ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 28 octombrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin ordonanța nr. 674/259/P/2022 din 04 septembrie 2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei cu privire la sesizările petentului A., întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării.

Pentru a se dispune această soluție, s-a reținut că, la data de 05.08.2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, s-a înregistrat, sub nr. x/2022 (inițial înregistrată la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava sub nr. x/2022), plângerea petentului A. formulată împotriva procurorului B., în legătură cu ordonanța de clasare nr. 24/II/2/2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, împotriva procurorului C., în legătură cu ordonanța de clasare nr. 2682/P/2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Urmărire Penală, împotriva judecătorilor D. și E., din cadrul Curții de Apel Iași și a judecătorului F. și magistratului asistent G. din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și împotriva altor magistrați procurori și judecători din circumscripția teritorială a diferite unități de parchet și instanțe judecătorești.

Plângeri ale aceluiași petent, având conținut similar, au fost atașate dosarului penal nr. x/2022, fiind înaintate după cum urmează: sub nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub nr. x/2022 de către Inspectoratul de Poliție Județean Iași - Serviciul Cabinet, sub nr. x/2022 de către Judecătoria Iași, sub nr. x/2022 de către Consiliul Superior al Magistraturii - Biroul Relații cu Publicul, sub nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, sub nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Resurse Umane și Documentare și sub nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.

Prin ordonanța nr. 674/259/P/2022 din 20.02.2025 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, întrucât unul dintre magistrații procurori reclamați, respectiv B., funcționează la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Examinând sesizările petentului A., procurorul de caz a constatat că acestea nu îndeplinesc condițiile de formă privind semnătura petentului, astfel cum prevede art. 289 alin. (4) și (5) C. proc. pen.., potrivit căruia atunci când plângerea se face în scris, aceasta trebuie semnată olograf de petent, iar când plângerea este trimisă în formă electronică, aceasta îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică. Toate sesizările petentului au fost trimise în format electronic prin intermediul adresei de email sorinelsandulescu1@gmail.com, fără însă ca vreuna dintre acestea să conțină semnătura electronică validă conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice.

În referire la îndeplinirea condițiilor de fond privind indicarea în concret a faptelor pretins săvârșite, conform art. 289 alin. (2) C. proc. pen.., plângerea trebuie să cuprindă numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

În cauză, s-a constatat că plângerile formulate de petent nu descriu fapte de natură penală, ci cuprind nemulțumirile acestuia, exprimate la modul general, incoerent și prin folosirea de invective la adresa magistraților ("infractorul procuror", "procuroarea coruptă"), fără a se indica cu acuratețe momentul săvârșirii faptei ori elementul material ce îmbracă forma constitutivă a unei infracțiuni.

S-a reținut că, potrivit art. 315 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., clasarea se dispune când nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării.

Normele procesual penale precizează care sunt condițiile de fond și cele de formă ce trebuie îndeplinite de actul de sesizare, iar neîndeplinirea acestor condiții are drept consecință restituirea pe cale administrativă a sesizării, cu indicarea elementelor care lipsesc (art. 294 C. proc. pen..).

În cuprinsul art. 294 alin. (2) și (3) C. proc. pen.., intitulat "examinarea sesizării", sunt reglementate sancțiunile aplicabile actului de sesizare, atât în situația în care plângerea sau denunțul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, cât și în situația în care deși sesizarea îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, din cuprinsul acesteia rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzute în art. 16 alin. (1) C. proc. pen.

În redactarea normei din art. 294 alin. (2) C. proc. pen.., s-a avut în vedere situația în care fie condițiile de formă, fie condițiile de fond nu sunt îndeplinite și nu situația în care aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod cumulativ.

Astfel, în timp ce neîndeplinirea uneia sau a alteia dintre condițiile de formă ori fond atrage restituirea sesizării pe cale administrativă în scopul înlăturării omisiunilor, neîndeplinirea cumulativă atât a condițiilor de formă, cât și a celor de fond are drept consecință juridică clasarea cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 315 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Normele juridice din art. 289 alin. (2)-(10) și art. 290 alin. (2) C. proc. pen.. nu utilizează în conținutul lor sintagma "condiții de formă și de fond", ci enumeră în detaliu cerințele impuse pentru admisibilitatea unui denunț sau a unei plângeri.

Pe de altă parte, orice acuzație sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de orice natură este necesar a fi susținută de un probatoriu cert, solid, care să releve în primul rând existența unei fapte din sfera ilicitului penal, respectiv din categoria celor de serviciu sau contra înfăptuirii justiției, așa cum au fost ele descrise de către petent și să înlăture dincolo de orice îndoială rezonabilă prezumția de nevinovăție a persoanei care a săvârșit fapta imputabilă.

Astfel, în acest context, în situația în care faptele reclamate de către petent nu sunt suficient de coerente și nici nu sunt prezentate date și probe concludente, derularea unei proceduri de urmărire penală este dificil de îndeplinit, constatându-se o lipsă de corespondență a aspectelor semnalate cu realitatea obiectivă.

Împotriva ordonanței nr. 674/259/P/2022 din 04 septembrie 2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală a formulat plângere petentul A., la data de 11 septembrie 2025 (dată e-mail).

Plângerea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 septembrie 2025, sub nr. x/2025.

La termenul din data de 28 octombrie 2025, reprezentantul Ministerului Public a solicitat trimiterea plângerii formulate de petentul A. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că a fost greșit îndreptată.

Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Prin ordonanța nr. 674/259/P/2022 din 04 septembrie 2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei cu privire la sesizările petentului A., întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării.

Împotriva acestei ordonanțe, petentul A. a formulat plângere, la data de 11 septembrie 2025, fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2025.

Judecătorul de cameră preliminară constată că prezintă relevanță dispozițiile art. 339 C. proc. pen.., conform cărora:

"(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.".

Tododată, sunt avute în vedere prevederile art. 340 alin. (1) C. proc. pen.., conform cărora:

"Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.".

Deopotrivă, dispozițiile art. 341 alin. (1) C. proc. pen.. prevăd următoarele:

"(1) După înregistrarea plângerii la instanța competentă, aceasta se trimite în aceeași zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greșit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent."

Judecătorul de cameră preliminară constată că petentul A. nu s-au adresat cu plângere la procurorul ierarhic superior, formulând plângere împotriva ordonanței de clasare direct la instanța de judecată.

Având în vedere obiectul plângerii formulate de petentul A., dar și împrejurarea că nu s-a adresat pe cale ierarhică împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 339 alin. (1) C. proc. pen.., soluționarea plângerii este atributul procurorului ierarhic superior, respectiv procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Relativ la cele ce precedă, judecătorul de cameră preliminară va trimite plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare nr. 674/259/P/2022 din 04 septembrie 2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, la unitatea de parchet anterior menționată.

Conform prevederilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare nr. 674/259/P/2022 din 04 septembrie 2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, la unitatea de parchet anterior menționată.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 28 octombrie 2025.