ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererilor de recurs în casație formulate de inculpații A., B. și C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 141 din data de 19.12.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Tribunalul Alba a hotărât următoarele:

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și a art. 19 alin. (1) din Legea nr. 682/2002. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 4 ani închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, durata reținerii și a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut față de inculpatul B. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită și menținută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, durata reținerii și a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut față de inculpatul B. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită și menținută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul C. la următoarele pedepse: - pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. În baza art. 66 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, pe lângă pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 C. pen., a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor arătate mai sus de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe până la executarea pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată; - pedeapsa de 3 luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite inculpatului, aplicând pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 4 luni închisoare, la care a adăugat 1/3 din a doua pedeapsă, respectiv 1 lună de închisoare, aplicând pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 5 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) și alin. (5) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani, care se va executa după executarea pedepsei închisorii, în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. (1) C. pen., precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 72 C. pen., din durata pedepsei rezultante principale a dedus durata reținerii și a arestului preventiv de la 21.02.2024 la zi (19.12.2024).

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut față de inculpatul C. măsura arestului preventiv luată prin încheierea nr. 18/DL/2024 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor în dosarul penal nr. x/2024 (mandat de arestare preventivă nr. x/2024), prelungită și menținută ulterior. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J. În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. și a art. 16 alin. (1) din Legea 143/2000, a dispus luarea măsurii confiscării speciale a cantității de droguri rămase: masa totală netă de 2.277,25 grame de substanță pulverulentă/cristalină care conține 4-CMC, ambalată în pungi de tip zip-lock din material plastic transparent, bunuri aflate în custodia IPJ Timiș potrivit dovezii seria/nr. TM/DR/117914 din 9.04.2024.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză, după cum urmează: inculpatul B. - 2.500 RON, inculpatul A. - 2.500 RON, inculpatul C. - 2.500 RON. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile avocaților desemnați din oficiu în cauză vor fi achitate din fondul Ministerului Justiției, după cum urmează: suma de 500 de RON reprezentând onorariul parțial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul B. (cameră preliminară și fond), suma de 500 de RON reprezentând onorariul parțial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul A. (cameră preliminară și fond), suma de 200 de RON reprezentând onorariul parțial pentru avocatul desemnat pentru inculpatul C. (cameră preliminară).

În esență, în fapt, s-a reținut că inculpatul B., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza orașului Teiuș, județul Alba, în apropierea magazinului "D.", a vândut cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) către colaboratorul cu identitate reală E. și investigatorul sub acoperire F., primind de la investigatorul sub acoperire suma de 16.000 de RON, și a depozitat și deținut în vederea distribuirii la adresa situată în orașul Teius, strada x, apartament 5, județul Alba, o cantitate brută de 801 grame de 4-CMC (drog de mare risc) pe care a predat-o organelor de poliție cu ocazia realizării flagrantului și, totodată, în aceeași împrejurare, i-a instigat pe inculpații C. și A. să transportate cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. și investigatorul sub acoperire F..

Inculpatul A., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza orașului Teiuș, județul Alba, în apropierea magazinului "D.", instigat fiind de inculpatul B., a transportat cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. și investigatorul sub acoperire F..

Inculpatului C., la data de 20.02.2024, în jurul orei 22:10, în timp ce se afla pe raza orașului Teiuș, județul Alba, în apropierea magazinului "D.", instigat fiind de inculpatul B., a transportat cantitatea brută de 1.514 grame de 4-CMC (drog de mare risc) care, într-un final, a fost vândută de către inculpatul B. către colaboratorul cu identitate reală E. și investigatorul sub acoperire F., și a deținut, fără drept, în vederea consumului propriu, o cantitate brută de 1,5 grame de cannabis (drog de risc).

Împotriva acestei sentințe penale, inculpații B., A. și C. au exercitat calea de atac a apelului.

Prin decizia penală nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A., B. și C. împotriva sentinței penale nr. 141 din data de 19.12.2024 pronunțate de Tribunalul Alba, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului A. durata reținerii și a arestării preventive de la data de 21.02.2024 și până la data de 29.04.2025, inclusiv. În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B. durata reținerii și a arestării preventive de la data de 21.02.2024 și până la data de 29.04.2025, inclusiv. În temeiul art. 424 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa principală rezultantă a închisorii aplicată inculpatului C. durata reținerii și a arestării preventive de la data de 21.02.2024 și până la data de 29.04.2025, inclusiv.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în parte să plătească statului suma de 900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații A., C. și B., în sumă de câte 500 de RON pentru fiecare, pentru asistența juridică obligatorie asigurată acestora în apel, se avansează din fondurile Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.

Decizia penală nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală a fost comunicată către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la data de 30.04.2025, inculpaților B. la penitenciar la data de 30.04.2025, A. la penitenciar la data de 30.04.2025 și C. la penitenciar la data de 30.04.2025.

Pentru inculpații A., B. și C. termenul s-a împlinit la data de 30.05.2025, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 310 din data de 29 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală au declarat recurs în casație inculpații A., B. la data de 21.05.2025 și inculpatul C. la data de 29.05.2025.

Cererea de recurs în casație formulată de inculpații A., B. a fost comunicată către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la data de 23.05.2025 și către inculpatul C. la data de 30.05.2025.

Cererea de recurs în casație formulată de inculpatul C. a fost comunicată către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la data de 30.05.2025 și către inculpații A. și B. la data de 30.05.2025.

În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 23.09.2025.

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpații A., B. au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., susținând că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Privitor Ia inculpatul A., s-a susținut că în favoarea acestuia nu s-au reținut niciun fel de circumstanțe atenuante, prev. de art. 75 alin. (2) lit. a), respectiv b) din C. pen., deși acestea erau aplicabile, având în vedere situația personală a acestuia, fiind infractor primar și încercările repetate de a îndrepta efectul negativ pe care faptele sale le-au avut asupra societății.

În esență, a menționat că limitele de pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea 143/2000 sunt de la 5 - 12 ani. Inculpații au uzat de procedura simplificată prevăzută de art. 374 alin. (4) și art. 375 din C. proc. pen., efectele fiind cele prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu 1/3.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 "Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

Raportat la dispozițiile legale menționate, s-a apreciat că instanța de apel avea posibilitatea și trebuia să aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoare sub 4 ani având în vedere toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpatul C. a solicitat să se dispună în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., rap. la art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate și, în urma casării, să se dispună, aplicarea unei pedepse care să poată fi suspendată condiționat.

A solicitat să se constate admisibilitatea cererii de recurs în casație formulate, întrucât aceasta îndeplinește toate exigențele de formă impuse de dispozițiile art. 437 din C. proc. pen.

În susținerea recursului în casație, a menționat că nu s-au reținut în favoarea sa niciun fel de circumstanță atenuantă prevăzută de dispozițiile art. 75. alin. (2). lit. a), respectiv b) din C. pen., deși acestea erau aplicabile, având în vedere situația personală, fiind infractor primar și încercările repetate de a îndrepta efectul negativ pe care faptele le-au avut asupra societății.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 "Persoana care are calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a) pct. I și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul: urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege." Raportat la dispozițiile legale antemenționate, s-a apreciat că instanța de apel avea posibilitatea și trebuia să aplice o pedeapsă cu închisoare sub 3 ani a cărei executare să o suspende condiționat, având în vedere toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, și în concluzie, a solicitat admiterea prezentului recurs așa cum a fost formulat.

Înalta Curte, verificând cerințele legale pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casație formulată, constată că acestea nu sunt îndeplinite în cauză, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte notează că potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată că cererile de recurs în casație formulate de inculpații A., B. și C. au fost introduse în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. și îndeplinesc și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.

Din examinarea cererilor de recurs în casație rezultă și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul acestora fiind indicate numele inculpaților, hotărârea care se atacă, cererile fiind semnate de apărătorii inculpaților.

Raportat la criteriile de exigență ale condiției supuse analizei și la sfera cazurilor de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., astfel cum au fost consacrate în practică și jurisprudență, se reține, prioritar, faptul că, în actualul cadru procesual, verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora), raportat la art. 438 din C. proc. pen., care stabilește cazurile în care se poate face recurs în casație, presupune examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente a acesteia cu unul dintre cazurile expres prevăzute de lege.

Totodată, se constată că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive și numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege.

Astfel, dispozițiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând, în acest sens, că ea urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Analiza de legalitate a instanței de recurs nu este, însă, una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate ca atare, în mod expres și limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., instanța de recurs în casație examinând cauza numai în limitele motivelor de casare invocate în cererea de recurs în casație și care pot fi circumscrise cazului de casare invocat, potrivit art. 442 alin. (2) din C. proc. pen.

Ca atare, motivele de casare invocate trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite în mod definitiv, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție neputând proceda la reevaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

În cauza de față, recurenții inculpați A., B. și C. au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., care este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situația în care pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind o reapreciere a încadrării juridice a faptelor pentru care un inculpat a fost condamnat, întrucât prin sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt reglementate de textul de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită prin hotărârile pronunțate în fond și/sau apel.

Procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că deși recurenții și-au întemeiat, în drept, cererile de recurs în casație pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., din modul în care au formulat motivele de recurs în casație rezultă că argumentele dezvoltate nu se circumscriu nici măcar formal cazului de recurs în casație invocat.

Se reține că motivele invocate în cererile de recurs în casație vizează faptul că instanța de apel avea posibilitatea să aplice o pedeapsă sub 4 ani, respectiv 3 ani și 4 luni, având în vedere circumstanțele de fapt și de drept.

Astfel, motivele invocate vizează necesitatea realizării, în calea extraordinară de atac de față, a unei reindividualizări judiciare a pedepselor, în raport cu circumstanțele atenuante.

Ca atare, în raport de motivele cererilor de recurs în casație coroborat cu prevederile art. 447 din C. proc. pen., potrivit cărora, pe calea recursului în casație, instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen. a fost invocate pur formal, cererile inculpaților neavând aptitudinea de a declanșa controlul de legalitate al deciziei penale atacate, în limitele acestuia.

Această cale extraordinară de atac nu are ca finalitate remedierea oricăror pretinse nelegalități, ci exclusiv examinarea hotărârii atacate prin prisma celor cinci cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., respectiv, încălcarea competenței după materie sau după calitatea persoanei, fapta pentru care s-a dispus condamnarea nu este prevăzută de legea penală, dispunerea eronată a încetării procesului penal, constatarea greșită sau omisiunea de a constata grațierea și aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Față de aceste aspecte, se constată că motivele invocate nu se circumscriu cazului de casare invocat prev de art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., întrucât vizează reindividualizarea pedepselor aplicate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casație formulate inculpații A., B. și C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2024.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casație formulate inculpații A., B. și C. împotriva deciziei penale nr. 310/2025 din data de 29 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurenții-inculpați la plata sumei de câte 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2025.