ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

06.11.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 06 noiembrie 2025

Asupra conflictului de competență de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 747 din 10.09.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bacău, secția Penală, în baza art. 47 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (5) teza a II-a din C. proc. pen., cu aplic. art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iași.

În privința locului comiterii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că fapta nu fost comisă pe raza de competență a Judecătoriei Bacău, trecerea frontierei ar fi avut loc în apropiere de Mun. Iași, astfel cum a precizat inculpatul în faza urmăririi penale dar și cu prilejul discutării excepției necompetenței la termen.

În drept, s-a reținut art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Prin încheierea nr. 789/a1 din data de 23 octombrie 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Iași, secția Penală, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, invocată de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen., în favoarea Judecătoriei Bacău.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a înaintat dosarul instanței superioare comune, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În acest sens, s-a reținut art. 41 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Analizând actul de sesizare a instanței, judecătorul de cameră preliminară a observat faptul că în privința activității infracționale imputate inculpatului nu s-a reținut că aceasta ar fi fost săvârșită în aria de competență a Judecătoriei Iași. De fapt, rechizitoriul nu face nicio referire cu privire la locul prin care inculpatul ar fi pătruns pe teritoriul României.

Din declarația dată de A., în calitate de suspect, în data de 30.06.2025, a rezultat că acesta a trecut înot Prutul ajungând în județul Iași, ulterior deplasându-se în municipiul Bacău.

La termenul de judecată din data de 08.09.2025, acordat în dosarul asociat a1, în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bacău, inculpatul a declarat că localitatea prin care a trecut era în apropiere de municipiul Iași, fără a putea preciza numele satului, dar ar fi fost primul sat de la frontieră, cam la o distanță de 10 km de municipiul Iași.

Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 15.10.2025, acordat în dosarul asociat a2, în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Iași, inculpatul a precizat că a trecut în România prin județul Iași, dar nu poate preciza prin ce localitate anume.

Judecătorul de cameră preliminară a opinat că, la acest moment procesual, nu se poate stabili cu certitudine care este locul săvârșirii infracțiunii, în contextul în care inculpatul a trecut granița înot. Împrejurarea că inculpatul a ajuns în județul Iași nu este de natură a stabili ca fiind competentă Judecătoria Iași, în contextul în care, tot în apropiere de graniță, sunt și localități aflate în aria de competență a Judecătoriei Răducăneni, localități în care inculpatul ar fi putut ajunge înot din Republica Moldova.

Tot în același sens, a reținut judecătorul de cameră preliminară că organele de urmărire penală nu au stabilit pe unde anume inculpatul a pătruns în România, ci au reținut doar că acesta a fost depistat pe raza municipiului Bacău, după ce, în prealabil, acesta fusese îndepărtat, sub escortă, de pe teritoriul României.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Iași.

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

În acest sens, se constată, astfel, cum au reținut ambele instanțe între care s-a ivit conflictul de competență negativ, că prin rechizitoriul nr. x din data de 14.07.2025 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul A., pentru comiterea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen.

Competența teritorială stabilește care dintre instanțele judecătorești de grad egal de pe teritoriul țării este împuternicită să judece o cauză penală și împarte cauzele penale între instanțele judecătorești pe linie orizontală, în funcție de circumscripția teritorială în care își exercită atribuțiile.

Potrivit art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competența după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârșirii infracțiunii se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Prin rechizitoriul nr. x din data de 14.07.2025 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în fapt, s-a reținut că anterior zilei de 29.06.2025, după ce în prealabil a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul țării, fiind instituită față de acesta interdicția de intrare pentru o perioadă de 5 ani pe teritoriul României sau a oricărui alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, inculpatul A. a pătruns fără drept, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, pe teritoriul României, fiind depistat în cursul zilei de 29.06.2025, orele 20:00, de către organele de poliție din cadrul secției 2 Poliție Bacău în timp ce se afla la imobilul situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Din declarațiile date de inculpatul A., reiese că acesta ar fi trecut fraudulos frontiera de stat, pe teritoriul României, pe raza municipiului Iași.

Prin urmare, se apreciază că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., astfel că Judecătoria Iași este instanța din raza teritorială unde se presupune că inculpatul A. a săvârșit infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prev. de art. 262 alin. (2) lit. b) din C. pen.

În consecință, Înalta Curte în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen. va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A., în favoarea Judecătoriei Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.