ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 08 octombrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul inculpat A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 556 din data de 20.11.2024 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. x/2023 în baza art. 3 alin. (2) din Legea 143/2000 a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional, operațiunea de introducere în țară, de droguri de mare risc (MDMA), fără drept.

În baza art. 67 C. pen. și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., a fost interzisă interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale) cu aplicarea circumstanței agravante prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 143/2000 (folosirea minorilor la săvârșirea infracțiunii), a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic intern de droguri de risc și mare risc, în formă continuată.

În baza art. 67 C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, alături de pedeapsă principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 38 alin. (1) și (2) C. pen., s-a constatat că infracțiunile deduse judecății se află în stare de concurs real și formal de infracțiuni (în acord cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2017 și nr. 15/2017).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare la care a adăugat un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 7 ani închisoare (7 ani x o treime = 2 ani și 4 luni închisoare), stabilind ca inculpatul A. să execute o pedeapsă rezultantă de 15 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (2) lit. b) C. pen. raportat la art. 2 și 3 din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsa, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. (5) raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., au fost deduse din pedeapsa aplicată durata reținerii și durata arestului preventiv din data de 12.07.2023 și până în data de 24.11.2023 inclusiv.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen.., a fost menținută față de inculpatul A. măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de acesta prin încheierea nr. 412/22.11.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a Tribunalului Arad, măsură preventivă menținută succesiv în cursul judecății.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 5 alin. (5) cu raportare la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008, s-a adus la cunoștința inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

În baza art. 250

2

C. proc. pen.., s-a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurilor asigurătorii luate prin instituirea sechestrului, în cursul urmăririi penale prin ordonanțele din 19 iulie 2023 și 11 august 2023 în dosarul nr. x D/P/2023, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Biroul Teritorial Arad, asupra sumelor de 1.700 euro; 1.000 RON; 30.000 RON sume provenite din vânzarea drogurilor, și 10.000 RON reprezentând cheltuielile judiciare și a menținut prin încheierea nr. 378/22.11.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, a Tribunalului Arad, măsurii asigurătorii care au fost menținute.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000; art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, a sumelor de 1.700 euro; 1.000 RON; 30.000 RON, ce au fost obținute din săvârșirea infracțiunilor, depuse la B. S.A. - Sucursala Arad în contul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, în subconturile inculpatului.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) raportat la art. 17 alin. (1) teza I din Legea nr. 143/2000 și art. 112 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială, în vederea distrugerii potrivit art. 574 lit. d) C. proc. pen., a cantităților de: 2,16 grame 3 CMC; 1,96 gr 3 CMC; 5,18 grame substanță pulverulentă ce conține MDMA; 81 comprimate MDMA; 6,24 grame substanță pulverulentă ce conține MDMA; 426 comprimate MDMA; 4,84 gr substanță pulverulentă ce conține MDMA; 79 comprimate MDMA; 4,89 grame substanță pulverulentă ce conține MDMA; 177 comprimate MDMA; 2,11 grame substanță pulverulentă ce conține MDMA; 11 comprimate MDMA, rămase în urma analizelor, respectiv punga cu urme de materie; cântarul electronic; grinderul folosite în activitatea infracțională, toate depuse la Inspectoratul de Poliție Județean Timiș și Arad.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen.. raportat la art. 16 alin. (1) rap. la art. 17 alin. (1) teza II Legea nr. 143/2000 și art. 112 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială, în vederea păstrării ca și contraprobă, a cantităților de 10 comprimate MDMA (contraprobă); 10 comprimate MDMA (contraprobă); 10 comprimate MDMA (contraprobă); 10 comprimate MDMA (contraprobă), rămase în urma analizelor de laborator, depuse la Inspectoratul de Poliție Județean Timiș.

În baza art. 404 alin. (4) lit. e) raportat la art. 398 coroborat cu art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 11.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 10.000 RON aferentă fazei procesuale a urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel A.

Prin decizia nr. 329/A din 23 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., a fost admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 556 din data de 20.11.2024 pronunțate de Tribunalul Arad, în dosarul nr. x/2023.

A fost desființată sentința penală apelată.

Rejudecând cauza, a fost redusă de la 7 ani la 2 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic intern de droguri de risc și mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea și a art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 13 alin. (1) lit. d) din Legea 143/2000 și cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002.

A fost redusă de la 13 ani la 5 ani închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc în varianta introducerii în țară de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) C. pen., au fost contopite cele două pedepse, fiind aplicată pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 10 (zece) luni, rezultând pedeapsa finală de 5 (cinci) ani și 10 (zece) luni închisoare.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu contraveneau deciziei.

În baza art. 424 alin. (2) raportat la art. 399 alin. (1) și art. 241 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul A., concomitent cu emiterea mandatului de executare a pedepsei.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație inculpatul A., la data de 28.05.2025, indicând cazul de casare prevăzut de cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

În esență, recurentul a susținut că fapta de trafic internațional de droguri pentru care s-a dispus condamnarea sa, raportat la descrierea situației de fapt reținute prin decizia pronunțată în apel, nu este prevăzută de legea penală.

Punctual, recurentul a susținut că fapta prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, nu întrunește toate elementele de tipicitate obiectivă.

Sub acest aspect, a menționat că, din ansamblul probator administrat în cauză s-a relevat faptul că drogurile, despre care s-a susținut că le-a introdus în țară la data de 07.07.2023, se aflau deja pe teritoriul României la momentul presupusei introduceri a lor în țară (în acest sens, a făcut trimitere la depoziția martorului C., care a declarat că drogurile se aflau în localitatea Gurahonț cu câteva săptămâni înainte de a fi găsite).

Prin urmare, în opinia recurentului, drogurile nu aveau cum să fie introduse în țară la data de 07.07.2023, fiind dovedit că acestea se aflau deja în țară la acea dată, lipsind, astfel, elementul material al infracțiunii prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000.

Vis-a-vis de introducerea în țară a cantităților de droguri prin ascunderea lor într-un ursuleț de pluș, recurentul a susținut că martora D. a declarat în fața instanței de apel că, ursulețul de pluș aparține nepoților martorei și s-a aflat în permanență pe teritoriul României, inclusiv la momentul presupusei introduceri în țară a drogurilor. A mai arătat, de asemenea, că autoturismul nu are spațiu pentru roată de rezervă și nici roată de rezervă, așa încât era imposibil să fi depozitat acel ursuleț de pluș într-un spațiu care nu există.

Nu în ultimul rând, a susținut că, cu ocazia controlului efectuat asupra sala punctul de trecere a frontierei, când a fost acuzat că a introdus în țară drogurile de mare risc la data de 07.07.2023, nu s-a găsit nimic asupra sa, fapt ce demonstrează că nu a introdus droguri în țară la data de 07.07.2023.

Pentru motivele expuse, recurentul a solicitat admiterea recursului în casație și achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Deopotrivă, în temeiul art. 441 alin. (1) C. proc. pen.. a solicitat suspendarea executării pedepsei după admiterea în principiu a cererii de recurs în casație.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23.07.2025 sub numărul x/2023.

La data înregistrării dosarului, în conformitate cu prevederile art. 439 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat îndeplinită procedura de comunicare a cererii de recurs în casație cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - ST Timișoara.

Verificând exclusiv condițiile de admisibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 440 C. proc. pen.., Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434-art. 438 C. proc. pen.., pentru următoarele considerente:

Recursul în casație constituie o cale extraordinară de atac, de anulare, ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între principiul legalității, pe de o parte, și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, calitatea procesuală activă, conținutul cererii și cazurile de casare.

Cu alte cuvinte, pentru a fi admisibilă în principiu, cererea de recurs în casație trebuie să îndeplinească cumulativ cerințele privind natura hotărârii atacate, termenul de declarare a căii extraordinare de atac, calitatea părții care o exercită, precum și condițiile legate de formă și fond. Această concluzie rezultă și din dispozițiile art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., potrivit cărora cererea de recurs în casație va fi respinsă, prin încheiere definitivă, dacă nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438 din același cod.

Examinând cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată că, în conformitate cu art. 434 C. proc. pen.., a fost atacată cu recurs în casație decizia nr. 329/A din 23 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, ca instanță de apel.

Deopotrivă, se constată că recursul în casație a fost promovat, în termen legal, având în vedere că hotărârea pronunțată de instanța de apel a fost comunicată inculpatului la locul de deținere - Penitenciarul Arad la data de 05.05.2025, iar recursul în casație a fost introdus la data de 28.05.2025.

Se mai notează că A. având calitatea de inculpat în cursul procesului în fond și apel, se numără printre titularii acestei căi extraordinare de atac, enumerați în cuprinsul art. 436 alin. (1) C. proc. pen.. Totodată, este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 436 alin. (6) C. proc. pen.., având în vedere că inculpatul a declarat apel în cauză.

De asemenea, cererea de recurs în casație întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen.., întrucât cuprinde numele și prenumele recurentului A., hotărârea care se atacă, iar cererea poartă semnătura avocatului care a redactat cererea de recurs în casație și care a atașat împuternicirea avocațială seria nr. 140/27.05.2025.

Analizând, în continuare, cererea de recurs în casație, în ceea ce privește condiția cumulativă prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., se constată că recurentul inculpat a invocat cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., însă aceasta nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a cererii de recurs în casație, fiind necesar a se prezente motive care să-l susțină, cel puțin în aparență.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., potrivit căruia hotărârea este supusă casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere decât cea penală, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În atare condiții, se observă că, pe calea recursului în casație recurentul inculpat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.., însă argumentele prezentate, prin care se solicită, în esență, reinterpretarea probatoriului pe baza căreia să se reține o altă situație de fapt decât cea reținut că instanța de apel nu se circumscriu nici măcar în aparență acestuia și nici unui alt caz de casare prevăzut expres și limitativ de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Prin motivele de recurs formulate, în realitate, recurentul critică situația de fapt reținută de instanța de apel, cu titlu definitiv, susținând că probele administrate în cauză (e.g. declarațiile martorilor C., D.) dovedesc lipsa elementului material al infracțiunii de trafic internațional de droguri - respectiv introducerea în țară unor cantități de droguri.

Înalta Curte constată că, instanța de apel însușind-și motivarea și considerațiile judecătorului de la prima instanță a reținut în fapt că: în 07.07.2023, inculpatul (n.n. A.) a introdus ilegal în România, 1.000 de comprimate MDMA de culoare albastră cu șanț de rupere având logo-ul "Barcelona" și inscripția 360 mg, ascunse într-un ursuleț din pluș, disimulat în zona roții de rezervă a autoturismului personal cu care se deplasa, de unde a achiziționat drogurile de mare risc cu prețul de 1,50 euro comprimatul (total 1.500 euro) intenționând să le vândă în România, în județul Arad, mai ales la festivalul de muzică AOA, cu prețul de 40 - 70 RON comprimatul, în funcție de cantitate (...).

Raportat la cele reținute, cu titlu definitiv, de instanța de apel, Înalta Curte subliniază că finalitatea recursului în casație nu este aceea de a supune cauza penală unei noi judecăți, în vederea remedierii greșitei aprecieri a faptei sau inexactei stabiliri a împrejurărilor în care a fost comisă, ci de a repara un aspect de nelegalitate constând în condamnarea inculpatului pentru fapte care nu întrunesc elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, verificare ce se raportează exclusiv la situația de fapt stabilită, cu titlu definitiv, de instanța de apel.

Așadar, susținerile recurentului nu se subsumează unor critici referitoare la lipsa elementului material al infracțiunii de trafic internațional de droguri, prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ci prin acestea se neagă însăși baza factuală, inculpatul încercând să acrediteze ideea că a fost victima unor înscenări privind tranzacțiile de droguri de către o altă persoană care l-a denunțat "...martorul (n.n. C.) a mai arătat că subsemnatul am fost o victimă a traficantului de droguri E., care mi-a înscenat tranzacțiile de droguri, orchestrând toate acțiunile împotriva mea, denunțându-mă la DIICOT și operând ca și colaborator cu identitate protejată în dosarul penal nr. x/2023, iar ulterior a exercitat presiuni și a amenințat martorii să declare mincinos în legătură cu implicare mea în traficul de droguri ", solicitând, totodată, reinterpretarea probatoriului pe baza căreia să se reține o altă situație de fapt care să-l plaseze în afara săvârșirii infracțiunii.

Ca atare, prin conținutul lor, motivele de recurs în casație prezentate nu pun în discuție elemente de natură a fi circumscrise, nici măcar formal, cazului de casare invocat, prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.. sau altor cazuri de casație dintre cele prevăzute expres și limitativ de legiuitor, cerința prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., nu este îndeplinită.

Înalta Curte reiterează că invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilității recursului în casație, argumentele prezentate de recurentul inculpat trebuind să aibă aptitudinea, cel puțin la nivel teoretic, de a pune în discuție verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, situație ce nu se regăsește în cauza de față.

În raport de aceste constatări cu privire la neîntrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, devine redundantă orice analiză asupra cererii de suspendare a executării hotărârii pronunțate de instanța de apel, astfel cum s-a solicitat de către recurent.

Pentru considerentele expuse, nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 329/A din data de 23 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 329/A din data de 23 aprilie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 octombrie 2025.