ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de partea civilă A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 140 pronunțate la data de 31.10.2024 de Judecătoria Sinaia: I. în baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. raportat la art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B., cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (12 acte materiale în perioada perioada octombrie 2019- iulie 2022).

S-a constatat că infracțiunile pentru care au fost aplicate pedepse prin:

- sentința penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunțată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curții de Apel Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare,

- sentința penală nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare și pedeapsa complementară art. 66 alin. (1) lit. a) și b) pe o durată de 4 ani;

- sentința penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curții de Apel Brașov prin care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare,

- sentința penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curții de Apel Ploiești în dosarul x/2020, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare,

- sentința penală nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, sunt concurente cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre.

În baza art. 89 alin. (1) C. pen. a fost menținută anularea amânării aplicării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 876 din 09.07.2020 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia penală nr. 581/Ap din 14.10.2020 a Curții de Apel Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciunea, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., anulare dispusă prin sentința penală nr. 98/24.08.2022 definitivă prin necontestarea la data de 06.09.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia dosarul x/2022

În baza art. 97 C. pen., a fost menținută anularea suspendării executării pedepsei de 6 luni închisoare, dispusă în sarcina persoanei condamnate B., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., prin sentința penală nr. 33 din 28.04.2021 a Judecătoriei Sinaia, pronunțată în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 1166 din 26.11.2021 a Curții de Apel Ploiești, anulare dispusă prin sentința penală nr. 98/24.08.2022 definitivă prin necontestarea la data de 06.09.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia dosarul x/2022

În baza art. 97 C. pen., a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare dispusă sentința penală nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești pe care o repune în individualitatea ei și dispune executarea ei.

În baza art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) și la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele anterior menționate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă un spor obligatoriu de 1/3 din totalul restului pedepselor (1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare), respective un spor de 1 an și 8 luni închisoare (1/3 din 5 ani), rezultând pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (2) C. pen., instanța a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani, dispusă prin sentința sentința penală nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

S-a dedus din pedeapsa complementară aplicată, perioada deja executată de la data de 01.09.2024 până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la alin. (3) lit. b) C. pen. a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, care se va executa potrivit art. 65 alin. (3) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. raportat la art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata deja executată din C. nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București respectiv de la 01.03.2023 (data de început a MEPI nr. 1946/2022)-15.02.2024 (data liberării condiționate), reținerea de la 22.01.2020-23.01.2020, reținerea din 28.04.2021 și perioada executată de la 29.02.2024 la 30.07.2024 (data liberării condiționate).

A fost anulat M.E.P.I. nr. 578/2024 emis în baza C. nr. 400/05.06.2024, pronunțată de Judecătoria Moreni, definitivă prin neexercitarea căii de atac și dispune emiterea unui nou mandat de executare la rămânerea definitivă a hotărârii.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentințelor penale nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunțată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curții de Apel Ploiești, sentința penală nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București, sentința penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curții de Apel Brașov, sentința penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curții de Apel Ploiești în dosarul x/2020 și sentința penală nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

II. În baza art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. rap. la art. 135 și art. 137 alin. (4) lit. b) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata S.C. D. S.R.L. reprezentată în cauză de practician în insolvență E. la pedeapsa amenzii penale în cuantum 9900 de RON corespunzător a 99 zile-amendă cu un cuantum al unei zile-amendă de 100 RON, pentru pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (3 acte materiale săvârșite în perioada octombrie 2019- octombrie 2021, persoane vătămate S.C. F. S.R.L., G. și A.).

În baza art. 147 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 40 alin. (1), art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c) din C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 12000 de RON aplicată prin sentința nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin neapelare față de inculpata S.C. D. S.R.L și o aplică pe cea mai grea de 12000 de RON, la care adaugă 1/3 din pedeapsa aplicată prin sentința nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, respectiv 3300 de RON, urmând ca inculpata să execute pedeapsa amenzii în valoare de 15300 de RON.

S-a pus în vedere inculpatei S.C. D. S.R.L. că, potrivit art. 497 alin. (1) C. proc. pen., are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Sinaia, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 143/28.11.2022 pronunțate de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020 care nu contravin prezentei sentințe.

III. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) rap. art. 2502 rap. la art. 249 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii sechestrului asigurător dispus prin Ordonanța nr. 237/P/2021 din data de 12.04.2023 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului:

IV. În baza art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) raportat la art. 19 alin. (1) și art. 23 alin. (2) și (3) din C. proc. pen. și la art. 1357 din C. civ., a fost admisă acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul B. să plătească părților civile:

IV. În baza art. 397 alin. (1), rap. la art. 19 alin. (1) și (5) cu aplicarea art. 23 alin. (3) C. proc. pen. și art. 1382 din C. civ. au fost obligați inculpații B. și S.C. D. S.R.L. să plătească, în solidar, părților civile:

V. În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul B. la plata sumei de 3000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, dintre care 1600 de RON în cursul urmăririi penale.

Împotriva acestei soluții, au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia și inculpatul B..

Prin decizia penală nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 421, alin. (1) pt. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia împotriva sentinței penale nr. 140 din data de 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Sinaia.

S-a desființat, în parte, sentința apelată și, ca urmare a rejudecării:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare, aplicată de prima instanță, în pedepsele componente la care apelantul inculpat a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni concurente, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (12 acte materiale în perioada octombrie 2019- iulie 2022), faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunțată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curții de Apel Ploiești;

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București;

- pedeapsa de 1 (un) an închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curții de Apel Brașov;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curții de Apel Ploiești în dosarul x/2020;

- pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

S-au menținut din cuprinsul hotărârii primei instanțe dispozițiile referitoare la menținerea anulării amânării, menținerea anulării suspendării și la anularea suspendării sub supraveghere.

S-a înlăturat din cuprinsul hotărârii primei instanțe dispozițiile privind aplicarea sporului de 1 an și 8 luni închisoare.

S-a majorat pedeapsa la care inculpatul B. a fost condamnat de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată (12 acte materiale în perioada octombrie 2019- iulie 2022), faptă prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de la 2 (doi) ani închisoare la 4 (patru) ani închisoare.

S-a constatat că infracțiunile pentru care au fost aplicate pedepse prin:

- sentința penală nr. 13 din data de 08.02.2023 pronunțată de Judecătoria Sinia în dosarul x/2021, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 210/29.02.2024 a Curții de Apel Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare,

- sentința penală nr. 1702/06.07.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul x/2021, definitivă prin D.p nr. 395/A/28.02.2023 a Curții de Apel București, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare și pedeapsa complementară art. 66 alin. (1) lit. a) și b) pe o durată de 4 ani,

- sentința penală nr. 876 din data de 09.07.2020 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 581 din data de 14.10.2020 a Curții de Apel Brașov prin care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an închisoare,

- sentința penală nr. 33 din data de 28 aprilie 2021 a Judecătoriei Sinaia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1166/26.11.2021 a Curții de Apel Ploiești în dosarul x/2020, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare,

- sentința penală nr. 143/28.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 96/05.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, sunt concurente cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre.

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) și la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele anterior menționate, urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1/3 din totalul restului pedepselor, respectiv un spor de 1 an și 8 luni închisoare (1/3 din 5 ani), urmând ca inculpatul B. să execute o pedeapsă rezultantă principală de 5 (cinci) ani și 8 (opt) luni închisoare, în regim de detenție.

S-a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate care nu contravin deciziei.

În temeiul art. 421, alin. (1) pt. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul inculpat B. împotriva sentinței penale nr. 140 din data de 31 octombrie 2024 a Judecătoriei Sinaia.

Împotriva deciziei penale nr. 727 din 20 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat recurs în casație partea civilă A. la data de 04.08.2025.

Prin cererea formulată de partea civilă nu a fost indicat drept temei pe care se întemeiază calea de atac niciunul din cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cuprinsul motivelor de recurs în casație, partea civilă a arătat, în esență, că, la data de 13.01.2025 a formulat în cadrul dosarului penal nr. x/2023, în calitate de intimată persoană vătămată, o cerere prin care a solicitat revizuirea deciziei instanței de fond, respectiv Judecătoria Sinaia, din data de 31.10.2024, în ceea ce privește latura civilă a sentinței pronunțate în sensul în care a adresat instanței solicitarea ca în cazul sentinței pronunțate, actualizarea cu rata inflației și dobânzilor penalizatoare la zi a daunelor materiale/prejudiciului provocat în dauna sa, să se efectueze de la data producerii, în speță, 12.10.2021, întrucât paguba suferită și repercusiunile materiale și social-economice cauzate au operat și au avut efecte asupra familiei sale de la data respectivă și nu de la data pronunțării sentinței instanței de fond menționate, arătând, totodată, și faptul că, în cazul altor părți din dosar, instanța le-a acordat de la data producerii prejudiciului.

De asemenea, ca și în cazul altor părți din dosar cărora le-au fost acordate daune morale, a solicitat acordarea unor daune morale în valoare de 2000 euro ca reparație reprezentând tot stresul, timpul liber pierdut, tracasarea, nopțile nedormite și daunele raportate la lipsa de folosință de către familia sa, a sumei de bani însușită de inculpați și implicit prejudicierea de către aceștia de folosința autoturismului care a constituit obiectul înțelegerii, în raport de nevoile sociale actuale privind libertatea de mișcare și necesitatea deplasărilor în diferite locuri care sunt cuantificate zilnic în timp și bani.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, în conformitate cu prevederile art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cu titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând, prioritar, la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 434, art. 435 și art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în cuprinsul cererii este menționat numele și prenumele recurentei, semnătura acesteia, iar decizia penală nr. 727 din 20 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, recurată în prezenta cauză, face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație și că recursul în casație a fost formulat în termen dată fiind lipsa comunicării deciziei instanței de apel.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. se observă că, prin cererea de recurs în casație nu a fost indicat ca temei de drept pe care se întemeiază calea de atac, niciunul dintre cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., argumentele părții civile rezumându-se la critici de netemeinicie a modului de soluționare a laturii civile din perspectiva neacordării daunelor morale solicitate, însă aceste susțineri nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile expres prevăzute de lege.

Se notează că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege și numai anumite motive expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să se poată invoca și, corespunzător, Înalta Curte de Casație și Justiție să poată analiza orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a considerat importante.

Prin urmare, analizând motivele invocate de recurentă, se apreciază că acestea nu pot fi examinate în raport de niciunul din cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., nefiind permisă de lege o analiză a nemulțumirilor acesteia cu privire la neacordarea daunelor morale, argumentele invocate constituind critici în cadrul soluționării cauzei de către instanțele inferioare și nu pot fi circumscrise niciunui caz expres prevăzut de art. 438 C. proc. pen.

În atare condiții, rezultă că admisibilitatea recursului în casație nu presupune doar îndeplinirea unei condiții formale a dezvoltării unor critici în fapt, dacă nu este îndeplinită și condiția privind indicarea unuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute de lege, care să fie în deplină concordanță cu motivarea recursului în casație și care să permită examinarea acestora în cadrul căii extraordinare de atac exercitate.

Așadar, îndeplinirea formală a unei condiții prevăzute de art. 440 C. proc. pen., respectiv motivarea cererii de recurs în casație, deși necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibil a recursului în casație, câtă vreme cerința expres prevăzută de lege privind indicarea unuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen. nu este îndeplinită.

În realitate, raportat la motivele recursului în casație, se constată că aspectele menționate sunt critici care nu pot fi valorificate în contextul niciunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ reglementate în art. 438 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, constatând neîndeplinite condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., privind neindicarea niciunuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de partea civilă A. împotriva deciziei nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta- parte civilă la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de partea civilă A. împotriva deciziei nr. 727 din data de 20 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurenta-parte civilă la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2025.