ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 769/2025

Ședința publică din data de 06 noiembrie 2025

Asupra cauzei de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 377/2023 din 02 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2022.

În acest sens, s-a constatat că cererea de recurs în casație formulată de recurentul-inculpat A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen.

Astfel, potrivit 434 alin. (1) din C. proc. pen., "recursul în casație poate fi exercitat numai împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel (…)".

Prin urmare, calea extraordinară de atac a recursului în casație poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție în virtutea competenței funcționale recunoscute acestor instanțe prin dispozițiile art. 38 alin. (2) [art. 39 alin. (2) în cazul curților militare de apel], respectiv art. 40 alin. (2) din C. proc. pen.

Altfel spus, sunt exceptate de la recurs în casație hotărârile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație ca instanțe de fond, iar în ceea ce privește instanța supremă - și ca instanță de recurs în casație, precum și cele pronunțate în exercitarea altor funcții judiciare recunoscute acestora prin lege, altele decât cea de judecată în apel.

Deopotrivă, sunt exceptate de la recurs în casație hotărârile pronunțate de organele judiciare care nu au competențe de instanță de apel, respectiv judecătoriile și tribunalele.

În cauza de față, calea extraordinară de atac a recursului în casație a fost exercitată de recurentul A. împotriva unei hotărâri pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu în virtutea competenței funcționale recunoscute acesteia conform art. 38 alin. (2) din C. proc. pen., ci în exercitarea funcției judiciare de instanță de contestație recunoscută acesteia, conform art. 38 alin. (4) din C. proc. pen. (în cazuri anume determinate de lege) coroborat cu art. 429 din C. proc. pen.

Or, o astfel de hotărâre nu poate face obiectul recursului în casație, neconstituind o hotărâre pronunțată în calea de atac a apelului.

Astfel, prin decizia penală nr. 377 din 2 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secția penală și pentru cauze de minori, împotrica căreia a formulat recurs în casație recurentul, s-a respins, ca nefondată, în temeiul art. 432 cu trimitere la art. 426 lit. b) din C. proc. pen., contestația în anulare promovată de contestatorul A., împotriva deciziei penale nr. 602/A/29.04.2022 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2018. S-au constatat încetate efectele dispoziției din încheierea penală nr. 6/15.06.2022 privitoare la suspendarea executării deciziei penale nr. 602/A/29.04.2022 a Curții de Apel Cluj, pronunțate în dosarul nr. x/2018. Totodată, s-a dispus reluarea executării pedepsei ce face obiectul mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 280/2020.

În cadrul recursului în casație declarat, recurentul, prin avocat, a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., pentru care s-a format dosarul asociat nr. x/2022

Împotriva încheierii penale nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2022, inculpatul A. a formulat cerere de revizuire.

În motivarea cererii a solicitat admiterea cererii de revizuire întemeiată pe art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., anularea încheierii penale nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală și trimiterea cauzei spre repartizare aleatorie.

Examinând încheierea atacată în raport cu motivele de revizuire formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., revizuirea cu privire la latura penală poate fi cerută când hotărârea a cărei retractare se solicită s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce respectiva hotărâre a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Prima etapă, obligatorie, indiferent de cazul de revizuire invocat, constă în analiza condițiilor de admisibilitate, procedură în cadrul căreia instanța de revizuire examinează regularitatea cererii de revizuire în raport cu care urmează a fi efectuat un control judecătoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire, fapt ce în speță presupune verificarea condițiilor prevăzute de art. 459 alin. (3) din C. proc. pen.

Examinând îndeplinirea acestor condiții, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată de revizuentul inculpat A. a fost formulată în scris, motivată în fapt și în drept, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază, respectiv cel prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În examinarea admisibilității în principiu a cererii formulate, se constată că a fost pronunțată decizia CCR nr. 50 din 18 februarie 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 328 în data de 11 aprilie 2025, cererea de recurs în casație soluționată prin încheierea supusă revizuirii a fost întemeiată pe prevederea legală declarată neconstituțională, respectiv pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. și a fost invocată excepția de neconstituționalitate a acestei dispoziții.

Prin Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025 s-a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal, este neconstituțională.

Din analiza încheierii ce se cere a fi revizuită, se observă că, recursul în casație a fost respins deoarece hotărârea ce a fost atacată cu recurs în casație, respectiv decizia penală nr. 377 din 2 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, de Curtea de Apel Cluj, secția penală și pentru cauze de minori, nu poate face obiectul recursului în casație, neconstituind o hotărâre pronunțată în calea de atac a apelului, ci o hotărâre prin care s-a respins ca nefondată contestația în anulare.

Astfel, prin încheierea nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală s-a reținut că recursul în casație a fost exercitat de recurentul A. împotriva unei hotărâri pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu în virtutea competenței funcționale recunoscute acesteia conform art. 38 alin. (2) din C. proc. pen., ci în exercitarea funcției judiciare de instanță de contestație recunoscută acesteia, conform art. 38 alin. (4) din C. proc. pen. (în cazuri anume determinate de lege) coroborat cu art. 429 din C. proc. pen.

Prin urmare, procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru recursul în casație, Înalta Curte a constatat că cererea formulată de recurentul-inculpat A. nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen.

Or, întrucât decizia penală nr. 377 din 2 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și pentru cauze de minori face parte din categoria hotărârilor judecătorești împotriva cărora nu poate fi declanșat recursul în casație, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., cererea a fost respinsă fără a se analiza cazul de casare invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 459 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de inculpatul A. împotriva încheierii penale nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2022.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de inculpatul A. împotriva încheierii penale nr. 394/RC pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 noiembrie 2025.