ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 680/2025

Ședința publică din data de 15 octombrie 2025

Deliberând asupra recursului declarat de recurentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 18 iunie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 29 alin. (5) rap. la art. 29 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen. și a fost obligat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut că, prin plângerea înregistrată la data de 09.05.2025 la Curtea de Apel Pitești, sub numărul de dosar x/2025, petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., în baza art. 336, art. 340 din C. proc. pen., art. 126 Constituție și art. 6 CEDO, a formulat plângere/contestație împotriva ordonanței nr. 18/II/2/2025 din 05.05.2025 emise de Procurorul General al B., prin care a solicitat anularea ordonanței, ca nelegală și netemeinică, cu declinarea plângerilor formulate de către petenții Ministerul de Justiție și C. S.R.L. către instanța competentă raportat la art. 651 C. proc. civ., Judecătoria Pitești și delegarea unui magistrat raportat la art. 56 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii 188/2000 cu suspendarea urmăririi penale din dosarul nr. x/2024 până la soluționarea prezentei contestații.

La data de 10.06.2025, petentul, BEJ A. prin executor judecătoresc A., a formulat o cerere prin care a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen. având în vedere că se încalcă art. 21, 24, 126 din Constituția României și art. 6 din CEDO.

Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a reținut că, din interpretarea prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că instanța de contencios constituțional poate fi sesizată cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în fața instanței judecătorești, dacă se constată îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții: ca excepția de neconstituționalitate să se refere la neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, asupra excepției să nu se fi pronunțat Curtea Constituțională printr-o decizie anterioară, prin constatarea acesteia ca fiind neconstituțională, normele a căror neconstituționalitate a fost invocată să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, "legătura cu soluționarea cauzei" poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a "aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate" (mutatis mutandis, Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014 a Curții Constituționale, publicată în M.Of. nr. 916/16 decembrie 2014).

S-a apreciat că încheierea de sesizare a Curții Constituționale are valențele unui act procedural, prin care sunt definite limitele învestirii autorității de jurisdicție constituțională. În întocmirea unui astfel de act procedural, instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția are, potrivit legii, nu doar competența, ci și responsabilitatea corelativă de a cenzura eventualele susțineri ale autorului excepției și, în mod subsecvent, de a fixa limitele sesizării autorității de jurisdicție constituțională, în strictă conformitate cu dispozițiile legii pertinente, dar și cu specificul cauzei.

În coordonatele prezentate, raportându-se la particularitățile cauzei, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., potrivit cărora "ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei", a fost invocată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. în cursul judecării dosarului nr. x/2023 având ca obiect plângere împotriva ordonanței dispuse de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței procurorului de caz dispusă în dosarul de urmărire penală nr. 112/98/P/2024, formulată în baza art. 340 din C. proc. pen.

Curtea a constatat că deși cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. respectă cerințele de admisibilitate privind calitatea autorului excepției de a fi parte într-un proces în curs, aflarea în vigoare a dispoziției legale criticate și inexistența unei decizii prin care Curtea Constituțională să fi sancționat anterior acel text de lege, nu îndeplinește și condiția vizând "legătura" normei contestate cu soluția ce ar putea fi dată în cauză.

Pentru argumentele prezentate, notând și că scopul invocării excepției de neconstituționalitate nu poate fi doar acela de a supune formal jurisdicției constituționale orice dispoziție legală care reglementează măsuri sau activități procesuale, ci de a împiedica o judecată și pronunțarea unei soluții întemeiate pe o dispoziție neconstituțională, Curtea a constatat că remediul procesual al excepției de neconstituționalitate nu a fost folosit de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. în concordanță cu finalitatea sa, respectiv armonizarea normelor criticate cu legea fundamentală, motiv pentru care cererea sa de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen. a fost respinsă, inadmisibilă.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și admiterea cererii și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 47/1992. A mai precizat că instanța nu a afișat soluția cu privire la excepția ridicată și a calculat termenul de 48 de ore începând cu data de 26 iunie 2025, dată la care a primit prin poștă încheierea recurată. Au fost invocate dispozițiile art. 29 alin. (1), (2), (3) și (5) din Legea nr. 47/1992, art. 21, art. 24, art. 126 alin. (1), (6), art. 126 și art. 128 din Constituție și art. 6 CEDO.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, sub nr. x/2025/a2.

Examinând cu prioritate excepția tardivității declarării căii de atac a recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

La data de 18 iunie 2025, Curtea de Apel Pitești a pronunțat încheierea ce face obiectul prezentei căi de atac.

La data de 27 iunie 2025, BEJ A. prin executor judecătoresc A. a formulat recurs împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 prin care a fost respinsă cererea formulată de petentul BEJ A. prin executor judecătoresc A., prin care a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din C. proc. pen., cererea fiind transmisă prin poșta electronică, la data de 27 iunie 2025 .

În contextul acestor elemente factuale, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României poate fi atacată la instanța imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În lipsa unor dispoziții exprese și derogatorii, termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., normă procesual penală cu caracter general.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește."

În raport de aceste dispoziții exprese, Înalta Curte constată că recursul formulat de BEJ A. prin executor judecătoresc A. este tardiv, calea de atac fiind declarată la data de 27 iunie 2025, după expirarea termenului de 48 de ore de la data pronunțării încheierii din data de 18 iunie 2025, a Curții de Apel Pitești.

Prin urmare, exercitarea recursului după expirarea celor 48 de ore de la pronunțarea hotărârii atacate atrage, în speță, incidența dispozițiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora, atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată excepția tardivității recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul BEJ A. prin executor judecătoresc A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul BEJ A. prin EXECUTOR JUDECĂTORESC A. împotriva încheierii din data de 18 iunie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2025.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2025.