ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 14 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierii penale nr. 126 din data de 30 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2025, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din C. proc. pen.., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A., în prezent încarcerat în Penitenciarul Oradea, împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța emisă la data de 14.03.2025, în dosarul nr. x/2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, ca inadmisibilă, plângerea formulată împotriva ordonanței nr. 24/II/2/2025 din 31.03.2025 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța emisă la data de 24.03.2025, în dosarul nr. x/2025 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, ca inadmisibilă, plângerea formulată împotriva ordonanței nr. 26/II/2/2025 din 31.03.2025 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Pentru a pronunța această soluție judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond, în baza lucrărilor din dosar, a constatat, în esență, prin cele două plângeri care au făcut obiectul dosarelor x/2025 și y/2025 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, petentul a sesizat fapte de abuz în serviciu, pretins săvârșite de magistrații procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, respectiv lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. Sălaj, au efectuat activitatea de urmărire penală în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, respectiv, de magistrații judecători din cadrul Tribunalului Sălaj, cu ocazia soluționării dosarului nr. x/2024

Cu privire la prima situație, procurorul de caz a constatat că aceasta a mai făcut obiectul analizei și în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, soluționat la data de 23.11.2023 prin clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.., iar în lipsa unor elemente noi cu valoare probatorie care să susțină acuzațiile formulate nu se impune infirmarea soluției și reluarea urmăririi penale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj, plângerea petentul împotriva ordonanței de clasare din data de 23.11.2023 a fost respinsă prin hotărâre definitivă.

În ceea ce privește dosarul nr. x/2024 al Tribunalului Sălaj, judecătorii din cadrul Tribunalului Sălaj au respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petent împotriva încheierii penale nr. 405/C/30.10.2024 a Judecătoriei Zalău prin care s-a dispus respingerea ca nefondată a plângerii formulate de A. împotriva soluției de clasare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.

În speță, promovarea și soluționarea plângerii împotriva soluțiilor procurorilor, reflectă aplicarea întocmai a principiului legalității, potrivit căruia, cu distincțiile necesar a fi făcute, potrivit legii, în funcție de calitatea petentului în dosarul penal, criticile vizând modul de instrumentare, de către procurori, a unei cauze aflate în faza de cercetare penală, pot fi analizate ori cenzurate doar de instanța de judecată, tot astfel cum soluțiile pronunțate de judecători pot fi analizate sub aspectul legalității și temeiniciei doar de instanța de control judiciar, în condițiile și în termenele prevăzute de lege în acest scop. În final, instanța de judecată este singura care are competența de a verifica interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale materiale sau procesual penale la situația de fapt reținută de procurori, tot astfel cum instanța de control judiciar este singura în măsură a analiza o hotărâre judecătorească de primă instanță, consecință directă a interpretării date probelor administrate.

Interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale incidente în speța penală dedusă judecății, precum și analiza probelor administrate de procurori fiind rezultatul unui raționament logico-juridic specific procesului de deliberare, nu poate face obiectul controlului penal, de plano și fără indicii concrete de încălcare a legii/săvârșire a unei infracțiuni care să conducă la concluzia că ar putea fi atrasă o eventuală răspundere penală. Prin urmare, o nouă cale de atac prevăzută de art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., nu poate constitui un remediu procesual în sensul în care pretinde petentul.

În ceea ce privește ordonanțele procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, atacate, de asemenea, de petent prin plângere, din denumirea marginală a art. 340 C. proc. pen.. - "plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată" rezultă că, ceea ce se atacă prin plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni competența să soluționeze cauza în primă instanță, este soluția procurorului de caz și nu soluția procurorului ierarhic superior prin care acesta respinge plângerea împotriva actelor procurorului, formulată în conformitate cu dispozițiile art. 399 alin. (4) din C. proc. pen.. Prin urmare, s-a apreciat că plângerea împotriva ordonanțelor nr. 24/II/2/2025 din 31.03.2025, respectiv, nr. 26/II/2/2025 din 31.03.2025 ale procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj nu este admisibilă și a fost respinsă ca atare.

Împotriva încheierii penale nr. 126 din data de 30 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a formulat contestație contestatorul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În memoriul olograf, contestatorul A. a solicitat o analiză mai amănunțită a dosarului nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și rejudecarea cauzei, menționând, pe larg, motivele pe care se bazează contestația.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu excepția invocată de Ministerul Public, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Conform art. 341 alin. (8) raportat la art. 41 alin. (6) lit. a) C. proc. pen.., încheierea prin care s-a pronunțat soluția de respingere a plângerii ca nefondată este definitivă, mențiune existentă, de altfel, atât în minută, cât și în dispozitivul hotărârii.

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, astfel că nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii (în același sens, între altele, Înalta Curte de Casație și Justiție decizia penală nr. 1780 din data de 25 iunie 2015).

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, contestatorului petent nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva încheierii nr. 126 din data de 30 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2025.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție - completul de doi judecători - în temeiul art. 341 alin. (10) lit. a) C. proc. pen.., va respinge, ca inadmisibilă, contestația, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii penale nr. 126 din data de 30 iunie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2025.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 14 octombrie 2025.