ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cereri de recurs în casație constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1431 din 27.09.2023 a Judecătoriei Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 207 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată (5 acte materiale, în perioada 12.12.2018 - 12.09.2019 persoană vătămată B.).

În temeiul art. 207 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj din data de 23.01.2019 (persoană vătămată C.).

În temeiul art. 207 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată (5 acte materiale, în perioada 04.02.2019 - 11.09.2019, persoană vătămată D.).

În temeiul art. 207 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată (4 acte materiale, în perioada 20.05.2019 - 20.11.2019, persoană vătămată E.).

S-a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat în cauză au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 647 din 06.12.2010 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr. x/2009, definitivă prin neapelare la 21.12.2010, la pedeapsa de 12 ani închisoare, prin sentința penală nr. 105/20.05.2010, a Tribunalului Harghita, definitivă prin decizia penală nr. 10.09.2010 a Curții de Apel Târgu Mureș și la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 436/03.04.2012 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, pronunțată în dosarul nr. x/2012, definitivă prin decizia nr. 558/12.09.2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, dispunându-se prin sentința penală nr. 705/25.03.2014 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, pronunțată în dosarul nr. x/2013, definitivă prin decizia penală nr. 132/24.06.2014 a Tribunalului Harghita, contopirea pedepselor, inculpatul având de executat o pedeapsă rezultantă de 12 ani de închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (2) raportat la art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 4 ani și 3 luni, 3 ani și 9 luni, 4 ani și 3 luni și 4 ani și 3 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 3 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 4 ani și 1 lună, urmând ca, în final, pedeapsa rezultantă să fie de 8 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen., pedeapsa rezultantă de 8 ani și 4 luni închisoare s-a adăugat la restul rămas neexecutat la data de 23.01.2019 din pedeapsa anterioară de 12 ani, respectiv 1 an și 185 de zile de închisoare, rezultând o pedeapsă de 9 ani, 4 luni și 185 zile de închisoare.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă de 9 ani, 4 luni și 185 de zile de închisoare, stabilită în cauză, perioada executată de la 23.01.2019 la 15.07.2020 (momentul liberării la termen din executarea pedepsei anterioare), inculpatul urmând să execute 8 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) și art. 397 alin. (1) C. proc. pen.. și art. 1357 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. și a fost obligat inculpatul A. la plata către acesta a sumei de 8000 RON, cu titlu de daune morale.

S-a luat act că persoanele vătămate B., D. și E. nu s-au constituit părți civile.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 122/Ap din 9 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1431 din 27.09.2023 pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosarul nr. x/2021.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel a declarat recurs în casație inculpatul A. la data de 25 iunie 2025 (dată ștampilă plic - dosar nr. x/2021 C.A. Brașov).

Prin motivele formulate, în esență, recurentul inculpat A. a susținut că pedeapsa aplicată este nelegală și netemeinică. A precizat că a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare fără a fi avute în vedere susținerile sale, în sensul că nu există dovezi din care să rezulte că el este autorul faptelor imputate. De asemenea, a susținut că și din raportul de expertiză grafologică reiese că nu este autorul faptelor reținute în sarcina sa

Cererea de recurs în casație a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov și părților. Intimata B. a transmis la dosar o cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, cu precizarea că își menține declarația dată în fața Judecătoriei Brașov.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 august 2025. În cauză, s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent, în vederea discutării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen.., la termenul din 14 octombrie 2025.

Prin raportul întocmit de magistratul asistent s-a apreciat că recursul în casație apare ca fiind inadmisibil, întrucât motivele formulate de recurentul inculpat nu se circumscriu vreunui caz de casare expres și limitativ prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație, în conformitate cu dispozițiile art. 440 C. proc. pen.., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) și (2) C. proc. pen..:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului. (2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație."

Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală se examinează condițiile de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 C. proc. pen... Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen.. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Instanța constată că decizia nr. 122/AP din data de 09 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția penală (dosarul nr. x/2021) a fost pronunțată în apel și nu se regăsește printre hotărârile indicate în alin. (2) al art. 434 C. proc. pen.. Cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de art. 435 C. proc. pen.. și îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen.. Se constată, însă, că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., întrucât recurentul nu a indicat vreun caz de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că, prin criticile formulate, nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită o rejudecare a cauzei prin reaprecierea și cenzurarea probelor, cu consecința stabilirii unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel.

Drept urmare, motivele invocate de recurentul inculpat A., în sensul că nu există dovezi din care să rezulte că el este autorul faptelor imputate, nu se circumscriu cazurilor de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.., respectiv: pct. 1. în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; pct. 7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; pct. 8. în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal (prin raportare și la cele statuate prin decizia Curții Constituționale nr. 50/2025); pct. 11. nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; pct. 12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analiza de legalitate a instanței de recurs în casație nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii reglementate de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.. Pe calea recursului în casație nu pot fi invocate și, corespunzător, nu pot fi analizate de Înalta Curte de Casație și Justiție orice încălcări ale legii, ci numai cele indicate expres de legiuitor.

Înalta Curte subliniază, în acest context, că finalitatea recursului în casație nu este aceea de a supune cauza penală unei noi judecăți, în vederea remedierii greșitei aprecieri a faptelor sau inexactei stabiliri a împrejurărilor în care a fost comisă, ci de a repara un aspect de nelegalitate constând în condamnarea inculpatului pentru fapte care nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, fiind, însă, obligatoriu ca toate verificările realizate în calea extraordinară de atac să se raporteze exclusiv la situația factuală deja stabilită de instanța de apel, aceasta având un caracter definitiv.

Având în vedere că susținerile recurentului nu pot fi cenzurate prin prisma vreunui caz de casare prev. de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.., în temeiul dispozițiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 122/AP din data de 09 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 122/AP din data de 09 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 octombrie 2025.