ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 noiembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin ordonanța din data de 12 mai 2025 emisă în dosarul nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a dispus, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 lit. a) și lit. b) din C. proc. pen. și art. 316 alin. (1) din C. proc. pen.:

Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reținut următoarele:

La data de 10.10.2023, s-a înregistrat sesizarea emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect Hotărârea nr. 388/19.07.2023 privind pe numitul A. (fost deputat de Mureș n.n.) din partea grupului parlamentar A.U.R., fiind transmise inițial la Inspectoratul General al Poliției Române.

De asemenea, la data de 16.10.2023, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a trimis, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Hotărârea nr. 390/19.07.2023. Sesizările s-au înregistrat sub nr. x/2023, iar ulterior s-a constituit dosarul penal nr. x/2024, pe rolul secției de urmărire penală.

Sesizările C.N.C.D.-ului au privit două dosare aflate pe rolul Consiliului, nr. 345/2022 și respectiv nr. 386/2022, în care petenta Fundația "O." l-a reclamat pe deputatul A., întrucât în diverse postări ale sale pe platforma P., acesta prin conținutul postat, a generat o suită de mesaje, unele dintre ele având conținut incitator la săvârșirea de infracțiuni, altele rezumate la limbaje peiorative, dar în esență contra membrilor etniei maghiare din România.

Astfel, în Hotărârea nr. 388/19.07.2023 este arătat că reclamantul (A.) "a postat în luna mai 2022 pe P. mai multe texte legate de intonarea imnului secuiesc la un meci de hochei jucat la Ljubljana, de selecționata României în mare parte formată din maghiari din județele Harghita și Covasna, deformând adevărul și solicitând îndepărtarea Q. de la guvernare".

A precizat că sesizarea Consiliului rezidă, în esență, în solicitarea adresată Inspectoratului General de Poliție al României pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile de postarea unor comentarii cu potențial conținut violent, incitator, instigator la ură și discriminare, în esență având atributele complete, de hate speech.

De asemenea, Hotărârea nr. 390/19.07.2023 privește sesizarea petentei O., reclamant fiind A., referitor la faptul că "reclamantul a relatat pe P. despre utilizarea simbolurilor secuiești la meciul din finala cupei de fotbal, categoria U19 din data de 19.05.2022" la care s-au postat mesaje cu conținut licențios în strânsă legătură, însă, cu afirmații defăimătoare la adresa etniei maghiare din România posibile discriminatorii sau incitatoare. Față de aceasta, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și a trimis spre competentă soluționare dosarul astfel constituit, către Inspectoratul General de Poliție - Direcția de Investigații Criminale care, conform dispozițiilor privind competența obligatorie, după calitatea persoanei, conținută în art. 40 alin. (1) raportat la art. 56 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen. și alin. (6) din C. proc. pen. a transmis sesizarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La data de 19.01.2024, s-a început urmărirea penală "in rem" cu privire la infracțiunile de "instigare publică" prevăzute de art. 368 din C. pen. și "incitare la violență, ură sau discriminare" prev. de art. 369 din C. pen.

Analizând înscrisurile atașate de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, procurorul a constatat că, la data de 10.06.2022 Fundația "O." - (Monitorul Secuiesc) reprezentată de numitul R., în calitate de președinte, a sesizat C.N.C.D. arătând faptul că deputatul de Mureș, A. "a avut în mod direct un comportament față de comunitatea maghiară din țară prin care a încălcat O.G. nr. 137/2000, facilitând unor persoane exprimarea mesajelor discriminative degradante și hărțuitoare, prin publicarea unui text discriminativ și instigator pe pagina sa de P., comentată de foarte multe persoane . . . . . . . . . . . .".

De asemenea, prin sesizarea formulată domnul R. a descris faptul că fundația sa monitorizează de câțiva ani activitatea acestei persoane (A.) care sub pretextul că apără interesele românilor din județele Harghita și Covasna, este axată de fapt în mare parte pe acțiuni antimaghiare și redă două astfel de acte săvârșite de către fostul deputat de Mureș și actual deputat de Brașov, A., respectiv: meciul de la finala Cupei României din București, desfășurată în data de 19.05.2022 la fotbal de categoria U19, la care s-au întâlnit două echipe din Miercurea Ciuc și Sfântul Gheorghe, din "Ținutul Secuiesc" - în accepțiunea numitului R., la sfârșitul căruia galeriile celor două echipe care purtau însemnele propriilor cluburi, dar și pe cele ale "Ținutului Secuiesc", după cum relatează petentul, au cântat melodia "imnului secuiesc".

Celălalt aspect sesizat inițial Consiliului, de către petentul R., a vizat faptul că la data de 20 mai 2022, președinta Ungariei fiind într-o vizită particulară în România a făcut jogging în parcul central din Cluj, postând o fotografie pe P. în acest sens, aspect pe care "deputatul A. l-a folosit în sensul de a-și etala sentimentele antimaghiare, dezinformând și incitând cititorii susținând în fals că prin ceea ce a făcut președinta Ungariei a provocat românii și a încălcat normele diplomatice". .

De asemenea, Fundația "O.", prin reprezentantul ei R., a sesizat C.N.C.D., referitor la faptul că deputatul A. a dezvoltat pe platforma P. mai multe postări referitoare la meciurile din luna mai 2022, purtate în cadrul campionatului mondial de hochei pe gheață divizia I/A la care a participat echipa României, formată în mare parte din jucători etnici maghiari din județele Harghita și Covasna. Nemulțumirea lui a privit faptul că la ultimul meci purtat între naționalele României și Ungariei, în data de 08 mai 2022, deputatul A. a comentat faptul că fanii ambelor echipe au stat în aceeași tribună cântând "imnul Ținutului Secuiesc", arătând faptul că reclamantul (A.) în mod evident nu este familiarizat cu domeniul hocheiului, nefiind documentat. Astfel, la postarea lui A. din 9 mai (2022) în care acesta a arătat că ministrul S. a participat la acel meci prezent în galeria Ungariei și că ar trebui să demisioneze, se adaugă comentariile lui R. care privesc și următoarele postări (ale lui A.), din datele de 10 mai și 15 mai ale aceluiași an, referitoare la o fotografie mai veche, de când ministrul român S. era președintele Federației Române de Hochei pe gheață, și că deputatul în postarea sa "a susținut fals și incitator la ură faptul că acesta stătea drept în galeria Ungariei". Cea de-a doua postare, din 10 mai, este referitoare la faptul că A. a solicitat (din nou) îndepărtarea Q. de la guvernare, autorul sesizării nefiind de acord cu acest punct de vedere.

Postările din 15 mai (2022) privesc faptul că: 1. Casca portarului echipei României avea 2 autocolante cu steagurile "Ținutului Secuiesc" și al Ungariei, trăgând concluzia că Q. trebuie îndepărtat de la guvernare. Comentariile petiționarului au fost în sensul că federația nu asigură jucătorilor tot echipamentul necesar, iar portarul și-a folosit propria cască.

În cauză, în urma sesizărilor arătate ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, organele de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigații Criminale, au fost delegate pentru efectuarea de cercetări, în sensul identificării mesajelor cu potențial instigator și a identificării persoanelor care le-ar fi putut scrie. Este de remarcat faptul că, o parte a postărilor existente inițial, nu s-au mai regăsit, aspect explicat ulterior de către făptuitorul A. prin aceea că s-a conformat sesizării C.N.C.D.-ului și a șters comentariile cu privire la care instituția arătată i-a solicitat.

Cercetările efectuate au comportat o durată în timp, întrucât o parte a persoanelor identificate lucrează în diverse țări ale Europei Occidentale, astfel încât ocazionarea venirii acestora în România a fost generată de Sărbătorile religioase sau diverse evenimente personale, cum ar fi de pildă, participarea la un proces aflat pe rolul instanțelor din România (vezi martora E.).

Astfel, audiat fiind martorul B. în legătură cu postarea lui A. legată de imnul și steagul secuiesc de pe stadionul Giulești la finala Cupei României U19, evocată mai sus, a declarat că îi aparține numărul de telefon afișat pe pagina de P., că a administrat la începutul anului 2021 (martie 2021), acel cont, împreună cu alți 20 de colegi din partidul AUR și că după o scurtă perioadă de timp, la sfârșitul anului 2021, s-a retras din AUR, nemaiavând acces la acea pagină de P.. A susținut că mesajul nu îi aparține și nu știe cine l-ar fi putut scrie, neputând indica, întrucât nu își mai amintește, ce persoane aveau exact acces la acea pagină de P.. În susținerea afirmațiilor sale a mai arătat faptul că nu obișnuiește să publice mesaje ofensatoare la adresa cetățenilor aparținând altor etnii și că mai mult decât atât, are nora de etnie maghiară, iar el personal participă la acțiuni umanitare pentru copii din familii maghiare, sens în care s-a dovedit că emailul său este reapărut, pentru susținerea copiilor maghiari.

Mesajul postat a fost "A. le spune viermilor ce sunt, nu este comentariu injurios! Doar le spun pe nume!"

Referitor la mesajul "marș la mă-ta în Bozgoria" acesta a fost publicat sub forma "U. marș la mă-ta în Bozgoria" ca răspuns la un comentariu publicat de "U.", de către utilizatorul "C.". Acest comentariu nu mai există.

Audiat fiind, martorul C., după identificarea sa, a declarat că mesajul nu îi aparține punând la dispoziția organelor de poliție printuri din jurnalul său de activități pe P., din perioada în care a fost publicat mesajul, pentru a dovedi că nu a postat acest mesaj, rezultând într-adevăr, că nu avea activități de apreciere sau de publicare a unor mesaje față de o postare a lui A. (a se vedea în acest sens print-urile înscrisurilor aflate în filele x).

Referitor la mesajul "sunt scârboși" nu s-a putut identifica deținătorul contului "V.", întrucât nu mai există acest cont.

Referitor la mesajul "vine trenul din Galați! Faină melodie!!!" a fost identificat martorul D., care a precizat că în legătură cu această postare era vorba de imnul și steagul "Ținutului Secuiesc", cântat și afișat pe stadionul Giulești la un meci al naționalei României, fapt contrar Constituției României, iar în calitatea sa de antrenor de box calificat, cunoaște că la fiecare competiție națională, se cântă imnul național al României, se afișează steagul României, iar după intonarea imnului se rostește "pentru gloria sportului românesc, înainte!". A publicat comentariul, deoarece a considerat că nu s-a procedat corect la acel meci al finalei Naționalei României U19, față de legile și de Constituția României, iar mesajul său regretabil a fost un mesaj transmis în glumă, nepropunând să ofenseze pe cineva anume.

Relativ la articolul lui A. în legătură cu (fosta) președintă a Ungariei care făcea sport în parcul Central din Cluj-Napoca, și care s-a fotografiat și a postat, la rândul ei, "un început de zi activ în Kolozsvar", comentariul postat al unui utilizator, având în conținutul său un limbaj licențios, nu a putut fi identificat, întrucât contul nu mai exista. Utilizatorul P. de la acea vreme, părea a fi "W." cu privire la care organele de cercetare penală delegate în acest sens, au fost în imposibilitate de a-l identifica.

Martora E., în legătură cu mesajul publicat de A. referitor la postarea (fostei) președinte a Ungariei, a scris pe platforma P. următorul comentariu:

"afară cu toții, să plece cu ăla în Ungaria dacă i se permite orice. Să i ia și pe ai noștri cu el"; nu își mai amintește ce a determinat-o să publice mesajul, ca și martorul F. care lucrează în Italia, fără să existe posibilitatea iminentă de a se întoarce în România, pentru a fi audiat. Precizez faptul că mesajul acestuia are un conținut neutru și pare mai degrabă adresat întregii clase politice decât antimaghiar, respectiv "până nu ieșim în stradă cu parul pentru a da jos acești derbedei puși pe căpătuială, nu se face nimic".

Referitor la alte mesaje având un conținut de genul, "s-au dovedit a fi trădători de țară", precizez că nu au putut fi identificate conturile și persoanele care le-au utilizat.

Martorul G. a recunoscut că îi aparține mesajul "să îi împuște cineva", dar nu își amintește în ce împrejurări a publicat acest comentariu, însă a făcut-o, văzând că mai mulți utilizatori de P. comentau. A declarat că regretă că a publicat acest mesaj deranjant și interpretabil și că nu credea că va fi luat de cineva în serios, fiind plecat din România de 11 ani (trăiește în Marea Britanie).

La postarea lui A., legată de prezența fostului ministru S. în galeria Ungariei, la meciul de hochei dintre naționalele Ungariei și României, descris mai sus, au existat mai multe postări de genul "să plece cu toții", "numai nebuni" ș.a., neavând conținut incitator.

Astfel, martora H. nu a dorit să dea declarație în legătura cu postarea "A., de ce nu rămâne în Ungaria dacă o iubește? Să plece toți! Au cale liberă!".

Postarea "numai nebuni", "oare mai e unul normal la cap" a aparținut prezumat martorei I., însă față de faptul că există o singură persoană în evidențele noastre există și posibilitatea semnificativă ca acel cont de utilizator de P. să nu îi aparțină datorită unor deosebiri din punct de vedere al fizionomiei. Fiind audiată, martora a declarat că nu îi aparține acel cont, iar în privința unei alte posibilități de identificare a titularului acestui cont ca aparținând numitei X., aceasta fiind plecată în Italia, nu a existat posibilitatea audierii ei.

Martorul J. în legătură cu mesajul postat "dacă noi nu ne adunăm să dăm odată cu ei de pământ degeaba", a declarat că nu își amintește în ce împrejurări l-a publicat, dar crede ca s-a simțit deranjat de faptul că un ministru din Guvernul României, în loc să stea în galeria suporterilor României și să reprezinte statul român, a preferat să stea în galeria echipei adverse - echipa Ungariei, deși era vorba de un meci România - Ungaria. A precizat că mesajul său este în legătură cu oamenii politici și acțiunile partidelor politice și nu în legătură cu cetățenii de etnie maghiară, printre membrii săi fiind persoane care sunt vechi prieteni și vecini (domiciliază în satul Borod - comuna Borod din jud. Bihor).

Deși, nu este arătat în sesizările Consiliului Național al Combaterii Discriminării, pe parcursul cercetărilor, au rezultat schimburi de mesaje între cetățeni români și utilizatori de conturi P. cu nume maghiar, de exemplu "Y.", care se exprimă în maghiară. Acesta îi răspunde lui A., în limba maghiară, cu un mesaj ce s-a dovedit a avea un conținut licențios, ulterior schimbând mesaje de genul acesta și cu utilizatorul cu nume românesc "Z." (a se vedea procesul-verbal de traducere, fila x, vol. 2).

Alte mesaje publicate pe diverse conturi au făcut trimitere la unele care nu mai există, șterse probabil între timp, ca urmare a solicitării C.N.C.D.-ului.

în legătură cu postarea lui A. "Q. afară din Guvernul României", utilizatorul "AA." a postat "scoateți ungurii de pe pământul românesc". Utilizatorul a fost identificat în persoana martorului K., membru al formației "AA." care nu își mai amintește ce l-a determinat să scrie acest comentariu deranjant la adresa cetățenilor de etnie maghiară; nu este interesat de politică și nu are nicio opinie referitoare la cetățenii de altă etnie.

în acest sens a fost și declarația martorului L. care a postat mesajul "afară cu bozgorii din țară" arătând că are prieteni de etnie maghiară, însă a fost deranjat că unele persoane aparținând etniei maghiare (ministrul S. n.n.) adresează cuvinte jignitoare la adresa statului și poporului român. Nu știe cine este A. și regretă că s-a lăsat purtat de emoții. Alte postări care au făcut trimitere la mai multe conturi pe care s-au publicat mesaje similare nu au putut fi identificate, întrucât conturile au fost șterse între timp de pe platforma P..

Referitor la comentariul lui A. în data de 15.05.2022, "nesimțitul ăsta e ministrul Q., susținut de BB. și CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!" este de precizat că se referă la faptul că ministrul Sportului, T., solicitat fiind de un jurnalist să redea versurile de început din imnul României nu le-a spus, interpretarea fiind, în postare, că nu le cunoștea.

În legătură cu această postare, utilizatorul "DD." a postat "când vom pune mana pe furci și topoare" a fost identificat în persoana martorului M. care a declarat că s-a supărat foarte tare că fostul ministrul al sporturilor, T., nu cunoștea imnul României, deși în calitatea sa de ministru ar fi trebuit să îl cunoască; a arătat că nu s-a gândit că acest mesaj va fi luat în serios de vreo persoană și nu și-a propus să incite la violență față de etnicii maghiari. Este și pensionar de invaliditate, din anul 2020.

Martorul F., identificat ca utilizatorul P. "F.", a postat la data de 19.05.2022, sub forma unui răspuns, următoarele:

"până nu ieșim în stradă cu parul pentru a da jos acești derbedei, puși pe căpătuială nu se face nimic". Procurorul a apreciat conținutul ca fiind unul neutru, nefăcând o trimitere directă la membrii etniei maghiare, fapt acuzat în principal prin sesizările sale, de către C.N.C.D., sub forma săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 368 și art. 369 din C. pen.. Martorul este plecat din țară, în Italia, neputând preciza o dată de întoarcere.

Martora N. prezumată ca fiind autoarea postării "un batalion EE. în varianta românească, ar fi rezolvat trădarea și trădătorii naționali", a declarat că nu este utilizatoarea contului de P. "cosmin.covrig. 9" și nu a postat mesajul respectiv. În acest sens, s-a precizat că de pe acest cont s-au mai produs comentarii referitoare la o eventuală aripă militară a AUR, comentând în sensul că "treburile astea cu trădătorii și hoții de țară se rezolvă cu braț armat definitiv... un om mort, o problemă rezolvată, cinic, necreștin...".

De asemenea, un mesaj incitator a fost publicat de pe contul utilizatorului de P. "FF." având următorul conținut "ăștia trebuie executați public!". Nu s-a putut realiza identificarea acestui utilizator de P., întrucât niciuna dintre persoanele cu acest nume (de utilizator) nu prezintă fotografie de profil, asemănătoare cu cea care se observă în dreptul numelui utilizatorului, în cuprinsul acestui mesaj. Din înscrisurile în fotocopie, puse la dispoziție, nu se pot distinge cu exactitate alte elemente de fizionomie care să permită identificarea utilizatorului platformei P., care a publicat mesajul. Mai mult decât atât, comentariul nu se mai regăsește, în prezent, prin mesajele afișate la postarea inițială a deputatului A., șters între timp.

Analizând materialul probator administrativ și trecând pe fondul cauzei, procurorul a subliniat faptul că, inițial, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a fost sesizat de către numitul R., prin fundația pe care acesta o conduce, în calitate de președinte, "O.". În finalul celor două hotărâri, s-a stabilit de către Colegiul director al C.N.C.D. admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive (Hotărârea nr. 388/19.07.2023) și, respectiv ale competenței materiale (Hot. nr. 390/19.07.2023) ambele fiind invocate din oficiu.

A reținut că din examinarea celor două hotărâri rezultă că instituția C.N.C.D., autoritate de stat autonomă, nu a mai judecat, pe fondul cauzei, constatarea unei eventuale forme de discriminare, procedură conform cu O.G. nr. 127/2000, așa cum fusese sesizată, în vederea stabilirii caracterului discriminator a unor afirmații și comentarii la adresa comunității maghiare, ci a trimis dosarul spre competentă soluționare, la Inspectoratul General de Poliție - Direcția de Investigații Criminale, apreciind prin prisma mesajelor instigatoare la violență, că ele reprezintă o amenințare directă la adresa persoanelor de etnie maghiară. Această nouă practică a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care, în fapt, a sesizat săvârșirea unor prezumtive infracțiuni, fără a se pronunța pe fondul cauzei, este în concordanță cu afirmațiile Fundației "O." din data de 05.07.2022, susținute în punctul de vedere emis către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în care (președintele acesteia) a precizat că s-a adresat C.N.C.D., întrucât "în anii precedenți s-a adresat diverselor parchete, în cazul faptelor asemănătoare celor reclamate (conform sesizărilor constate de Consiliul, în cazul celor două hot. n.n.), iar acelea au clasat plângerile noastre pe motiv că nu ar avea gravitatea suficientă pentru a fi considerate infracțiuni . . . . . . . . . .". De asemenea, petentul a mai precizat că pentru a nu risca un deznodământ identic, a sesizat C.N.C.D.

A reținut procurorul, că în mod evident, unele din mesajele analizate, au un potențial incitator la ură și discriminare, fiind încadrate în literatura de specialitate, la nivel de "hate speech". Conform prezentării președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, domnul GG. (din luna noiembrie 2024) expusă la seminarul care a avut ca obiect această temă, noțiunea de hate speech este definită, sub aspectul "crimelor motivate de ură" conținând:

"infracțiunile motivate de ură cuprind două elemente: o infracțiune și o prejudecată - "o motivație părtinitoare". Cu alte cuvinte: infracțiune conform dreptului penal comun + "motiv de părtinire". «Motivul părtinitor poate însemna selectarea și țintirea intenționată a unui individ sau a unei proprietăți din cauza unei caracteristici protejate sau exprimarea ostilității față de caracteristica protejată a victimei «în timpul infracțiunii de "ură", URA stare mentală, nu este necesară pentru a fi stabilită.

«Caracteristici protejate: de obicei, acestea sunt similare cu legislația anti-discriminare, adică trebuie să creeze o identitate de grup identificabilă și să fie practic imuabile, neschimbabile.

«Posibilitatea mai multor caracteristici protejate în același timp (intersecționalitate), de ex. gen și orientare sexuală, religie și etnie etc."

A arătat că analiza infracțiunii de "instigare publică" prev. de art. 368 din C. pen., aceasta constă în "fapta de a îndemna publicul, verbal, înscris sau prin orice mijloace, să săvârșească infracțiunii...". Așadar, elementul material îl reprezintă acțiunea de a-l îndemna pe subiectul pasiv, care nu este identică cu acțiunea de a-l instiga, ce presupune o acțiune de determinare, ceea ce înseamnă că este mai mult decât un îndemn, respectiv un îndemn care a reușit să determine, urmarea imediată fiind o stare de pericol, iar nu una de rezultat. Aceasta denotă că infracțiunea se consumă odată cu săvârșirea acțiunii de a determina. Îndemnul trebuie adresat publicului adică unui număr nedeterminat de persoane și trebuie săvârșită în public, conform definiției date de art. 184 din C. pen., aspect care se confirmă, întrucât postările deputatului A. au fost publicate pe platforma electronică P. accesibilă publicului.

Într-adevăr, în literatura de specialitate, îndemnul, incitarea, ca trezire a unui interes a fost apreciat mai puțin ca fiind o determinare, pentru că, dacă în cazul determinării se ajunge la adoptarea unei hotărâri de către cel vizat prin acțiunea de determinare, în cazul îndemnului această finalitate poate să nu fie atinsă, condiționat de săvârșirea de infracțiuni.

În acest context, rezultă, fără îndoială, că îndemnul adresat publicului, acelui număr nedeterminat de persoane, este de a se săvârși infracțiuni. În ce privește săvârșirea de infracțiuni, rezultă că acestea pot fi determinate sau pot fi infracțiuni în general. Fără îndoială, dacă îndemnul nu se referă la săvârșirea de infracțiuni, faptele au cu totul alt caracter, cerința legii nefiind îndeplinită, și după cum se poate observa, nu se află în incinta infracțională a conținutului reglementat de art. 368 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la postările numitului A., a reamintit, din expunerea supra, că titlurile postărilor acestuia pe platforma P., din cele două sesizări ale C.N.C.D. expuse în cursul lunii mai 2022 au fost următoarele:

"Finala cupei României U19 cu imnul și steagul secuiesc pe Giulești. O nouă flegmă pe obrazul românilor. HH. mut. Așa fac slugile, tac. Budapesta râde."

"Președintele Ungariei se plimbă prin Transilvania ca un grof pe propria moșie, încălcând absolut toate normele diplomatice și ale bunului simț. Toate aceste provocări ordinare sunt girate de II., de BB., CC. și JJ.. România, sat fără câini?"

"Individul cu pălărie este ministru în Guvernul României, nu al Ungariei. Ministrul ăsta, care își încasează salariu de la statul roman, a fost prezent ieri în galeria Ungariei la meciul de hochei dintre naționalele Ungariei și României, ce a avut loc în Slovenia. Gestul lui S. reprezintă o insultă la adresa națiunii române. O insultă neacceptabilă care nu ar fi fost posibilă fără acordul BB. și CC., formațiuni politice care au fost și sunt slugile Q. și ale Ungariei".

"2011. Naționala de hochei a României cu steagul separatist al așazisului ținut secuiesc. Printre jucători, actualul ministru S., atunci președinte al Federației Române de Hochei. Acum e demnitar al statului roman și stă drepți în galeria Ungariei la un meci cu naționala României. Cât tupeu!!! Iar BB. și CC. o dau cotită în loc să-1 dea afară din guvern!!!"

"Q. afară din Guvernul României".

"Nesimțitul ăsta e ministru Q. susținut de BB. și CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!"

Procurorul a reținut că astfel cum rezultă din postările de mai sus, făptuitorul A. are în conținutul lor un limbaj critic la adresa partidelor, aflate la guvernare, în cursul anului 2022, în speță față de adversarii politici, chiar dacă pe alocuri uzează de niște termeni care sunt la limita limbajului peiorativ. Aceste diferende de opinie și de limbaj, însă, se soluționează altfel și nu prin sesizarea organelor de urmărire penală, în vederea stabilirii în sarcina făptuitorului a săvârșirii unei eventuale infracțiuni, inclusiv la derapajele de exprimare mai tăioase.

De asemenea, în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 369 din C. pen. de "incitarea la violență, ură sau discriminare", incitarea publicului trebuie să se săvârșească "prin orice mijloace la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definite, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, opinie ori apartenență politică".

Din expunerea titlurilor postărilor lui A. de mai sus, mai precis din analiza lor, procurorul de caz a apreciat că sunt departe de a incita publicul pe platforma P. împotriva unei/unor persoane, pe motiv că acea persoană ar face parte dintr-o anumită categorie etnică, opinie or apartenență politică, ci dimpotrivă rezultă, în mod indubitabil, că antipatiile sale politice se îndreaptă împotriva partidelor aflate la guvernare în acea perioadă (luna mai 2022), inclusiv față de adversarii politici din Q. care, însă, sunt reprezentanți politici ai cetățenilor români preponderenți maghiari și secui, astfel încât trebuie evitată confuzia între incitare împotriva categoriei etnice a acestora, la care face trimitere art. 369 din C. pen., și diferendele politice între reprezentanții politici ai acestei categorii și făptuitor, membru al unui partid care prin definiție este construit pe baza unor adversități politice, în general. În același sens intră și aprecierea pe care făptuitorul o face fostului președinte al Ungariei, față de postarea doamnei KK., că face jogging în "Koszlovari" pentru că trebuie amintit faptul că în următoarele teze ale postării se comentează uzanțele diplomatice și partidele de guvernământ uzitate împreună cu fostul președinte al României, din mai 2022.

Mai mult decât atât, în concordanță cu postările sale, în declarația dată în fața procurorului la data de 05.02.2025, făptuitorul a spus că indignările sale au fost raportate la calitatea de fost ministru al cetățeanului român S., ministru în Guvernul României și ar fi fost de înțeles ca acesta să se afle în galeria românească și nu în galeria Ungariei, la o finală sportivă România-Ungaria, A. nereferindu-se la calitatea acestuia de membru al etniei maghiare, ci la calitatea sa de ministru. Postările sale nu s-au dorit a fi un îndemn pentru cetățeni, la săvârșirea de infracțiuni sau să fie incitatoare la violență, ură sau discriminare contra etniei maghiarilor (din România) sau împotriva apartenenței politice a unor membri ai acestei etnii, la Q. A arătat că făptuitorul explică contextul vizitelor informale pe care președinții de stat le fac pe teritoriul altui stat, care, în cazul celor private, păstrează acest caracter (privat) fără manifestații publice interpretabile, dând exemplu în acest sens, vizitele private ale actualului rege al Marii Britanii, anterioare încoronării sale, efectuate în calitate de prinț moștenitor.

Față de acestea, a apreciat că postările făptuitorului A. nu se încadrează în circumstanțele enunțate și conținute în textele infracțiunilor, astfel cum sunt ele reglementate de legiuitor, iar în literatura de specialitate explicațiile specifice exclud săvârșirea celor două infracțiuni, de către făptuitor.

Cu privire la postările diverșilor făptuitori ale căror mesaje sunt arătate a reamintit că, primele comentarii sunt făcute în legătură cu postarea lui A.:

"Finala cupei României U19, cu imnul și steagul secuiesc pe Giulești. O nouă flegmă pe obrazul românilor. HH. mut. Așa fac slugile, tac. Budapesta râde". În legătură cu aceasta, martorul B. care nu a recunoscut postarea întrucât contul aparținea LL.., unde aveau acces încă alte două zeci de persoane, este prezumat că a postat următorul răspuns:

"A. să le spună viermilor ce sunt, nu este comentariu injurios! Doar le spun pe nume"

A remarcat, din însuși conținutul răspunsului, că raportat la afirmația lui A., acesta se referă "la (HH.) care este mut și la slugile (care tac)", frază sentențioasă altminteri, neavând conotația de a îndemna publicul să săvârșească infracțiuni (a se vedea condițiile de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 368 alin. (1) din C. pen.) sau să instige publicul contra unei etnii pe motiv de apartenență la aceasta, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, cerințe esențiale ale elementului material al infracțiunii prev. de art. 369 din C. pen. și ale condițiilor de tipicitate ale acesteia.

Referitor la martorul "C." cu mesajul său "U., marș la mă-ta în Bozgoria", procurorul a apreciat că și în situația în care ar adimte că a existat această afirmație, s-au aflat în imposibilitate de a o verifica, întrucât mesajul nu mai există.

Chiar și în aceas ipoteză, a observat că este mai mult o trimitere peiorativă, situație în care nu este de dorit ca să ne adâncim în aceste schimburi de limbaj care nu trebuie reprodus pe nicio platformă. Persoana cu numele de C., audiat fiind, nu a recunoscut aceste postări, punând la dispoziția organelor de cercetare penală, printuri din jurnalul său pe P. care nu atestă asemenea activități, dar față de expresia "marș la mă-ta în Bozgoria", după identificarea de către organele de cercetare penală s-a văzut că titularul contului se adresa unui anume "U.", adresare care a fost intuitu personae.

În mod similar este și mesajul postat pe contul "V." despre "Rușineeee sunt scârboși". Atât contul, cât și mesajul nu mai există în prezent. Pe de altă parte, analizând conținutul acestuia, și raportat la cele două texte ale infracțiunilor în discuție, prevăzute de art. 368 Din C. pen. și art. 369 din C. pen., a remarcat disonanța vizibilă și care nu se circumscrie sferei ilicitului penal.

A precizat, cu privire la mesajul postat de către martorul D. "Vine trenul din Galați!!! Faină melodie", că în declarația dată, acesta a recunoscut publicarea acestui mesaj în contextul în care afirmă că postarea inițială era despre imnul și steagul "Ținutului Secuiesc", cântat și afișat pe stadionul Giulești la un meci al Naționalei României. Vizualizând melodiile care ar putea conține "Vine trenul din Galați" pe canalul de muzică MM. a constatat că sunt mai multe parodii care conțin această sintagmă ale melodiei populare românești "Doamne ocrotește-i pe români".

Raportat la textul infracțiunilor prev. de art. 368 și art. 369 din C. pen., a constatat că această sintagmă, este cel mult, o trimitere malițioasă la parodiile existente deja ale melodiei inițiale, neavând aptitudinea de a îndemna publicul să săvârșească infracțiuni sau să-l incite prin orice mijloace la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau a unei persoane. După cum s-a afirmat în literatura de specialitate, infracțiunea de "incitarea la violență, ură sau discriminare" este o infracțiune de pericol care se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, situație în care nu se încadrează publicarea mesajului de către martorul D., fiind în mod vădit o exprimare peiorativă și neavenită, regretabilă, din punctul de vedere al acestuia.

Un alt mesaj peiorativ a fost postat de utilizatorul P. "W." ca un comentariu la postarea lui A., în legătură cu fosta președintă a Ungariei, mai precis în legătură cu postarea acesteia făcând sport "în Koloszvar", care nu se mai regăsește, nemaiputându-se identifica contul, motiv pentru care nu a făcut niciun fel de referiri, ca și asupra altora similare, întrucât exprimările care țin de subcultura unui popor denotă gradul scăzut de instrucție a celor care le compun și utilizează astfel de expresii, neputând fi catalogate drept incitatoare sau discriminatorii, raportat la cele două infracțiuni și la criteriile de diferențiere pe motive de etnie, rasă, ură, apartenență politică, etc, cerute de art. 369 din C. pen.

Martora E., a declarat în legătură cu postarea "afară cu toții. Să plece cu ăla în Ungaria, să-1 ia și pe ai noștri cu el", mesajul inițial (din sesizarea către C.N.C.D., a numitului R.) fiind "Afară cu toți. Să plece în Ungaria", recunoscând că îi aparține contul, că nu își mai amintește ce a determinat-o să publice acest mesaj. În acest context a constatat că mesajul martorei, în integralitatea lui, se referă la spectrul politicienilor români, necuprinzându-i pe cei care sunt membri ai unor minorități etnice. De altfel, din analiza lui, s-a reținut gradul de nemulțumire al făptuitoarei, plecată la muncă în Occident și "surprinsă" de către organele de cercetare penală, într-una din rarele ocazii când aceasta a venit în țară, pentru a fi prezentă la judecata unui proces civil. Rigurozitatea din prima parte a mesajului face trimitere la respectarea unor norme de conduită diplomatică și de conviețuire socială de către persoanele străine, venite fiind și în scop turistic, pe teritoriul altui stat.

Într-o situație similară și situat într-un context identic a apreciat că este și postarea martorului F. "până nu ieșim în stradă cu parul pentru a da jos acești derbedei puși pe căpătuială nu se face nimic", plecat să muncească în Italia. A constatat că exprimarea nu face trimitere la niciun membru al etniei maghiare sau secuie, fiind în mod clar o nemulțumire generală la adresa clasei conducătoare. Exprimarea, chiar dacă poate avea oarecare conotații violente este departe de a realiza conținutul infracțiunii de "incitare la violență, ură sau discriminare" prevăzut de art. 369 din C. pen.

A considerat că în același context se situează și afirmația martorului G. "să-i împuște cineva" care a susținut că l-a publicat în spirit de glumă, regretând că se poate interpreta, întrucât a crezut că nu îl poate lua cineva în serios; martorul trăiește în Marea Britanie de 11 ani, fiind plecat din România. Iarăși, postarea este departe de a realiza elementul material al infracțiunii prev. de art. 369 Din C. pen. sau al infracțiunii prev. de art. 368 din C. pen., după caz.

În legătură cu postarea "să plece cu toții" din sesizarea C.N.C.D. preluată din sesizarea O., pe contul martorei H., mesajul publicat a fost "A. de ce nu rămâne în Ungaria dacă o iubește? Să plece toți! Au cale liberă!". A fost identificată martora H. care nu a dorit să dea declarație pentru a ne explica contextul în care a publicat acel mesaj, dar din însuși conținutul extins al postării se poate observa că nemulțumirea rezidă față de atitudinea politicianului român, S., care s-a așezat în galeria Ungariei asistând și la imnul "Ținutului Secuiesc", la meciul de hochei dintre naționalele Ungariei și României ce a avut loc în Slovenia (a se vedea postarea din 9 mai 2022 lui A. pe P., filele x,31).

În sesizarea C.N.C.D. este cuprinsă și afirmația "numai nebuni", deși exprimarea a fost "numai nebuni...oare mai e unul normal la cap?!". Postarea a fost publicată ca răspuns la postarea lui A. evocată în paragraful anterior de către "NN.", identificată ca fiind cea mai apropiată din punct de vedere al datelor ce țin de evidența persoanelor și de semnele particulare ale fizionomiei, martora I., care, însă, a declarat că nu îi aparține acel cont de P.. Posibilitatea fiind astfel înlăturată, s-au reluat verificările care au trimis la martora X. care este plecată să lucreze în Occident, nerevenind în țară la datele comunicate telefonic organelor de urmărire penală, în cursul anului 2024. Având în vedere afirmația care nu lasă loc de dubiu și trimite la nemulțumirile generale ale oamenilor care sunt lipsiți de posibilități materiale, în privința serviciilor asigurate de statul român, la care se pot adăuga și altele, este de observat că se exprimă într-un mod critic, în general, dar și în mod special care, însă, nu se circumscrie nici măcar ideologic, sferei ilicitului penal.

Martorul J. în legătură cu mesajul "dacă noi nu ne adunăm să dăm odată cu ei de pământ degeaba", nu își amintește în ce împrejurări l-a publicat, supărat de faptul că un ministru din Guvernul României a stat în galeria adversă, echipa Ungariei. A precizat că, după cum se poate observa, se referă la oamenii politici și la acțiunile partidelor politice, fără a se referi la membrii unei anumite etnii.

Ca răspuns la postările sale și, probabil, ale celorlalți cetățeni români, A. postează mesajul distinct "OO. problema este că nu înțelegi problema, steagul acela este un simbol al luptei pentru ruperea unor județe de România". Drept urmare, apare un schimb de replici în limbile română și maghiară, intercalate de fraze în limba engleză între utilizatorii conturilor "Z." și "Y.". În acest sens, fiind procesul-verbal de traducere al organelor de cercetare penală, din care se poate constata ce fraze peiorative și licențioase s-au scris atât în maghiară, cât și cele de răspuns, în limba română. Nu a dezvoltat în cuprinsul ordonanței, dar procurorul a precizat că toate acestea s-au făcut în contextul în care s-a publicat, știrea pe care A. a dat-o, referitoare la prezența ministrului român S. (la meciul de finală România - Ungaria) și în care se poate vedea prezența acestuia în fotografia de grup, alături de jucători (probabil români), împreună cu steagul așa-zisului "Ținut Secuiesc". Drept urmare, obiectul cercetărilor nu il constituie limbajele suburbane, de o parte și de alta ale membrilor comunităților etnice ca și ale cetățenilor români, aceasta neîncadrându-se în analiza referitoare la conținutul celor două infracțiuni indicate mai sus.

Mesajul postat de "FF.", neidentificat, care aparent avea conținutul "ăștia trebuie executați public" nu mai este postat, astfel încât și posibilitatea de a fi identificat autorul mesajului este mai mult decât redusă. La 11 mai 2022, A. publică mesajul "Q. afară din Guvernul României". Drept urmare, martorul K. publică mesajul "Scoateți ungurii de pe pământul românesc". Audiat fiind, a declarat că nu își amintește ce l-a determinat să scrie acest mesaj și regretă comentariul publicat care nu s-a dorit a fi la adresa cetățenilor de etnie maghiară, față de care nu are nicio opinie; precizează că nu este interesat de politică.

În același context se situează mesajul "afară cu bozgorii din țară" postat de martorul L. care a declarat că are prieten de etnie maghiară, însă a fost deranjat de faptul că unii membri ai acestei comunități nu respectă însemnele statului român și adresează cuvinte jignitoare la adresa acestuia și a poporului român. Nu știe cine e A. și regretă că s-a lăsat purtat de emoție, dar observase și mesaje de la cetățeni ce păreau a fi de etnie maghiară.

A apreciat procurorul că în același profil se situează și mesajul "marș bozgori împuțiți de aici", postat de "PP.", mesaj care, ca și contul respectiv, nu mai pot fi regăsite pe platforma P., astfel încât identificarea acestora a fost imposibilă. În acest context, procurorul a arătat că deși nu este de acord cu caracterul exprimării și cu insultele la adresa membrilor comunității maghiare, a precizat faptul că niciuna din aceste postări (ale persoanelor identificabile sau neidentificabile) nu realizează tipicitatea și uniformitatea infracțiunilor de "instigare publică" (prev. de art. 368 din C. pen.) și "incitare la ură, violență sau discriminare" (prev. de art. 369 din C. pen.).

În legătură cu emisiunea prezentată la televizor în cadrul căreia fostul ministru al Sporturilor, T., membru al etniei maghiare din România, nu a știut primele strofe din imnul țării noastre, s-au publicat mai multe postări cu un aparent conținut incitator.

Astfel martorul "M.", a publicat un răspuns la postarea "DD." - "când vom pune mâna pe furci și topoare".

A declarat organelor de poliție că s-a supărat foarte tare că fostul ministru nu știa imnul țării sale, neștiind că va fi luat în serios și nedorind să incite la violență față de etnicii maghiari. Este pensionar de invaliditate, din anul 2020.

În acest context este de precizat că utilizatorul "DD." postase mesajul "A., ăștia când vor plăti pentru cât rău au făcut României. Nu dintotdeauna ci măcar din 89 și până acuma 2022????", context în care a reamintit că postarea lui A. inițială fusese despre un "ministru Q. susținut de BB. și CC.! Afară cu Q. din Guvernul României!!!". Așadar comentariile făcute privesc eșicherul politic al anului 2022, post pandemie și coaliția aflată atunci la guvernare, față de care s-au exprimat nemulțumiri și ca totdeauna, opinii critice.

De asemenea, a mai învederat că, este în spiritul poporului român să facă trimitere la "furci și topoare", acțiune care a stat la baza unor răscoale din istoria noastră și care caracterizează exprimările de revoltă ale poporului nostru, general valabile și care pot fi făcute, chiar și de un pensionar invalid.

În mod similar și cu trimitere la aceste explicații referitoare la fapta martorului M., este și postarea martorului F., identificat de către organele de poliție, plecat însă să muncească în Italia, neputând fii audiat.

Mesajul este însă pur politic și rezultă aceasta chiar din conținutul lui:

"până nu ieșim în stradă cu parul pentru a da jos acești derbedei puși pe căpătuială nu se face nimic".

Următoarele mesaje publicate de către "QQ." sunt aparent incitatoare, numai că martora N. nu a recunoscut că este persoana deținătoare a contului.

Pocedând la analiza lor a constatat că acestea sunt împotriva politicienilor care conduceau țara, chiar dacă trimiterea se face la un "braț armat", "aripă militară" și un "batalion EE.", mesajul fiind:

"un batalion EE. în varianta românească ar fi rezolvat trădarea și trădătorii naționali" și "voi - ăștia de la AUR aveți vreo aripă militară, sau doar gargară politică, care va fii rapid înăbușită? . . . . . . . . . .treburile astea cu trădători și boți de țară, se rezolvă cu braț armat...defintiv . . . . . . . . . .un om mort, o problemă rezolvată, cinic, necreștin, dar concret până la urmă și Dumnezeu a ucis . . . . . . . . . . .potopul . . . . . . . . . .".

În afară de exprimarea care denotă carențe de instrucție ca și de scriere, mesajele sunt antipolitice, contextul dat fiind acela al postării inițiale cu titlul "Q. afară din Guvernul României".

De asemenea, organul de cercetare penală a precizat că înțelege contextul nemulțumirii Fundației "O." și al președintelui ei, RR., între acesta și făptuitorul A. fiind declanșată o multitudine de litigii civile, cum de asemenea înțelege poziția C.N.C.D. care s-a apreciat ca fiind necompetent material, din rațiuni care nu includeau criteriile acestei instituții de a stabili existența unei discriminări sau a mai multora.

Însă, astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate, faptele de a îndemna publicul verbal, în scris sau prin alte mijloace trebuie să rezide în acțiuni concrete de îndemn, aspect care nu se încadrează în trimiterea la "batalion EE.", în contextul unor postări politice și referitoare la partidele aflate la guvernare.

De asemenea, incitarea publică prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare trebuie să se realizeze printr-o acțiune concretă de incitare, care să întrunească tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 369 din C. pen., aceasta nerezumându-se și nefiind circumscrisă doar unor mesaje emoționale de genul "până nu punem mâna pe furci și topoare" sau în reluarea unor platitudini (pseudodictatoriale și nu numai), dând exemplu "un om mort, o problemă rezolvată".

Raportat la contextul acestor publicări care sunt în mod vădit, dintr-un mediu obscur al societății noastre, analiza îndemnului se face și prin modul de exprimare, ca și prin modul de scriere, dacă au fost urmate și de alte îndemnuri, nerezultând această situație, așa încât cele două infracțiuni la care s-a făcut referire nu se concretizează, nu a fost urmărită săvârșirea lor de către acești martori și nu suntem în situația delicată a exprimării unor mesaje incitatoare antinaționale și anti-etnice, din partea unor membri ai populației românești.

De asemenea, nu se poate spune că martorii aflați în Occident pentru a munci, cu posibilități de revenire în țară cvasinecunoscute, care și-au continuat traiul în străinătate, fără a săvârși în mod continuu alte acțiuni similare, eventual mai agresive de natura postărilor deja efectuate, și care au continuat să muncească în Europa de Vest, doresc, în același timp, să înceapă să săvârșească infracțiuni pe teritoriul statului nostru, de unde au plecat.

Referitor la aceste fapte evocate mai sus, săvârșite de făptuitorii-martori, astfel cum s-a arătat, nu au rezultat îndemnuri adresate publicului, concrete, de săvârșire a unor infracțiuni. Persoanele audiate regretă postările respective, modul lor de exprimare, neavând o perseverență a faptelor deja relatate. De asemenea, pentru a fi îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de "incitare la violență, ură sau discriminare" prev. de art. 369 din C. pen., trebuie observat că, deși textul infracțiunii prevede "incitarea publicului la violență, ură împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definite pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, opinie ori apartenență politică...", prin prisma textelor publicate și analizate mai sus, aparținând martorilor arătați, a apreciat că aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Pentru a fi în prezența acestei infracțiuni ar fi trebuit ca persoanele împotriva cărora se îndreptau să fi fost criticate pentru apartenența lor politică, de naționalitate sau etnie. Or, după cum s-a precizat, criticile în diverse formule peiorative, subculturale, adeseori transmise printr-un limbaj licențios sau doar incisive, nu se îndreptau împotriva etniei maghiare în ansamblul ei, prin ceea ce înțelegem etnie componentă majoritară sau chiar și cu un număr redus de membri ai populației unei țări, identificată prin elemente specifice de limbă, cultură, apartenență culturală și etnică.

A mai subliniat faptul că martorii au precizat, acolo unde a fost cazul, că nu au fost de acord cu afișarea unui alt steag, decât cu drapelul românesc la întâlnirile sportive, de marcă, respectiv cu atitudinea unor miniștri români, arătată în public, prin poziții contrare celor care trebuiau să ateste că sunt demnitari ai statului român (a se vedea foștii miniștrii S. și T.), precizând că relațiile între ei și membrii comunității maghiare din România sunt de toleranță și respect reciproc.

Împotriva acestei ordonanțe de clasare, în termen legal, petenta O. a formulat plângere la procurorul ierarhic superior.

Prin ordonanța nr. 85/II-2/2025 din data de 01 iulie 2025 a procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus în temeiul art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., respingerea plângerii formulată de petenta O., împotriva ordonanței de clasare nr. 4/76/P/2024 din data de 12.05.2025.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul ierarhic superior a reținut următoarele:

Astfel, potrivit art. 336 alin. (1) din C. proc. pen