ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2025

Asupra cererii de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 30 octombrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025, s-a amânat judecarea cauzei și s-a acordat termen la data de 13 noiembrie 2025, Completul nr. 10, Sala M1, pentru când, în conformitate cu dispozițiile art. 353 alin. (2) C. proc. pen.., contestatorul A. are termen în cunoștință.

În temeiul dispozițiilor art. 283 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus sancționarea apărătorului desemnat din oficiu în cauză, avocat B., cu amendă judiciară în sumă de 500 RON.

S-a dispus comunicarea prezentei încheieri Baroului București și persoanei sancționate, celei din urmă cu mențiunea că are posibilitatea să solicite anularea ori reducerea amenzii, în termen de 10 zile de la comunicare, conform art. 284 din C. proc. pen.

S-a dispus emiterea unei adrese către Baroul București în vederea încunoștințării privind conduita avocatului din oficiu de la momentul desemnării sale în cauză, pentru a lua măsurile pe care le va considera necesare și pentru a se evita, pe viitor, astfel de situații care conduc la tergiversarea soluționării cauzei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a luat act de faptul că partea a învederat că l-a contactat telefonic pe avocatul din oficiu, în repetate rânduri, iar acesta i-a comunicat că este ocupat și nu are timp să studieze dosarul, încă din luna mai 2025, când a fost desemnat în cauză. Totodată, contestatorul a arătat că a încercat să se întâlnească cu apărătorul ce i-a fost desemnat din oficiu pentru a studia împreună dosarul și a formula apărări, însă acesta nu a dat curs solicitării sale. Prin urmare, a apreciat că se poate observa conflictul de interese între avocatul care face parte din Baroul București și obiectul prezentei contestații în anulare, deși instanța de judecată i-a acordat beneficiul de a avea un apărător din oficiu.

Înalta Curte a pus în vedere contestatorului să își exprime poziția referitor la solicitarea apărătorului desemnat din oficiu, care a formulat o cerere de amânare a cauzei justificată de faptul că nu a avut cunoștință de reluarea judecării cauzelor după protestul din justiție și nu a avut timp să pregătească apărarea.

Contestatorul A. a învederat că a luat legătura cu apărătorul desemnat din oficiu, inclusiv în preziua ședinței de judecată, iar acesta nu i-a comunicat că nu se va prezenta și nu a avut cunoștință de cererea transmisă de acesta la dosar. Mai mult, deși a încercat contactarea telefonică a apărătorului desemnat din oficiu în dimineața ședinței de judecată, avocatul nu a răspuns.

Așadar, contestatorul a solicitat ca instanța de judecată să evalueze modul de neîndeplinire a atribuțiilor de către apărătorul desemnat din oficiu și să dispună măsurile legale aferente. În acest sens, a arătat că delegația pentru asistență judiciară obligatorie a fost emisă în luna mai 2025, iar apărătorul a formulat a doua cerere de amânare pentru lipsa de timp în vederea pregătirii apărării.

În consecință, deși instanța de judecată a apreciat că este necesar a beneficia de asistența judiciară din oficiu, contestatorul a considerat că acest drept nu este valorificat în ceea ce îl privește. În contextul arătat, a solicitat aplicarea sancțiunii amenzii judiciare apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozițiilor art. 283 alin. (3) C. proc. pen.

De asemenea, a solicitat înlocuirea apărătorului desemnat din oficiu și, după caz, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București împotriva avocatului B., sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, având în vedere că serviciul de asistență judiciară este un serviciu public, asimilat unei funcții publice, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către avocat, acesta fiind plătit din fondul bugetului de stat. În același sens, a mai arătat că din luna mai 2025, dată la care a fost desemnat în cauză, și până la acest moment, avocatul nu a depus niciun document la dosar, contestatorul apreciind că este vorba despre o asistență neloială de reprezentare, întrucât este o înțelegere frauduloasă cu U.N.B.R., în condițiile în care, el, personal, în dosarul nr. x/2013, are interese contrare cu U.N.B.R.

Înalta Curte a luat act de cererea formulată de contestatorul A. în sensul amendării și înlocuirii apărătorului desemnat din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în raport cu motivul de amânare invocat de apărătorul desemnat din oficiu, a apreciat întemeiată cererea acestuia, coroborat cu înscrisurile depuse la dosar de contestator și complexitatea cauzei, sens în care a formulat concluzii de încuviințare a cererii și acordare a unui nou termen de judecată.

După deliberare, Înalta Curte, apreciind nejustificată lipsa apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A. la termenul de judecată, având în vedere inclusiv lipsa acestuia la termenul de judecată anterior, din data de 18 septembrie 2025, și constatând că a avut la dispoziție timp suficient pentru pregătirea apărării, în temeiul dispozițiilor art. 283 alin. (3) C. proc. pen.., a dispus sancționarea acestuia cu amenda judiciară în cuantum de 500 RON.

Cu privire la măsura dispusă prin încheierea din data de 30 octombrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025, petentul B. a formulat cererea de anulare a amenzii judiciare.

În cererea scrisă, petentul a arătat că pentru termenul de judecată din data de 30.10.2025 a formulat cerere de amânare a judecării cauzei, solicitare ce a fost motivată în baza adresei nr. x din 22.20.2025 a Baroului București, transmisă instanțelor judecătorești privind necesitatea predictibilității pentru avocați, în contextul reluării activității judiciare, prin care s-a solicitat admiterea cererilor de amânare a cauzelor care au termen în luna octombrie 2025. Petentul a arătat și împrejurarea că A. a formulat mai multe note scrise ce au fost înregistrate în cauză la data de 29.10.2025, ora 16:29, despre care nu a avut cunoștință în totalitatea lor și a precizat că, fiind contactat telefonic în timp ce se afla în trafic, a solicitat să fie transmise și pe adresa sa de e-mail, ocazie cu care l-a anunțat la telefon pe contestatorul A. că va formula cerere de amânare pentru a pregăti apărarea și în raport de aceste înscrisuri. Tot telefonic, contestatorul l-a asigurat că îi va trimite aceste înscrisuri. Din e-mail-ul trimis pe adresa de poștă electronică a constatat existența unei singure note ce i-a fost comunicată de contestator în data de 29.10.2025.

Având în vedere această situație și depunerea unor noi acte și susținerii ale contestației în anulare, petentul a considerat că timpul prea scurt în care a cunoscut numai o parte din înscrisuri nu este suficient pentru a face o apărare în cunoștință de cauză. Ca atare, a formulat cerere de amânare a judecății, pentru aceste considerente, dar și în credința că solicitarea Baroului București, ca de altfel a tuturor Barourilor din România, de a se admite cererile avocaților de amânare a cauzelor, motivată și de lipsa unui interval de timp rezonabil între anunțul reluării activității și termenul de judecată poate afecta în mod direct calitatea actului de justiție, va fi considerată de instanța de judecată ca fiind justificată. De altfel, aceasta a și fost soluția instanței de judecată, deși in încheierea de ședință nu s-a pronunțat expres cu privire la cererea de amânare formulată, rezumându-se să reproducă în totalitate afirmațiile contestatorului, ce nu au niciun corespondent în realitate, amânând cauza la data de 13.11.2025.

Petentul B. a considerat că, pe baza afirmațiilor contestatorului A., a fost sancționat cu amenda judiciară de 500 RON, deși lipsa sa de la termenul din data de 30.10.2025, nu poate fi reținută ca nejustificată, iar substituirea sa nu a fost posibilă întrucât este singurul avocat din cabinet care are dreptul de a formula concluzii la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Petentul a mai arătat că din încheierea de ședință din data de 30.10.2025 a constatat că A. a făcut unele afirmații la persoana sa ce nu corespund adevărului, în sensul că nu i-a comunicat că va formula cerere de amânare a cauzei. Petentul a mai susținut că nu este adevărată nici afirmația în sensul că fiind contactat telefonic, în vederea pregătirii apărării, a afirmat că este prea ocupat și nu are timp să studieze dosarul, în realitate, afirmația, făcută în cadrul convorbirii din data de 29.10.2025 a fost că nu are cunoștință de actele depuse și că îi va fi necesar un timp pentru a lua la cunoștință despre acestea și că va formula în acest sens cerere de amânare. În ceea ce privește susținerea contestatorului A. că a încercat să stabilească o întâlnire cu el pentru a studia împreună dosarul, petentul a arătat că această solicitare a fost făcută telefonic în data de 19.09.2025, dorind să analizeze contestația în anulare.

Examinând cererea formulată de petentul B., sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul profesiei de avocat impune obligații apărătorului privind prezența la fiecare termen stabilit de organele judiciare.

Astfel, potrivit art. 40 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat "avocatul este dator (…) să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat (…). Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară".

Art. 41 din același act normativ prevede că avocatul este obligat să acorde asistență juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.

De asemenea, conform art. 229 alin. (1) din Hotărârea nr. 64 din 3 decembrie 2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat, avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat. Art. 91 alin. (1) C. proc. pen.. - în cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu și-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Alin. (3) al aceluiași text de lege prevede că avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă în cauză.

C. proc. pen., la art. 91 alin. (2), impune avocatului care lipsește să își asigure substituirea, în caz contrar organele judiciare dispunând înlocuirea lui.

În continuare, se reține că art. 283 alin. (3) C. proc. pen.. sancționează cu amendă judiciară (între 500 și 5.000 RON) fapta avocatului ales sau din oficiu de a lipsi nejustificat fără a asigura substituirea, în condițiile legii sau refuzul de a acorda asistența juridică. Aceste dispoziții legale, pe de o parte, obligă avocatul să își asigure substituirea, atunci când - dintr-un motiv sau altul - nu se poate prezenta personal în fața organelor judiciare, iar, pe de o altă parte, sunt menite să asigure buna desfășurare a proceselor la care avocatul participă, ca apărător ales ori din oficiu.

În speță, la termenul din data 30 octombrie 2025, în dosarul nr. x/2025, s-a constatat lipsa de apărare a contestatorului A., avocatul acestuia desemnat din oficiu (avocat B.) neprezentându-se pentru a-i asigura asistența juridică obligatorie, astfel că instanța a amânat cauza.

Apărarea petentului privind lipsa unui interval de timp rezonabil între anunțul reluării activității și termenul de judecată, se referă la o perioadă ulterioară pronunțării decizii Curții Constituționale a României privind pensiile speciale din data de 20 octombrie 2025. Termenul de judecată acordat în dosarul nr. x/2025, în care avea obligația petentul de a asigura asistența juridică obligatorie părții, a fost la data de 30 octombrie 2025. Instanța a avut în vedere inclusiv lipsa avocatului la termenul de judecată anterior, din data de 18 septembrie 2025.

Referitor la împrejurarea invocată de petent prevăd pregătirea apărării, se constată că delegația pentru asistență judiciară obligatorie datează din 23 mai 2025, iar la termenul de judecată din data de 18 septembrie 2025 avocatul nu s-a prezentat, astfel că a existat suficient timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a asigura o apărare efectivă în cauză.

În privința cuantumului amenzii judiciare, instanța constată că amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de textul legal, aplicarea acestei sancțiuni este direct proporțională cu cauza care a determinat aplicarea sa.

Așadar, în urma evaluării datelor concrete ale cauzei, constatând că la termenul de judecată din data de 30 octombrie 2025 fixat în dosarul nr. x/2025, petentul, în calitate de apărător din oficiu al contestatorului A., a lipsit nejustificat, Înalta Curte apreciază că nu se impune anularea amenzii sau reducerea acesteia, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 283 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, va respinge, ca nefondată, cererea de anulare a amenzii formulată de petentul B. cu privire la măsura dispusă prin încheierea din data de 30 octombrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025.

În raport cu art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 20 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, cererea de anulare a amenzii formulată de petentul B. cu privire la măsura dispusă prin încheierea din data de 30 octombrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2025.

Obligă petentul la plata sumei de 20 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2025.