ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 25 februarie 2025

Asupra cauzei penale de față, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea F/CP din 9 ianuarie 2025 a Curții de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2024, s-au respins, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpata A..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 14.10.2024, emis în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpata A., urmând a se stabili termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin rechizitoriul emis la data de 14.10.2024 în dosarul nr. x/20211 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., avocat suspendat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară față de B., C., D. cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., față de E., F. și G., cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reținut că, din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că suspectul B. este titularul Cabinetului Medical Individual B. din com. H., sat Dâlga, jud. Călărași, și, în perioada derulării campaniei naționale de vaccinare anti-Covid 19, a fost medic vaccinator la Centrul de Vaccinare - Sala de Sport Lehliu Gară.

S-a arătat că, ulterior demarării etapei a 2-a din campania națională de vaccinare anti-Covid 19, B. a efectuat vaccinări și la CMI B., cu sediul declarat la Casa de Asigurări de Sănătate Călărași în comuna H., sat Dâlga, jud. Călărași. Activități medicale au fost prestate, în cursul anului 2021, în numele cabinetului medical (inclusiv vaccinări) și pe raza com. Belciugatele, str. sold. I. nr. 3, sat Belciugatele, jud. Călărași, în cadrul terenului de fotbal din comună (vestiarele) (adresa CAS Călărași nr. 16709/08.12.2021).

De asemenea, s-a reținut că, în baza informațiilor furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Călărași și de Direcția de Sănătate Publică Călărași, s-a stabilit că, în perioada 05.05 - 16.11.2021, la CMI B. au fost vaccinate 1.105 persoane, cu vaccinul J. (adresa x/17.11.2021, adresa CAS Călărași nr. 16424/25/11/2021). Dintre acestea, 288 de persoane nu erau înscrise pe lista de capitație a cabinetului, nu aveau nicio legătură cu com. Belciugatele sau cu com. H. și aveau domiciliile în București, în județele Sibiu, Bihor, Prahova, Ialomița, Constanța, Iași și Bacău sau în străinătate. Una dintre aceste persoane este și inculpata A., avocat în Baroul București. În Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) au fost înregistrate următoarele date privind vaccinarea inculpatei: 28.10.2021, ora 12:25 - date privind vaccinul și vaccinarea; ora 21:28 - emitere adeverință.

În baza autorizării Curții de Apel București din data de 18.03.2022 au fost obținute datele generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații pentru numărul de apel x, folosit de inculpata A. și cu care aceasta a fost înregistrată în RENV. Exploatarea materialelor obținute a relevat că, la data de 28.10.2021, inculpata A. a fost localizată de diferite relee, doar pe raza mun. București, primind și efectuând apeluri.

Curtea de Apel București a admis solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a încuviințat efectuarea perchezițiilor domiciliare la punctele de lucru ale CMI B. din Belciugatele, com. Belciugatele, jud. Călărași și Dâlga, com. H., jud. Călărași și la locuințele suspecților B., C. și D., fiind emise mandatele de percheziție domiciliară nr. 33-39/UP/05.05.2022.

Cu ocazia punerii în executare a acestor mandate, a fost ridicat de la punctul de lucru al CMI B. din com. Belciugatele, jud. Călărași un laptop marca x (proces-verbal de percheziție domiciliară din 09.05.2022). Asupra acestui dispozitiv a fost efectuată percheziția informatică, autorizată de Curtea de Apel București prin mandatul de percheziție informatică nr. 40/UP/11.05.2022 (procese-verbale de copiere și percheziționare din 18.05.2022 și 02.06.2022) și, coroborând informațiile astfel obținute cu datele comunicate de Institutul Național de Sănătate Publică prin adresa nr. x/10.12.2021, a rezultat că laptopul x are IP-ul x. Pe cale de consecință, prin intermediul acestui dispozitiv au fost înregistrate datele privind vaccinarea inculpatei A. (proces-verbal din 06.07.2022).

S-a mai arătat că, în ceea ce privește IP-ul 5.12.101.202, alocat dispozitivului prin intermediul căruia a fost emisă adeverința de vaccinare pentru inculpată, în baza autorizării Curții de Apel București din data de 02.08.2022, furnizorul K. a comunicat că acest IP i-a fost alocat suspectului B. în rețeaua K., la adresa Intrarea Presei Nr. 8, București (domiciliul suspectului), în perioada 17.10.2021, ora 21:22 -04.11.2021, ora 06:34.

S-a reținut că datele privind vaccinarea inculpatei A. au fost înregistrate în RENV la sediul CMI B. din com. Belciugatele, jud. Călărași, iar adeverința de vaccinare a fost emisă de la locuința suspectului B..

Coroborând declarațiile suspectelor C. și D. (asistente medicale în cadrul CMI B.), s-a concluzionat că înregistrarea în RENV a fost realizată de suspectul B., titular al CMI B. și cel care deținea credențialele pentru accesarea platformei de vaccinare și înregistrarea datelor.

De asemenea, s-a constatat că manualul RENV pentru medicii de familie stabilește că, pentru înregistrarea vaccinărilor COVID în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV), în cazul unei persoane, programate, se va realiza identificarea acesteia prin prezentarea și scanarea cărții de identitate, se va realiza triajul, se vor prelua datele referitoare la adresa de e-mail și numărul de telefon din platforma de programări, se vor înregistra informațiile despre vaccin, se va realiza vaccinarea și se va genera adeverința de vaccinare. După vaccinare, persoana vaccinată aștepta 15 minute pentru a se constata o eventuală manifestare a unei reacții adverse post-vaccinare indezirabilă (RAPI), care se înregistra în RENV în cazul apariției. Din declarația suspectei C. a rezultat că triajul reprezenta verificarea stării fizice, astfel încât să se poată face vaccinarea. În privința persoanelor neprogramate, datele menționate se completau de către registrator, întrucât nu puteau fi preluate din platforma de vaccinări.

Analizând înregistrările din RENV, s-a arătat în rechizitoriu că nu a fost respectată procedura în cazul inculpatei A., primele două etape fiind înregistrate la același moment, iar adeverința a fost emisă după 9 ore.

Astfel, s-a reținut că aceste aspecte conduc la concluzia că procedura de vaccinare nu s-a derulat efectiv, în mod normal, persoana vaccinată, mai ales că nu locuia în apropierea com. Belciugatele sau a com. H., ar fi fost interesată să obțină adeverința de vaccinare la momentul vaccinării, dacă ar fi făcut deplasarea în scopul vaccinării.

Față de aspectele detaliate anterior, s-a concluzionat că inculpata nu avea posibilitatea reală de a se afla, la data de 28.10.2021, în același timp, atât la unul dintre punctele de lucru ale CMI B. din com. Belciugatele sau din com. H., cât și în locațiile relevate de releele de comunicații, aflate la distanță de 29 km de com. Belciugatele și la distanța de 85 km de com. H., sat Dâlga. Aceste distanțe exclud posibilitatea ca subiectul localizării să se fi aflat pe raza vreuneia dintre cele două comune și să fi fost identificat de un releu de comunicații de pe raza altei localități, în condițiile în care furnizorii de servicii de comunicații au acoperire pe raza celor două localități menționate (proces-verbal din 29.07.2024). Conversațiile purtate telefonic de inculpata A. cu diferite persoane și interceptate în baza autorizării Curții de Apel București (mandat de supraveghere tehnică nr. 57/UP/20.02.2022, dosar nr. x/2022) au relevat faptul că aceasta nu s-a vaccinat în realitate și că a transmis documentele necesare pentru a fi inserate în RENV, date necorespunzătoare adevărului cu privire la vaccinarea sa.

Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 04.11.2021, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și fals informatic, prevăzute de art. 321 C. pen. și art. 325 C. pen.

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București nr. 8109/P/2021 din 19.01.2022 s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

La data de 11.02.2022, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (544 acte materiale).

La data de 18.04.2022 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., avocat în Baroul București, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

La aceeași dată s-a dispus prin ordonanța procurorului, autorizarea interceptării și înregistrării comunicărilor și localizării postului telefonic cu numărul x, pe o perioadă de 48 de ore, de la 18.04.2022, ora 11:30, până la data de 20.04.2022, ora 11:30.

La data de 20.04.2022, Curtea de Apel București a confirmat măsura dispusă de procuror la data de 18.04.2022 și a autorizat interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate prin intermediul postului telefonic x, folosit de suspecta A., pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 20.05.2022, fiind emis mandatul de supraveghere tehnică nr. 57/UP/20.04.2022 (dosar nr. x/2022).

La data de 04.05.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (șase acte materiale) și față de D. și C. cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (543 acte materiale) și față de B. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (543 acte materiale) și art. 244 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (șase acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

La data de 16.05.2022, Curtea de Apel București a dispus prelungirea mandatului de supraveghere tehnică pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 19.06.2022 (dosar nr. x/2022).

La data de 16.11.2023, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de L. ș.a. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 321 alin. (1) C. pen.

La data de 16.07.2024 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de A. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

Cu privire la verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, din perspectiva competenței instanței, s-a constatat că inculpata A., avocat suspendat din cadrul Baroului București, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 321 alin. (1) C. pen., iar potrivit art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi.

De asemenea, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii (...), locul săvârșirii infracțiunii aflându-se în circumscripția Curții de Apel București.

În consecință, din punct de vedere material și teritorial, Curtea de Apel București a apreciat că este competentă să judece prezenta cauză.

În ceea ce privește verificarea competenței organelor care au efectuat urmărirea penală, s-a reținut că au fost respectate prevederile art. 56 alin. (6) C. proc. pen., urmărirea penală fiind efectuată de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

În privința legalității sesizării/actului de sesizare, s-a constatat că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de procurorul ierarhic superior (procuror șef de secție) și că acesta a cuprins mențiunile obligatorii prevăzute de art. 328 C. proc. pen.

Astfel, sunt menționate denumirea parchetului, data emiterii rechizitoriului, numele, prenumele și calitatea celui care l-a întocmit, fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală.

Cu privire la cererile și excepțiile invocate de inculpata A., judecătorul de cameră preliminară a constatat că inculpata a invocat neregularitatea Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din data de 14.10.2024 în dosarul de urmărire penală nr. x, cu privire la conținutul actului de sesizare, administrarea probelor și efectuarea actelor de către organele de urmărire penală.

Referitor la conținutul rechizitoriului, inculpata a arătat că trebuie în mod obligatoriu să cuprindă descrierea faptei cu suficiente elemente care să o suprapună normei penale ce a fost reținută ca încadrare a acesteia, dar și elemente care să poată fi înțelese de către persoana acuzată, aceasta să știe exact care sunt faptele care i se impută, în concret și presupune posibilitatea subiectului de a-și face în concret apărările necesare, pentru a-și dovedi nevinovăția sau circumstanțele de ordin obiectiv ori subiectiv în care s-au produs cele reținute.

În privința Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București întocmit la data de 14.10.2024, inculpata a invocat nelegalitatea acestuia, în sensul că nu sunt întrunite condițiile obligatorii cu privire la claritatea acuzației, arătând că din mențiunile privitoare la faptă așa cum au fost expuse la paginile 1-5 "în fapt" și la pagina 6 "încadrare juridică" nu există date esențiale privitoare la momentul la care s-ar fi produs fapta reținută, modalitatea în care ar fi fost săvârșită, precum și mijloacele prin care s-a realizat.

Contrar celor arătate de inculpată, la o simplă lectură a rechizitoriului, s-a observat că fapta este descrisă în concret, iar această descriere conține suficiente elemente pentru ca inculpata să înțeleagă acuzația ce i se aduce, criticile constând în lipsa de claritate a acuzației fiind nefondate.

În rechizitoriu s-a arătat că fapta reținută în sarcina inculpatei A., constând în aceea că în cursul lunii octombrie 2021 a pus la dispoziția suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., cu sediul in comuna H., județul Călărași, fotocopia actului de identitate în baza căreia, la data de 28.10.2021, suspectul a atestat în RENV date necorespunzătoare adevărului privind vaccinarea inculpatei cu vaccinul J. fiind emisă o adeverință de vaccinare falsă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

S-a apreciat că nu este fondată susținerea apărării în sensul că sintagma "în cursul lunii octombrie" este mult prea generică și nu poate sta la baza unei acuzații, în condițiile în care în rechizitoriu sunt menționate luna și anul presupusei fapte, precum și faptul că în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) au fost înregistrate următoarele date privind vaccinarea inculpatei: 28.10.2021, ora 12:25 - date privind vaccinul și vaccinarea; ora 21:28 - emitere adeverință.

Cât privește susținerile inculpatei în sensul că nu este descrisă modalitatea prin care ar fi "pus la dispoziția suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., fotocopia actului de identitate" în sensul de a se preciza în concret cum - în mod direct, prin interpuși și cine sunt aceștia, prin trimitere poștală, printr-o modalitate de comunicare la distanță, etc. și nici dacă a avut intenția obținerii rezultatului, respectiv "o adeverință de vaccinare falsă" și dacă a intrat în posesia acesteia, în ce mod, când, pentru a se putea realiza o conexiune între intenție, ca element al laturii subiective, caracterizată prin scopul urmărit și latura obiectivă, judecătorul de cameră preliminară a observat, pe de o parte, că procurorul descrie modalitatea în care fotocopia actului de identitate ar fi ajuns la numitul B., iar pe de altă parte că aceste aspecte nu țin de descrierea acuzației, ci de însăși existența faptei în materialitatea sa și de întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, analiza acestora excedând obiectului camerei preliminare.

În rechizitoriu s-a constatat că se precizează că "Printre persoanele cercetate pentru obținerea frauduloasă a unei adeverințe de vaccinare au fost și inculpații L., M. și N., care au recunoscut comiterea faptelor. Din declarațiile acestora a rezultat că au transmis suspectului B. fotocopii ale documentelor de identitate prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță. Această modalitate de transmitere a documentului necesar înregistrării în RENV către suspectul B. se regăsește și în cazul inculpatei A., aspect confirmat de procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate".

În concluzie, s-a considerat că maniera în care a fost descrisă acuzația în rechizitoriu este suficient de detaliată și de clară pentru ca inculpata să o înțeleagă și să își formuleze apărări, nefiind încălcat nici dreptul la apărare, nici dreptul la un proces echitabil al acesteia.

De asemenea, s-a constatat că rechizitoriul conține toate datele necesare pentru ca inculpata să își poată face o apărare efectivă, respectiv descrierea detaliată și analiza probelor, încadrarea juridică dată faptei etc.

Inculpata a mai invocat nelegalitatea administrării probelor sub aspectul încălcării dispozițiilor imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) C. proc. pen., arătând că, în perioada 18.04.2022-19.06.2022, în privința sa s-a luat măsura supravegherii tehnice constând în interceptarea și înregistrarea comunicărilor, fiind menționate în rechizitoriu, în cadrul materialului probatoriu, la pagina 6, rândurile 8 și 9, procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în datele de 20.04.2022, 03.05.2022, 06.05.2022, 10.05.2022, 11.05.2022, 12.05.2022, 27.05.2022 și 31.05.2022.

A susținut inculpata că, la data de 24.10.2024, este înaintat către Curtea de Apel București rechizitoriul împreună cu dosarul penal nr. x/2021 și la aceeași dată, la 10 zile după întocmirea rechizitoriului și la doi ani și cinci luni de când au încetat măsurile de supraveghere tehnică, se emite de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București o adresă prin care, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) C. proc. pen., inculpata este informată referitor la interceptarea și înregistrarea comunicărilor sale, adresă pe care a primit-o la data de 31.10.2024.

Prin urmare, a considerat inculpata că i-au fost grav încălcate drepturile și libertățile prevăzute de lege și garantate de Statul Român, nefiind respectate tocmai dispozițiile articolului menționat, art. 145 alin. (1) C. proc. pen., fiind pusă în imposibilitatea absolută de a putea face apărări și de a uza de prevederile art. 145 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

În consecință, inculpata a solicitat să se constate nelegalitatea obținerii și reținerii acestor probe și mijloace de probă și ca atare să fie excluse din cadrul materialului probator, apreciind că menținerea acestora ar duce la o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare, a dreptului la viață privată, drepturi garantate atât de legislația internă cât și de C.E.D.O.

Contrar celor arătate de inculpată, judecătorul de cameră preliminară a constatat că la dosarul cauzei se află încheierea din 20.04.2022, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București prin care a fost confirmată ordonanța nr. 65/P/2022 din data de 18.04.2022 a procurorului privind autorizarea pentru 48 de ore a măsurilor de supraveghere tehnică, iar prin aceeași încheiere s-a dispus încuviințarea pentru o perioadă de 30 de zile de la data de 21.04.2022 la 20.05.2022 a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea și înregistrarea pe orice tip de suport a oricăror comunicații care implică postul telefonic folosit de inculpată.

Ulterior măsura a fost prelungită prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți din data de 16.05.2022, pentru intervalul 21.05.2022 - 19.06.2022.

În concluzie, s-a reținut că măsurile de supraveghere au fost dispuse în mod legal, de judecătorul de drepturi și libertăți competent, iar la dosarul cauzei se află procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în intervalul încuviințat de judecătorul de drepturi și libertăți, probele obținute astfel fiind legale.

Prin ordonanța din data de 21.06.2022, procurorul a dispus amânarea informării suspectei A. cu privire la faptul că aceasta și alte persoane au fost subiecții unei măsuri de supraveghere tehnică, până la finalul urmăririi penale.

Potrivit art. 145 alin. (4) C. proc. pen., în vigoare la data încetării măsurilor de supraveghere tehnică, procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfășurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranței victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăți în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.

(5) Amânarea prevăzută la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei.

Ulterior, textul a fost modificat prin Legea nr. 201/2023, având următorul conținut:

"Procurorul poate să amâne motivat, cel mai târziu până la rezolvarea cauzei, efectuarea informării scrise sau prezentarea conținutului suporturilor pe care sunt stocate activitățile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfășurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranței victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăți în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză."

Astfel, din analiza textelor de lege a reieșit că procurorul avea posibilitatea legală de a amâna informarea inculpatei, până la rezolvarea cauzei, iar această amânare nu afectează legalitatea dispunerii și administrării probelor, respectiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor inculpatei. Nelegalitatea probei poate fi invocată doar raportat la condițiile de formă și de fond ale emiterii mandatului și ale efectuării supravegherii tehnice, dar faptul că, ulterior finalizării supravegherii tehnice, procurorul a dispus amânarea informării pentru motive de apreciere generale - perturbarea sau periclitarea bunei desfășurări a urmăririi penale în cauză - nu poate constitui un motiv de nelegalitate a probei dacă aceste motive sunt pertinente, iar din context nu reiese cu evidență că scopul amânării a fost prejudicierea apărării, iar nu cea a asigurării bunei desfășurări a urmăririi penale.

Or, din cuprinsul ordonanței a rezultat că amânarea informării suspectei a fost determinată de necesitatea bunei desfășurări a urmăririi penale, în condițiile în care la acel moment erau în derulare activități de corelare a informațiilor obținute de la furnizorii de servicii de telefonie mobilă și se impunea efectuarea perchezițiilor informatice cu privire la al doilea telefon ridicat de la o altă suspectă, iar cunoașterea detaliilor rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică ar fi putut, în aprecierea procurorului, să afecteze stabilirea răspunderii penale în concret a celor cercetați în cauză.

Mai mult, s-a considerat că dreptul la apărare al inculpatei nu a fost încălcat, aceasta arătând că a primit informarea prevăzută de art. 145 C. proc. pen., la data de 31.10.2024, astfel că a avut posibilitatea de a formula cereri și excepții cu privire la această probă în cursul procedurii camerei preliminare.

În concluzie, sub aspectul verificării legalității și loialității administrării probelor, judecătorul de cameră preliminară a reținut că probele au fost administrate cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de C. proc. pen., nefiind identificate aspecte de nelegalitate sau de neloialitate.

Cu privire la verificarea legalității actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că actele procesuale sau procedurale au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, în ordinea impusă de C. proc. pen., fiind parcurse etapele obligatorii urmăririi penale, nefiind identificat vreun caz de nulitate absolută sau de încălcare a legii în legătură cu actele procesuale sau procedurale care să atragă incidența nulității relative în condițiile art. 282 C. proc. pen. și care să fie invocat, potrivit dispozițiilor legale.

Pentru considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpata A..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 14.10.2024, emis în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

A dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpata A., urmând a se stabili termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

Împotriva încheierii F/CP din 9 ianuarie 2025 a Curții de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestație inculpata A..

Prin motivele de contestație formulate, inculpata A. a invocat art. 342 și urm. C. proc. pen., art. 328 C. proc. pen., art. 6 C.E.D.O. și, potrivit art. 346 C. proc. pen., a solicitat admiterea excepțiilor invocate, constatarea neregularității rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, întocmit la data de 14.10.2024, constatarea nelegalității sub aspectul conținutului, în sensul neclarității acuzației și nelegalitatea administrării probatoriului.

Sub aspectul condițiilor obligatorii prevăzute de lege, care trebuie îndeplinite de actul de sesizare a instanței, atât în privința formei, cât și în privința fondului, s-a considerat că nu sunt respectate și întrunite cumulativ toate criteriile prevăzute de art. 328 C. proc. pen. raportat la art. 286 alin. (2) C. proc. pen., precum si cele statuate în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale care garantează, cu titlu de principiu, dreptul la un proces echitabil. În acest sens, a invocat cu titlu de excepție neregularitatea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din data de 14.10.2024, dosar de urmărire penală nr. x, în sensul că nu sunt întrunite condițiile obligatorii cu privire la claritatea acuzației, administrarea probelor și efectuarea actelor de către organele de urmărire penală.

S-a susținut că nu se precizează cu certitudine când ar fi săvârșit faptele de care este acuzată, exprimarea "în cursul lunii octombrie" fiind mult prea generică și nu poate sta la baza unei acuzații. Pe de altă parte, neindicarea cu exactitate a momentului la care ar fi fost săvârșită presupusa faptă, vine în contradicție cu drepturile sale procesuale, fiindu-i imposibil să își exercite dreptul la apărare și să își dovedească nevinovăția într-un mod eficient. De asemenea, a precizat că nu este descrisă modalitatea prin care ar fi pus la dispoziția suspectului B., medic titular al Cabinetului Medical Individual B., fotocopia actului de identitate.

În continuare, s-a arătat că nu este precizat dacă a avut intenția obținerii rezultatului, respectiv " o adeverință de vaccinare falsă" și dacă a intrat în posesia acesteia, în ce mod, când, pentru a se putea realiza o conexiune între intenție, ca element al laturii subiective, caracterizată prin scopul urmărit și latura obiectivă.

Astfel, s-a considerat că toate elementele care lipsesc sunt importante, esențiale, obligatorii și țin tocmai de esența acuzației, iar in lipsa acestora nu își poate formula apărările într-un mod rezonabil.

Prin urmare, a considerat că neregularitatea rechizitoriului privește încălcarea drepturilor cu privire la (ne)legalitatea administrării probelor sub aspectul încălcării dispozițiilor imperative prevăzute de art. 145 alin. (1) C. proc. pen., fiind pusă în imposibilitate absolută de a putea face apărări și de a uza de prevederile art. 145 alin. (2) si (3) C. proc. pen.

Pentru aceste motive, s-a invocat nelegalitatea administrării probatoriului, respectiv nelegalitatea reținerii în cadrul probatoriului a proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate, acest lucru făcându-se cu încălcarea dispozitiilor art. 145 alin. (1) C. proc. pen. și, pe cale de consecință, a solicitat excluderea acestora având în vedere că vătămarea produsă nu poate fi acoperită în altă modalitate, iar menținerea acestora ar duce la o încălcare a dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare, a dreptului la viața privată, drepturi garantate atât de legislatia internă, cât și de C.E.D.O.

Examinând cauza prin prisma criticilor invocate și prin raportare la dispozițiile art. 347 și art. 425

1

C. proc. pen., Înalta Curte apreciază contestația formulată de inculpata A. ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Prealabil analizării criticilor formulate de contestatoarea A., Înalta Curte, raportându-se la dispozițiile art. 342 C. proc. pen. care stabilesc obiectul camerei preliminare, constată că în această fază a procesului penal competențele sale sunt limitate la a verifica legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, și nu în ultimul rând, competența instanței învestite prin rechizitoriu.

Ca atare, organul judiciar este chemat să verifice dacă actele procedurale îndeplinesc exigențele de formă și conținut, precum și concordanța acestora cu actele și măsurile procesuale dispuse și consemnate în conținutul lor, bineînțeles prin prisma dispozițiilor legale incidente.

Și evaluarea probelor se realizează în această etapă doar din perspectiva legalității, sau, după caz a loialității administrării de către organele de urmărire penală, fiind exclusă examinarea suficienței, relevanței și utilității acestora, precum și a oportunității actului prin care au fost încuviințate, putând fi înlăturate doar acele probe obținute prin mijloace de probă sau procedee probatorii nelegale.

Astfel, caracterul incomplet al urmăririi penale și măsura în care acuzațiile formulate sunt susținute de probatoriul administrat în această fază, pot fi cenzurate doar în ipoteza începerii judecății.

În procedura camerei preliminare, verificarea legalității efectuării urmăririi penale se realizează asupra actelor procedurale, dar și a măsurilor și actelor procesuale pe care le conțin numai din perspectiva regimului de nulități, situație în care constatarea vreunei încălcări a dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea anchetei penale atrage nulitatea actului în condițiile expres prevăzute în art. 281 - art. 282 C. proc. pen.

Prin raportare la regimul actual al nulităților absolute, conform ultimelor modificări legislative (Legea nr. 201/2023) se reține că în sfera nulităților absolute a fost introdusă, potrivit art. 281 alin. (1) lit. b)

1

C. proc. pen., competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, pe lângă prezența suspectului sau a inculpatului atunci când participarea sa este obligatorie, potrivit legii, precum și asistarea de către avocat a suspectului și a persoanei vătămate, respectiv a inculpatului și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie.

Din interpretarea dispozițiilor art. 282 C. proc. pen., rezultă că nulitatea relativă operează nu doar ca efect al simplei invocări în termenul legal a unei încălcări a legii, ci presupune, cumulativ, dovedirea unei vătămări aduse drepturilor/intereselor procesuale ale celui care o invocă, dar și constatarea că desființarea actului nelegal este unicul remediu pentru înlăturarea vătămării.

În cazul în care se constată încălcări ale dispozițiilor procedurale privind administrarea probelor sancțiunea care intervine, conform art. 102 C. proc. pen., este cea a excluderii probelor obținute în mod nelegal, acestea neputând fi folosite în procesul penal. Prin urmare, sancțiunea excluderii probelor este, conform prevederilor art. 102 alin. (3) C. proc. pen., rezultatul constatării nulității actului prin care s-a dispus/autorizat/confirmat proba sau s-a însușit mijlocul de probă ori procedeul probatoriu prin care a fost obținut.

Altfel spus, constatarea nulității, de principiu relativă, a mijlocului de probă sau a procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obținută atrage excluderea acesteia.

Contestatoarea inculpată A. a invocat neregularitatea rechizitoriului, criticând, în esență, aspecte ce vizează nelegalitatea în ceea ce privește conținutul, în sensul neclarității acuzației considerând că acuzația nu este clară și descrierea faptei nu cuprinde suficiente elemente care să o încadreze în timp sau care să arate modalitatea în care fapta ar fi fost comisă și nelegalitatea administrării probatoriului în legătură cu procesele-verbale de consemnare a convorbirilor telefonice interceptate și a momentului în care inculpata a fost încunoștințată cu privire la aceste interceptări.

Procedând la verificarea conținutului rechizitoriului cu numărul x din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, secția de urmărire penală, supus verificării sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul general, Înalta Curte constată că acesta a debutat prin prezentarea modalității de sesizare, istoricul cauzei, expunerea contextului general al faptei și dispozițiilor legale incidente, continuându-se cu expunerea detaliată a situației de fapt și menționarea împrejurărilor în care s-a desfășurat activitatea presupus infracțională și intervalul temporar în care fapta a fost săvârșită, persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, inclusiv poziția subiectivă adoptată de aceasta, făcându-se referire în acest context și la probele și mijloacele de probă (depozițiile martorilor M., L., N., C. și D., declarațiile inculpatei și înscrisuri), încadrarea juridică a faptei, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute de art. 330 și art. 331 C. proc. pen., dispoziția de trimitere în judecată a inculpatei, semnătura procurorului.

Prin urmare, se constată că rechizitoriul cuprinde toate elementele prevăzute în art. 328 C. proc. pen., care face trimitere la dispozițiile în art. 286 alin. (2) C. proc. pen., organul de urmărire penală conformându-se exigențelor legale, dând inculpatei posibilitatea reală și efectivă de a fi informată cu privire la toate aspectele relevante ce vizează fapta pentru care a fost trimisă în judecată, cu consecința realizării unei apărări efective.

Astfel, în actul de sesizare, în esență, la filele x, se reține, că, în cursul lunii octombrie 2021, inculpata A. a pus la dispoziția numitului B. fotocopia actului de identitate în baza căreia, la data de 28.10.2021, acesta din urmă a atestat în RENV date necorespunzătoare adevărului privind vaccinarea inculpatei cu vaccinul J., fiind emisă o adeverință de vaccinare falsă. Se apreciază că descrierea faptei este prezentată de procurorul redactor al rechizitoriului într-o manieră clară, inteligibilă, aptă să îi permită inculpatei cunoașterea și înțelegerea întocmai a acuzației aduse, de complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. și să-și facă o apărare corespunzătoare.

În aceste condiții, criticile contestatoarei A. nu pot fi primite, întrucât în actul de sesizare a instanței chiar dacă procurorul de caz nu a indicat o dată exactă a comiterii infracțiunii de complicitate la fals intelectual, sunt precizate criterii temporale rezonabile privind activitatea infracțională, fiind menționată o perioadă determinată de timp, respectiv, perioada octombrie 2021, ceea ce permite individualizarea faptei și susține legalitatea sesizării instanței.

Pe de altă parte, aspectele care vizează caracterul cert al săvârșirii faptei de care este acuzată, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii din perspectiva laturii subiective, ca formă de vinovăție cu care a fost săvârșită infracțiunea, raportul de cauzalitate, conivența infracțională ori caracterul incomplet al urmăririi penale determinat de faptul că, în cauză, nu au fost administrate, în opinia contestatoarei, probe în apărare, Înalta Curte constată că acestea vizează temeinicia acuzației și nu au legătură cu aptitudinea rechizitoriului de a învesti instanța din perspectiva imposibilității stabilirii obiectului și limitele judecății, ci se referă la fondul acuzației și urmează a fi verificate în faza de cercetare judecătorească.

Din actele de urmărire penală, se constată că, după ce a dobândit calitatea de suspectă, la data de 18.04.2022, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., prin încheierea din 20.04.2022, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, a fost confirmată ordonanța nr. 65/P/2022 din data de 18.04.2022 a procurorului privind autorizarea pentru 48 de ore a măsurilor de supraveghere tehnică, iar prin aceeași încheiere s-a dispus încuviințarea inițial pentru o perioadă de 30 de zile de la data de 21.04.2022 la 20.05.2022, care a fost prelungită ulterior pentru intervalul 21.05.2022 - 19.06.2022, a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea și înregistrarea pe orice tip de suport a oricăror comunicații care implică postul telefonic folosit de inculpată.

Prin ordonanța din data de 21.06.2022, procurorul a dispus amânarea informării suspectei A. cu privire la faptul că aceasta a fost subiectul unei măsuri de supraveghere tehnică, prin emiterea mandatului nr. x/UP/20.04.2022, în dosarul nr. x/2022, până la finalul urmăririi penale. Ulterior, la data de 16.07.2024, a dobândit calitatea de inculpată, ocazie cu care la data de 07.08.2024, i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale, fapta pentru care este învinuită și încadrarea juridică a acesteia (art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.), precum și dreptul de a fi asistată de un apărător în procesul penal. Inculpatei i-au fost respectate drepturile procesuale pe parcursul urmăririi penale, aceasta declarând că își rezervă dreptul la tăcere.

Înalta Curte reține că nu au fost invocate de către contestatoare aspecte de nelegalitate cu privire la luarea și punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, prin emiterea mandatului nr. x/UP/20.04.2022, în dosarul nr. x/2022, constând în interceptarea convorbirilor telefonice în datele de 20.04.2022, 03.05.2022, 06.05.2022, 11.05.2022, 12.05.2022, 27.05.2022 și 31.05.2022, ci reprezintă critici formulate de inculpată vizând depășirea termenului privind informarea persoanei supravegheate, prevăzut de art. 145 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 145 C. proc. pen., în forma în vigoare la data efectuării activităților de supraveghere tehnică, informarea persoanei supravegheate poate fi amânată până la finalizarea urmăririi penale, context în care procurorul avea posibilitatea legală de a amâna informarea persoanei supravegheate, fără să afecteze legalitatea dispunerii și administrării probei, respectiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor inculpatei, scopul amânării fiind, așa cum rezultă din cuprinsul ordonanței din data de 21.06.2022, asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale și nu prejudicierea inculpatei.

Având în vedere că obiectul procedurii de cameră preliminară este verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, iar inculpata, așa cum s-a arătat mai sus, nu a invocat un aspect de nelegalitate cu privire la aceste aspecte, depășirea termenului de 10 zile, privind amânarea informării persoanei supravegheate nu atrage nelegalitatea probei, adică a proceselor-verbale de interceptare, cu atât mai mult cu cât nici textul de lege nu prevede o sancțiune.

Pentru toate aceste considerente, apreciind încheierea pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București ca fiind legală și temeinică, în baza art. 347 și art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară va respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpata A. împotriva încheierii F/CP din 09 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024.

Totodată, față de culpa sa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea inculpată va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpata A. împotriva încheierii F/CP din 09 ianuarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatoarea inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 25 februarie 2025.