-un tratat de drept material, ci trebuie să conțină, într-o manieră sintetică și analitică datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și celelalte mențiuni prevăzute la art. 328 din C. proc. pen.

Rechizitoriul trebuie să cuprindă o acuzație formulată cu suficientă precizie încât să-i permit inculpatului - ce la nevoie poate apela la consultanță de specialitate - să înțeleagă fapta de care este acuzat, încadrarea juridică și tratamentul sancționator.

Astfel, simpla referință la comiterea faptelor cu intenție directă, în opinia procurorului, este suficientă pentru îndeplinirea acestor deziderate.

Ambele aspecte de neregularitate a rechizitoriului invocate de către apărare urmează a fi analizate în cursul dezbaterii contradictorii din faza de judecată.

Apărarea a mai solicitat judecătorului de cameră preliminară constatarea nulității relative și excluderea mai multor înscrisuri de la dosarul cauzei, apreciindu-se că nu prezintă legătură cu infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

În acest sens au fost menționate:

Raportul de evaluare privind pe inculpatul A. întocmit de Serviciul de Probațiune Cluj la data de 19.04.2023 și depus în cadrul dosarului penal cu nr. x/2022 al Curții de Apel Cluj, în copie (Vol. I, f.35-37);

Rechizitoriul emis la data de 10.05.2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul penal cu nr. x (Vol. I, f.166-177);

Sentința penală cu nr. 72/11.05.2023 pronunțată în dosarul cu nr. x/2022 de către Curtea de Apel Cluj (Vol. I, f.179-188);

Decizia penală cu nr. 337/A/2023 din data de 13.11.2023 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție (Vol. I, f.189-193);

Actele aferente lucrării cu nr. 522/111/13/2021 aparținând Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, având ca obiect cererea de emitere a unui ordin de protecție provizoriu față de A., împreună cu sentința civilă nr. 13271/CC/10.12.2021 pronunțată de Judecătoria Cluj Napoca în cadrul dosarului cu nr. x/2021 (Vol. I, f.197-229);

Actele aferente lucrării cu nr. 664/III/13/2023 aparținând Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, având ca obiect cererea de emitere a unui ordin de protecție provizoriu față de A. (Vol. II, f.43-64);

Proces-verbal încheiat la data de 04.03.2025, împreună cu înscrisul intitulat notă telefonică, întocmit în cadrul dosarului civil cu nr. x/2023, la data de 14.11.2023 (Vol. II, f.69-70);

Concluzii scrise formulate de numita B., prin apărător ales, în cadrul dosarului cu nr. x/2023 (Vol. II, f.78-80).

A fost împărtășită opinia acuzării referitoare la obiectul probațiunii.

Pentru aflarea adevărului într-o cauză penală nu este suficientă doar administrarea probelor ce au strictă și directă legătură cu existența infracțiunii, cu faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii, ci și dovedirea oricăror împrejurări relevante cauzei așa numitelor fapte auxiliare, precum conduita inculpatului, istoricul relațiilor dintre inculpat și persoana vătămată, dinamica acestor relații dar și a faptelor similare.

Pe de altă parte, inculpatul a fost participant activ în procedurile ce s-au soldat cu înscrisurile a căror excludere se solicită, a cunoscut toate aceste înscrisuri încă de la momentul la care ele au fost emise, unele dintre ele au caracter public - hotărârile judecătorești, astfel că nu a fost identificată vătămarea ce i-ar putea fi cauzată acestuia prin utilizarea lor în prezentul dosar penal.

Pentru a fi pe deplin înțeleasă presupusă activitate infracțională a inculpatului trebuie privită într-un cadru mai amplu, nu strict limitat la cuprinsul articolelor pretins încălcate.

Apărarea a mai solicitat constatarea nulității relative a metodei speciale de cercetare, constând în obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului cu consecința excluderii procesului-verbal de analiză a listingului, apreciind că nu au fost respectate prevederile art. 152 alin. (1) din C. proc. pen. critică ce vizează, în concret, doar lipsa incidenței lit. c) respectiv că probele nu ar fi putut fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol real pentru siguranța persoanelor sau bunurilor de valoare.

S-a constatat că, în realitate, critica apărării vizează aspecte de oportunitate a alegerii procedeului probator, iar nu de legalitate a dispunerii acestuia, aspect ce, în opinia judecătorului de cameră preliminară nu poate face obiectul camerei preliminare, ci doar legalitatea administrării probelor.

Doar procurorul, în etapa de urmărire penală poate decide, motivat probele ce le consideră necesare a fi administrate pentru aflarea adevărului în cauză.

Cât timp există un echilibru just între măsura dispusă și restrângerea inerentă a drepturilor și libertăților fundamentale cât timp măsura este dispusă în conformitate cu prevederile legale, trecând și prin filtrul judecătorului de drepturi și libertăți, a invocat o nulitate relativă doar pe considerentul real că putea fi administrate alte mijloace de probă, contravine voinței legiuitorului și scopului legii.

În cauza pendinte, atingerea adusă drepturilor și libertăților fundamentale ale inculpatului - prin aceea că organele judiciare au avut cunoștință de apelurile telefonice efectuate de inculpat pentru o perioadă extrem de scurtă - 16.11.2023 ora 14:00 - 17:49; 20.11.2023 ora 14:20 - 16:58 și 22.02.2024 ora 18;00 - 21:00 și de localizarea acestuia cu ajutorul releelor de telefonie mobilă - este minimă și doar în scopul aflării adevărului într-o cauză penală. Au fost solicitate aceste informații strict pentru datele și intervalele la care se susține că s-ar fi comis faptele ce fac obiectul prezentului dosar.

Ultima critică vizează declarația persoanei vătămate B. din data de 23.11.2023. Apărarea a susținut că această declarație se impune a fi exclusă din materialul probator fiind produsă de către organ judiciar necompetent dezvoltând următorul raționament juridic.

La data de 21.11.2023, sub nr. x/2023, a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate cu privire la două acte materiale ale infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție provizoriu prev. de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2023 comise la data de 16.11.2023. În aceeași zi organele de cercetare penală din cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca, secția 3 au procedat la audierea persoanei vătămate, ocazie cu care aceasta a indicat suplimentar săvârșirea unui alt act material de încălcare a ordinului provizoriu emis la data de 13.11.2023 în data de 20.11.2023.

Organele de poliție au dispus începerea urmăririi penale in rem și abia la 08.01.2024, urmare a adresei ce atestă calitatea de membru al Baroului București a inculpatului A. au dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Apărarea a invocat că organele de cercetare penală aveau obligația de a-și verifica competența imediat după sesizare. Or, cât timp în chiar actul de sesizare este precizată calitatea de avocat a inculpatului nu putea fi ignorată competența după calitatea persoanei și obligația de a dispune declinarea competenței.

Aceste susțineri însă nu pot fi primite pentru următoarele considerente:

La fila x d.u.p. se regăsește procesul-verbal de constatare întocmit la data de 13.11.2023 ora 15:50 cu prilejul sesizării efectuate de către persoana vătămată B. cu privire la acțiunile desfășurate de fostul ei concubin A.. Este facil de observat că în această sesizare nu există nicio mențiune cu privire la calitatea de avocat a persoanei reclamate.

La fila x d.u.p. se găsește plângerea olografă a persoanei vătămate B. cu privire la incidentul în care a fost implicată în data de 16. XI.2023 orele 12:30 - 12:40 și apoi la orele 16:30. În această sesizare se face vorbire de calitatea de avocat a numitului A..

În urma verificărilor efectuate la data de 21.11.2023 a reieșit că numitul A. are calitatea de avocat.

În același proces-verbal regăsit la fila x d.u.p. se consemnează și împrejurarea că persoana vătămată, contactată fiind, a declarat verbal că la acest moment nu e hotărâtă să formuleze o plângere penală împotriva acestuia.

La data de 09.01.2024 la Poliția Municipiului Cluj-Napoca, secția de poliție nr. 3 este înregistrată sub nr. x adresa Baroului București cu privire la calitatea de avocat a numitului A..

În aceeași zi, procedând conform art. 305 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 R.

Cu acest prilej, persoana vătămată a fost audiată, declarația sa fiind consemnată la fila x d.u.p., de către un polițist din cadrul secție de Poliție nr. 3.

Acesta a procedat în deplină conformitate cu legea procesual penală respectând întru totul dispozițiile art. 111 alin. (9) din C. proc. pen. ce stipulează că audierea persoanei vătămate de către organele judiciare care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată excepție făcând audierea ulterioară depunerii plângerii și doar pentru motive justificate.

Pe de altă parte, sesizarea prin plângerea persoanei vătămate este un mod de sesizare extern, ea trebuind înregistrată chiar dacă e depusă la organele necompetente urmând a fi apoi efectuate cuvenitele verificări pentru a stabili competența.

Or, aceste verificări au fost efectuate în ianuarie 2024 astfel că, imediat ce acest aspect a fost lămurit dincolo de orice dubiu, prin ordonanța din 08.01.2024 s-a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Simpla afirmație a persoanei vătămate că numitul A. este avocat nu putea atrage, în mod automat, fără efectuarea unor minime verificări competența Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Cum s-a menționat și în rechizitoriu persoana vătămată a formulat mai multe plângeri vizându-l pe numitul A. înregistrate sub nr.

Aceste 4 dosare au fost constituite la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Toate aceste dosare au fost reunite sub nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin ordonanțele din: 22.11.2023 - dosar x/2023; 05.02.2024 - dosar x/2023 și nr. y/2023; 23.10.2024 - dosar nr. x/2023.

Prin ordonanța din 12.12.2024 emisă în dosar nr. x/2023 s-a dispus menținerea probelor administrate, a actelor și măsurilor dispuse în cadrul dosarelor penale cu nr. x ce s-au aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca până la datele de 04.05.2023; 17.01.2024; 08.01.2024 și 24.04.2024, conform prevederilor art. 63 alin. (1) raportat la art. 50 alin. (2) din C. proc. pen.

În principiu, nulitatea absolută nu poate fi acoperită însă C. proc. pen. prevede și unele cazuri de excepție când acest lucru este posibil printre care și dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei, organele de cercetare penală sau instanța poate menține, motivat, probele administrate, actele administrate și măsurile dispuse de organele de cercetare și a declinat competența conform art. 50 alin. (2) din C. proc. pen.

Aceasta este ipoteza în care se află astfel că declarațiile persoanei vătămate nu sunt viciate în niciun fel.

Cu atât mai mult nu există nicio încălcare a vreunei dispoziții legale în ceea ce privește declarația persoanei vătămate din data de 23.11.2023. Aceasta se regăsește la fila x d.u.p. și a observat că a fost luată de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj care instrumenta dosarul nr. x/2023 ca atare competent după calitatea persoanei.

Aserțiunile judecătorului de cameră preliminară referitoare la acoperirea nulității absolute au fost făcute în contextul în care au fost verificate toate probele administrate în cauză raportat la posibilitatea de a fi invocate, din oficiu, nulități absolute.

Raportându-ne la toate cele de mai sus a constatat că cererile invocate de către inculpatul A. se impun a fi respinse, ca nefondate.

S-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul penal nr. x/2023 în care a fost emis rechizitoriul din data de 16.05.2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- încălcare de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile prev. de art. 31 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, faptă prev. de art. 47 alin. (2) din Legea 217/2003 rep., în formă continuată - 3 acte materiale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - dosar penal cu nr. x/2023;

- încălcare de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prev. de art. 38 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție faptă prev. de art. 47 alin. (1) din Legea 217/2003 rep - dosar penal cu nr. x/2024, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A. trimis în judecată pentru săvârșirea pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 rep., în formă continuată - 3 acte materiale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - dosar penal cu nr. x/2023 și prev. de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 rep. - dosar penal cu nr. x/2024, cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., urmând a se stabili termen de judecată la rămânerea definitivă a prezentei.

II. Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj a fost declarată contestație de către contestatorul inculpat A. prin apărător ales.

La data de 6 noiembrie 2025 a fost formulată o declarație de abținere la data de 6 noiembrie 2025 de către doamnele judecător L. și M., membre titulare ale Completului C10 - 2jud. C în temeiul art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art. 9 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și art. 12 și 14 din Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților români, întrucât au făcut parte din Completul 10 care prin decizia nr. 337/A din 13 noiembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2022 a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 72/2023 din data de 11 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a desființat în totalitate sentința penală apelată și în rejudecare: În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) din C. pen., persoană vătămată B.. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de încălcarea măsurilor dispuse prin ordin de protecție, în formă continuată, prevăzută de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, în forma în vigoare la data săvârșirii ultimei acțiuni (09 august 2020), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., persoană vătămată B., iar cheltuielile judiciare avansate de stat, în fond și în apel, au rămas în sarcina acestuia. Am supus atenției împrejurarea de incompatibilitate față de dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., în sensul că nu mai putem participa la judecarea cauzei cu termen la 13 noiembrie 2025, întrucât am participat la judecarea deciziei mai sus menționate privind pe inculpatul A., care în prezenta cauză este trimis în judecată prin rechizitoriul din 16 mai 2025 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023 pentru încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile prev. la art. 31 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție provizoriu, faptă prev. de art. 47 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 rep., în formă continuată (3 acte materiale), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (dosar pen. cu nr. x/2023), încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia dintre măsurile prev. de art. 38 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 rep. (dosar penal cu nr. x/2024), ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., infracțiuni de același gen privind pe același inculpat și aceeași persoană vătămată pentru care prin decizie ne-am pronunțat prin soluția menționată.

Din analiza rechizitoriului mai sus indicat rezultă că în mod expres la filele x, cât și la enumerarea mijloacelor de probă fila x se face referire la hotărârile pronunțate de instanțele privind cauza în care a fost judecat inclusiv la decizia mai sus menționată.

S-a reținut de către procuror că "se poate limpede decela propensiunea inculpatului spre comiterea de fapte penale, care a continuat să aducă atingere dreptului la libertate psihică a persoanei vătămate B., persoană cu care anterior inculpatul a fost în relații de concubinaj, pentru o perioadă îndelungată de timp, victima fiind nevoită să-și desfășoare activitățile zilnice personale și profesionale sub auspiciile unei posibilități reale ca acest conflict să escaladeze către săvârșirea unor fapte cu consecințe mai grave.

Mai mult decât atât în încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj a pronunțat-o cu privire la verificarea legalității rechizitoriului și pe care o avem de verificat în prezenta cauză pe calea contestației exercitate a avut de examinat excepția formulată de inculpatul A. cu privire la constatarea nulității relative și excluderea mai multor înscrisuri de la dosarul cauzei, apreciind apărarea că nu prezintă legătură cu infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și pe care le-a enumerat, printre care figurează rechizitoriul emis la data de 10.05.2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul penal cu nr. x/2020, sentința penală cu nr. 72/11.05.2023 pronunțată în dosarul cu nr. x/2022 de către Curtea de Apel Cluj (vol. I, f.179-188), decizia penală cu nr. 377/A/2023 din data de 13.11.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție) vol. 1, f.189-193) și asupra căreia s-a pronunțat.

Altfel spus, în esență, considerăm că nu puteam analiza o excepție care a vizat o nulitate relativă cu solicitarea excluderii de probe ce conține inclusiv decizia instanței supreme pe care am pronunțat-o, exprimându-ne părerea asupra aceluiași gen de fapte, privind pe același inculpat și aceeași persoană vătămată.

Totodată, supunem atenției împrejurarea cu privire la incompatibilitate și sub aspectul aparențelor, în sensul posibilității apariției unei neîncrederi din partea inculpatului A. la judecarea prezentei contestații asupra verificării cererilor și excepțiilor privind legalitatea rechizitoriului, a probelor și actelor de urmărire penale invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță, ținând cont de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și jurisprudența Curții Europene a Dreptului Omului.

Prin încheierea din ședința de cameră de consiliu din 07 noiembrie 2025, completul de judecată competent să soluționeze declarația de abținere a respins declarația de abținere formulată de doamnele judecător L. și M. de la judecarea dosarului nr. x/2025 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. În considerentele încheierii, în esență s-a constatat, prioritar, că argumentele faptice invocate în susținerea declarației de abținere, chiar și în condițiile în care cauza a avut ca obiect același gen de fapte, privind pe același inculpat și aceeași persoană vătămată, nu sunt de natură să afecteze aparența de imparțialitate în soluționarea prezentei cauze, având ca obiect contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 157 din data de 26 august 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori. Procedând la evaluarea argumentelor de fapt prin prisma temeiului de drept invocat de semnatarele declarației de abținere, prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că acestea nu sunt de natură să creeze o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitate în cauza pendinte, întrucât, raportat la obiectul distinct al celor două cauze, doamnele judecător nu sunt puse în situația de a statua succesiv asupra acelorași chestiuni. Cele două cauze se întemeiază pe situații de fapt autonome, neputându-se aprecia că judecătorul ar avea o opinie prestabilită, cu atât mai mult cu cât în cauza anterioară nu s-a făcut o analiză a fondului și, pe cale de consecință, nu se poate reține existența vreunui element obiectiv sau subiectiv care să pună în discuție imparțialitatea magistratului. Faptul că un magistrat s-a pronunțat anterior într-un alt dosar privind același inculpat nu este, prin el însuși, o cauză de lipsă a imparțialității, decât dacă din conținutul hotărârii anterioare reiese că și-a exprimat o opinie anticipată asupra chestiunilor care trebuie soluționate ulterior. Deși dosarele au ca obiect infracțiuni de același gen, privind pe același inculpat și aceeași persoană vătămată pentru care, prin decizia nr. 377/13.11.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție) în componența M. - Președinte, N. - Judecător, L. - Judecător) a pronunțat o soluție de încetare a procesului penal, având în vedere că doamnele judecător nu au exprimat în dosarul anterior menționat concluzii care să anticipeze soluția ce urmează a fi pronunțată în prezenta procedură (de altfel, faptele pretins a fi comise în cauza pendinte au o dată ulterioară pronunțării deciziei nr. 337/A de către Înalta Curte), nu poate fi susținută existența unui dubiu obiectiv cu privire la aparența de imparțialitate a completului de judecată. Mai mult decât atât, în dosarul nr. x/2022 având ca obiect apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 72/2023 din data de 11 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, doamnele judecător nu s-au pronunțat asupra temeiniciei acuzației, ci au pronunțat o soluție de încetare a procesului penal. Astfel, la termenul de judecată din data de 12 octombrie 2023, Înalta Curte a luat act de manifestarea de voință a apelantului inculpat A. în sensul că nu solicită continuarea procesului penal, ci încetarea acestuia, în raport de faptul că a intervenit prescripția răspunderii penale, în consecință, în raport și de poziția procesuală a acestuia, a pronunțat o soluție de încetare a procesului penal pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată. Sub acest aspect, Înalta Curte - completul desemnat cu soluționarea prezentei declarații de abținere subliniază că o soluție anterioară, chiar și în cauze similare, nu determină concluzia că judecătorul nu ar mai analiza cu imparțialitate cauza concretă, aceasta întrucât o opinie juridică formată în exercițiul funcției are caracter obiectiv și profesional, nu subiectiv sau personal. În ceea ce privește argumentele potrivit cărora doamnele judecător urmează să analizeze o excepție care vizează o nulitate relativă, cu solicitarea de excludere a unor înscrisuri, printre are se regăsește și decizia nr. 377/A din data de 13.11.2023, pronunțată de completul de judecată C10 (în completul colegial din care au făcut parte și doamnele judecător semnatare ale declarației de abținere), Înalta Curte a constatat că nici acest aspect nu este de natură să deceleze elemente de natură a susține vreo minimă bănuială legitimă asupra imparțialității doamnelor judecător L. și M. în soluționarea dosarul nr. x/2025, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Astfel, decizia nr. 377/A din data de 13.11.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022 este definitivă și are autoritate de lucru judecat, doamnele judecător nefiind chemate să se pronunțe asupra legalității sau temeiniciei propriei soluții. Prin urmare, simplul fapt că respectiva hotărâre a fost avută în vedere ca element în evaluarea conduitei inculpatului și că acesta din urmă a solicitat excluderea sa în cadrul procedurii de cameră preliminară, nu este de natură să creeze aparența unei lipse de imparțialitate a completului de judecată învestit cu soluționarea contestației în procedura de cameră preliminară. De altfel, aspectele avute în vedere la circumstanțierea inculpatului nu rezultă exclusiv din hotărârea pronunțată anterior de același complet de judecată.

La data de 6 noiembrie 2025, intimata persoană vătămată B. a trimis un mesaj pe adresa de poștă electronică a instanței în care a solicitat respingerea contestației depuse de A., cu menținerea măsurilor și excepțiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară, a solicitat judecarea în lipsă, întrucât este angajată la o instituție sanitară și nu poate să lipsească, din cauza particularității profesiei sale, farmacist, oncolog, decât dacă poate cineva să o înlocuiască în perioada de absență, ceea ce nu este posibil la data pentru care a fost citată, aflat la dosarul Înaltei Curți.

La data de 10 noiembrie 2025 a fost depus la dosarul cauzei un memoriu cu motivele de contestație formulată de contestatorul inculpat A. prin apărător ales, aflate la dosarul Înaltei Curți.

În dezvoltarea motivelor de contestație împotriva încheierii penale nr. 157 din 26 august 2025 a Curții de Apel Cluj s-a solicitat, în principal, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., desființarea încheierii atacate și trimiterea spre rejudecare către Curtea de Apel Cluj, întrucât această instanță nu s-a pronunțat asupra: (i) excepției de nulitate relativă a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale (infra, § 10-13); (ii) excepției de nulitate relativă a declarației persoanei vătămate din 21,11.2023 (infra,§23); (iii) excepției de nulitate relativă dată de lipsa emiterii unui mandat în baza încheierii nr. 7/06.03.2023 din dosarul nr. x/2025 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj (infra,§28); în subsidiar, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și admiterea cererilor și excepțiilor invocate de inculpatul A. și, pe cale de consecință, în temeiul art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. să comunicați încheierea procurorului pentru că acesta să menționeze dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpatului A. și în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) și c) din C. proc. pen., în măsura în care acesta nu răspunde în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. să se dispună restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Prin cererile și excepțiile formulate în primă instanță a invocat:

1) Neregularitatea rechizitoriului sub aspectul: a) Nelegalității încadrării juridice (și nulitatea relativă a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale din 11.04.2023 pentru același viciu); b) Lipsei analizei laturii subiective (și nulitatea relativă a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale din 11.04.2023 pentru același viciu); II) Nulitatea relativă a înscrisurilor care nu au legătură cu obiectul și limitele cauzei; III) Nulitatea absolută (și în subsidiar, nulitatea relativă) a declarației persoanei vătămate din data de 23.11.2023); IV) Nulitatea relativă a metodei speciale de cercetare a obținerii datelor de trafic și localizare, cu consecința excluderii de la dosar a procesului-verbal de analiză a listingului.

Prin încheierea atacată s-a dispus respingerea tuturor cererilor și excepțiilor și începerea judecății. Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în termenul legal, întrucât s-a apreciat că au fost soluționate netemeinic cererile și excepțiile.

I.(a) Nelegalitatea încadrării juridice.

S-a considerat eronată reținerea concursului real între cele două infracțiuni

Imputate inculpatului A., întrucât art. 47 din Legea 217/2003 reglementează o infracțiune unică, cu conținut alternativ, iar nu două infracțiuni distincte. Cele două alineate ale normei de incriminare descriu modalități de comitere echivalente din punct de vedere juridic, în ambele cazuri fiind vorba de încălcarea unor măsuri impuse printr-un ordin de protecție, fie emis de organele de poliție, fie de instanța de judecată. Obligațiile a căror nerespectare atrage răspunderea penală sunt identice, iar în cauză, inculpatului i se reproșează încălcarea aceleiași obligații - de a păstra o distanță minimă, instituite, atât prin ordinul de protecție provizoriu, cât și prin cel emis ulterior de instanță.

Prin Decizia nr. 11/23.02.2022 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că identitatea urmăririi imediate a formelor normative reprezintă un criteriu de diferențiere între infracțiunea cu conținut alternativ și cea cu conținuturi alternative. În cauză, obiectul juridic îl constituie protecția victimelor violenței domestice și, în subsidiar, respectarea unor obligații impuse de organele de poliție/instanța civilă (similar infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prev. la art. 287 alin. (1) lit. h) din C. pen.). Așadar, încălcarea ordinului de protecție, indiferent de natura lui, aduce atingere aceleași valori sociale, ceea ce exclude posibilitatea reținerii concursului. Totodată, aceeași decizie a subliniat că și latura subiectivă poate servi drept criteriu de delimitare, iar în speță s-a constatat că ambele modalități prev. la art. 47 alin. (1) și (2) pot fi săvârșite, atât cu intenție directă, cât și eventuală, aspect care confirmă caracterul lor unitar. Nu în ultimul rând, faptul că legiuitorul nu a conferit niciuneia dintre formele de incriminare o gravitate sporită, limitele de pedeapsă fiind identice, confirmă că alin. (1) și (2) sunt modalități alternative ale aceleiași infracțiuni.

În ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale s-a reținut concursul real exclusiv pe considerentul că faptele au fost comise anterior unei condamnări definitive, încadrarea fiind ulterior preluată în rechizitoriu, fără motivare suplimentară. Această abordare contravine exigențelor impuse de lege, doctrina subliniind în mod clar că secțiunea "în drept" a rechizitoriului presupune inclusiv o analiză a stărilor de agravare (concurs, recidivă etc.), dar și că încadrarea juridică și faptele trebuie descrise în mod clar și precis, neputând fi deduse de instanța de fond. Așadar, acest viciu de legalitate interesează, atât ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 11.04.2023, cât și actul de sesizare al instanței.

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că această critică nu poate fi primită din două considerente: pe de-o parte, nu identifică vătămarea concretă, iar pe de altă parte că aspectele privind încadrarea juridică nu privesc obiectul procedurii de filtru. Problema ridicată nu vizează, cel puțin la acest moment, o ipotetică schimbare a încadrării juridice, ci claritatea și legalitatea acuzației - elemente ce intră în sfera de analiză a judecătorului de cameră preliminară.

Înalta Curte de Casație și Justiție (Încheierea penală din 03.04.2024) a statuat că nelegalitatea punerii în mișcare a acțiunii penale afectează direct și legalitatea sesizării instanței. Judecătorul de cameră preliminară are obligația de a verifica claritatea acuzației și concordanța acesteia cu norma de incriminare, garanții derivate din art. 6 CEDO. Jurisprudența constantă CEDO subliniază că dreptul acuzatului de a fi informat detaliat asupra naturii și cauzei acuzației presupune nu doar cunoașterea faptelor materiale, ci și încadrarea juridică ce li se atribuie (Dallos c. Ungariei). În lipsa acestei precizări, dreptul la apărare devine iluzoriu. Având în vedere cele expuse, s-a apreciat că acuzația formulată este lipsită de claritate și creează incertitudine cu privire la natura exactă a faptelor imputate. Prin urmare, susținerea judecătorului de cameră preliminară potrivit căreia nu există o vătămare concretă este contrazisă chiar de consecințele greșitei încadrări. Inculpatul este acuzat sub o formă mai severă decât cea real incidentă, fiind astfel privat inclusiv de posibilitatea de a opta pentru procedura abreviată [art. 374 alin. (4) din C. proc. pen..] la momentul începerii judecății în fond, pentru că ar fi pus în situația de achiesa la o încadrare juridică greșită. Această critică se raportează atât la punerea în mișcare a acțiunii penale (sub forma excepției de nulitate relativă), cât și la rechizitoriu (sub forma excepției de neregularitate), iar incidența sancțiunii neregularității rechizitoriului nu este dependentă de existența vreunei vătămări.

În consecință se solicită să se constate nulitatea relativă a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale din 11.04.2023, atrasă de încălcarea principiului legalității (art. 2 din C. proc. pen.), al obligativității schimbării încadrării juridice a faptei de îndată ce organele de urmărire penală constată că se impune schimbarea încadrării (art. 311 din C. proc. pen.), a dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil (art. 10 din C. proc. pen. și art. 6 din CEDO).

În măsura în care se va constata neîntemeiată excepția nulității relative a ordonanței de PMAP s-a solicitat să se constate că, independente de soluția asupra nulității relative invocate, excepția de neregularitate a rechizitoriului poate fi analizată separat și independent, generată de încadrarea eronată și evident nefavorabilă a reținerii concursului real între cele două modalități alternative de comitere a infracțiunii prev. de art. 47 L 217/2003 - obiectul trimiterii în judecată.

I.(b) Lipsa analizei laturii subiective

Potrivit doctrinei, rechizitoriul trebuie să descrie în mod detaliat, precis și complet acuzațiile formulate împotriva inculpatului, inclusiv sub aspectul laturii subiective a infracțiunii. În mod eronat, primul judecător de cameră preliminară a apreciat că actul de sesizare al instanței nu poate și nici nu trebuie să se transforme într-un tratat de drept material, fiind suficient ca acesta să conțină, înt