ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 586/2023

Ședința publică din data de 25 octombrie 2023

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 339 din data de 31 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă, ca tardivă, plângerea formulată de petenta A. împotriva ordonanței nr. 2847/P/2022 din data de 11 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 258/II/2/2022 din data de 17 noiembrie 2022 a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Pentru a dispune această soluție, Înalta Curte a reținut că, prin ordonanța nr. 2847/P/2022 din data de 11 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei cu privire la presupusa săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., întrucât fapta sesizată nu există.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul a reținut că la data de 10 mai 2019 sub nr. x/2019 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție sesizarea formulată de numita A. împotriva magistraților judecători din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București care au instrumentat dosarul nr. x/2009, fiind nemulțumită de modul de soluționare a dosarului.

În baza dispozițiilor art. 1 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 49/2022 dosarul nr. x/2019 a fost transmis, pe cale administrativă, de către secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub nr. x/2022.

Prin ordonanța nr. 1570/P/2019 din 04 februarie 2019 a secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.

Ulterior, petenta a revenit cu o succesiune de plângeri, vizând și pe magistratul judecător B. de la Curtea de Apel București, motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 cauza a fost trimisă și înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică sub nr. x/2022.

Așadar, s-a reținut că petenta a depus plângeri sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., pretins a fi săvârșite de magistrați neindividualizați nominal, de la Curtea de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în împrejurarea soluționării în perioada 1998-2014 a unor cauze în care petenta a avut calitatea de parte.

Procurorul de caz a constatat că plângerile depuse au același obiect ca și dosarul nr. x/2019, înregistrat la secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și clasat la 29 octombrie 2019.

S-a reținut că, în esență, în plângerea adresată organului judiciar, petenta arată că, în perioada 1998-2014 a fost parte în mai multe cauze civile și penale, în care a parcurs toate căile de atac ordinare și extraordinare, toate cauzele fiind soluționate în mod abuziv, nefavorabil, prin hotărâri definitive astfel: dosarul Flota; plângerea penală nr. 7927 din 09 martie 1999 adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, având același obiect; calomnie prin presă, concedierea abuzivă și nelegală; completarea cărții de muncă cu sporul de 10% pentru limbă străină și plata asigurărilor sociale către stat de către S.C. C. S.R.L. București; contestația la decizia de pensionare a Casei de pensii a Sectorului 2 București; confiscarea economiilor avute la D. în decembrie 1989 prin nereactualizarea sumelor cu rata inflației de către unitatea D. și Ministerul Finanțelor Publice, dosarul "crimele comunismului,,; dosarul CEDO; dosarele de "retrocedări,,.

Astfel, procurorul a reținut că persoana vătămată este nemulțumită de măsurile dispuse de magistrații procurori și judecători. Toate aceste nemulțumiri ale petentei nu pot primi o rezolvare decât în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. De asemenea, simpla pronunțare a unei hotărâri sau luare a unei măsuri prevăzute de lege nu poate constitui, în nicio situație, o infracțiune. De aceea, legalitatea și temeinicia hotărârilor, eventualele vicii de procedură intervenite pe parcursul administrării probatoriului sau a interpretării acestuia sunt aspecte care nu pot fi verificate în cadrul unor cercetări penale.

Activitatea magistraților procurori și judecători este una de apreciere a probelor și de interpretare a faptelor și dispozițiilor legale aplicabile, iar adoptarea unei soluții implică un raționament în favoarea sau în detrimentul uneia din părți, ceea ce nu înseamnă angajarea de plano a răspunderii penale a procurorului sau judecătorului ca urmare a plângerii penale a părții nemulțumite.

Împotriva soluției de clasare a formulat plângere petenta A..

Prin ordonanța nr. 258/II/2/2022 din data de 17 noiembrie 2022 a procurorului-șef al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 336, art. 339 alin. (1) din C. proc. pen., art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, comb. cu art. 19 alin. (3) lit. e) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești adoptat prin Hotărârea nr. 947/2019 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A. împotriva soluției de clasare nr. 2847/P/2022 din data de 11 octombrie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Pentru a pronunța această soluție, procurorul șef al secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție examinând plângerea, ordonanța și actele dosarului a constatat că procurorul de caz în raport de datele speței a dispus, în mod just, soluția de clasare.

Astfel, examinând ordonanța de clasare și actele dosarului s-a reținut că nu există niciun indiciu de natură a conduce la identificarea vreunui viciu de natură substanțială ori procedurală apt să conducă la infirmarea acesteia. Elementele existente în cuprinsul sesizării și în actele dosarului, au avut aptitudinea necesară formării convingerii clare a procurorului de caz, neexistând nici un element de natură a întrezări necesitatea unei probațiuni.

De asemenea s-a constatat că nu există indicii/date/probe care să întrevadă o posibilă comitere a vreunei fapte penale, astfel încât, incidența art. 16 lit. a) C. proc. pen. a fost corect reținută.

Așa fiind, s-a apreciat că nu se poate susține că exercitarea în acest mod a atribuțiilor de serviciu ar intersecta sfera ilicitului penal și că, am fi în prezența unor acte întocmite în mod abuziv menite a antrena răspunderea penală.

Nemulțumită de soluția adoptată, petenta A. s-a adresat cu plângere, în condițiile prevăzute de art. 340 C. proc. pen., la data de 16 martie 2023 Curții de Apel București care a fost trimisă, pe cale administrativă, la 23 martie 2023 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și apoi la 13 aprilie 2023 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Ulterior, prin adresa nr. x/2023 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică a trimis plângerea petentei A. instanței de judecată competente, respectiv judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, plângerea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 19 aprilie 2023.

Examinând plângerea formulată de petenta A., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți a reținut că potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen. "Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță".

S-a arătat că, în speță, copia ordonanței nr. 258/II/2/2022 din data de 17 noiembrie 2022 a procurorului-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică a fost comunicată la data de 21 noiembrie 2022, iar petenta a formulat plângerea la data de 16 martie 2023.

De asemenea, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește".

S-a menționat că raportat la data comunicării, 21 noiembrie 2022, termenul de 20 de zile se împlinea la data de 12 decembrie 2022, aceasta fiind ultima zi în care se putea formula plângerea.

Având în vedere că petenta a formulat plângerea la data de 16 martie 2023, s-a apreciat că a fost depășit cu mult termenul expres prevăzut de lege, plângerea fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație în anulare petenta A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 07.06.2023, fiind fixat termen pentru examinarea admisibilității în principiu a contestației în anulare la data de 25.10.2023.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulate de petenta A., în conformitate cu dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În cauză, petenta A. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr. 339 din data de 31 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

Înalta Curte amintește, limitele și specificul căii de atac a contestației în anulare, astfel cum sunt definite în cuprinsul dispozițiilor art. 426-432 din C. proc. pen., norme potrivit cărora contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale; fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulează hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură ivite în situațiile limitativ prevăzute de legiuitor.

Examinând contestația în anulare, în raport cu dispozițiile art. 426 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea formulată de petenta A. nu îndeplinește condițiile de admisibilitate în principiu, conform dispozițiilor art. 431 din C. proc. pen.

Astfel, Înalta Curte subliniază că, în ceea ce privește calea extraordinară de atac a contestației în anulare, indiferent de motivul invocat, poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei, respectiv cele prin care s-a dispus, în mod definitiv, asupra raportului juridic de conflict, pentru că numai aceste hotărâri sunt susceptibile de a fi atacate cu apel. Or, hotărârile judecătorești prin care nu se rezolvă fondul cauzei, nu pot face obiectul unei contestații în anulare.

În speță, încheierea penală împotriva căreia petenta A. a formulat contestație în anulare nu este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul cauzei, în sensul dezlegării unui raport juridic de drept substanțial prin pronunțarea unei soluții de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal, conform art. 396 alin. (1) din C. proc. pen.

Petenta a formulat contestație în anulare împotriva încheierii nr. 339 din data de 31 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin care a fost respins, ca nefondată, plângerea formulată împotriva soluției de clasare dispuse de procuror.

Pe cale de consecință, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită de către contestatoarea A. cu soluționarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă unui astfel de demers juridic.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 431 din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petenta A. împotriva încheierii nr. 339 din data de 31 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petenta A. împotriva încheierii nr. 339 din data de 31 mai 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatoarea petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 octombrie 2023.