ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.12.2025

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 547/2025

HOTĂRÂRE
16.12.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 547/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 16 decembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 02 decembrie 2025 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S.T. Constanța a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța, solicitare întemeiată pe existența unei suspiciuni rezonabile de afectare a aparenței de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Constanța.

Prin motivele cererii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S.T. Constanța a susținut, în esență, că mama inculpatului A., doamna judecător B., este președinte al secției I Civile a Curții și face parte din Colegiul de Conducere al Curții de Apel Constanța.

De asemenea, doamna judecător este și mama martorului C., martor propus prin rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată inculpatul (fiu respectiv frate) A.. Acest martor nu a fost audiat în timpul cercetării judecătorești așa cum s-a stabilit prin încheierea din data de 25.10.2023, însă declarația acestuia a fost analizată în cursul procedurii de cameră preliminară sub aspectul legalității, ca urmare a cererilor și excepțiilor invocate în apărare pentru inculpatul A. (frate acestuia).

Prin referatul cu informațiile solicitate, Curtea de Apel Constanța a arătat că La data de 17.10.2025 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanta dosarul nr.

888/118/2020, având ca obiect apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 520 din data 15 09.2025, pronunțată de Tribunalul Constanța de inculpații D., E., F. și G. și de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Constanța, cu privire inculpații D., F., G.. E. și A..

S-a apreciat că motivele invocate de către petent în cererea de strămutare nu sunt de natură să conducă la concluzia existenței unei suspiciuni de lipsă de imparțialitate a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei ori a celorlalți judecători din cadrul secției penale a Curții de Apel Constanța.

Analizând cererea formulată de petentul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S.T. Constanța, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care relevă dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de instanța europeană în sensul că, ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței de apel ar putea fi afectată urmare a particularităților cauzei, decurgând din calitatea inculpatului A. de fiu al doamnei judecător B., care este președinte al secției I Civile a Curții și face parte din Colegiul de Conducere al Curții de Apel Constanța - Înalta Curte constată că afirmațiile petentului sunt susținute de elemente obiective, apte să generează suspiciuni rezonabile asupra aparenței de imparțialitate a instanței.

Caracterul obiectiv astfel confirmat al raporturilor familiare existente între inculpatul A. și doamna judecător B., președinte al secției I Civile a Curții de Apel Constanța și membru în Colegiul de Conducere al aceleiași instanțe, este apt a justifica, în mod rezonabil, temerea petentului că decizia judecătorilor instanței ar putea fi afectată, chiar în mod involuntar, de factori subiectivi. În contextul acuzațiilor concrete care formează obiectul cauzei și a particularităților cauzei, o atare temere dobândește valențele unui temei obiectiv de suspiciune asupra imparțialității instanței.

Se justifică, prin urmare, aprecierea că, date fiind particularitățile cauzei, calitatea părții afectează negativ aparența de imparțialitate a judecătorilor și impune strămutarea judecării cauzei la o altă instanță, în vederea prezervării încrederii pe care instanțele trebuie să o inspire publicului și, în primul rând, părților într-un proces penal.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S.T. Constanța privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța și va strămuta judecarea cauzei la Curtea de Apel Galați.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

Admite cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S.T. Constanța privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2020 al Curții de Apel Constanța.

Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Galați.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2025.

Sursă