ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

21.10.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 21 octombrie 2025

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 18.02.2025 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, secția penală, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2, invocată de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect sesizarea instanței cu rechizitoriul nr. x/2022 din data de 31.07.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, prin care a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen., în favoarea Judecătoriei Constanța

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată au avut loc pe teritoriul Angliei, Elveției și Spaniei, acesta recrutând persoana vătămată B., în vârstă de 18 ani la momentul respectiv, prin metoda "loverboy", iar în perioada 2011-2018, prin menținerea victimei într-o stare de aservire, a determinat-o să practice prostituția și a înlesnit această activitate, însușindu-și cea mai mare parte a banilor obținuți din prostituție.

În verificarea competenței instanței, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București a reținut în cauză incidența dispozițiilor art. 42 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora infracțiunile săvârșite în afara teritoriului României se judecă de către instanțele în a căror circumscripție se află locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică.

În sensul acesta, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București a constatat că inculpatul A. a avut domiciliul din 14 iunie 2010 până la 07 septembrie 2023 în sat Șelimbăr (com. Șelimbăr) str. x, iar din 07 septembrie 2023 acesta și-a stabilit domiciliul în oraș Năvodari, str. x, jud. Constanța, precum și că din fișa de evidență auto rezultă că inculpatul deține în proprietate mai multe autoturisme, ultima dată înmatriculând autoturismul la data de 22.03.2023, aspecte ce demonstrează că acesta locuiește pe teritoriul României.

Prin încheierea penală nr. 332 din data de 31.03.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța, invocată din oficiu.

În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. coroborat cu art. 8 alin. (1) și (4) din C. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei penale privind pe inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2022 întocmit la data de 31.07.2024 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen., în favoarea Judecătoriei Blaj.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a arătat că în actul de sesizare s-a reținut în fapt că, în anul 2011, inculpatul A. a recrutat-o pe persoana vătămată B., în vârstă de 18 ani la momentul respectiv, prin metoda "loverboy", iar în perioada 2011-2018, prin menținerea victimei într-o stare de aservire, a determinat-o să practice prostituția în Anglia, Elveția, Spania și a înlesnit această activitate, însușindu-și cea mai mare parte a banilor obținuți din prostituție, cel puțin 198.605 de franci elvețieni, 4860 de euro și 35952,62 lire sterline. Totodată, s-a menționat că în actul de sesizare a instanței s-a reținut și că, în anul 2016, persoana vătămată B. s-a întors în România și l-a anunțat pe inculpat că vrea să se despartă de el, deoarece a realizat că nu are nicio intenție să rămână cu ea, iar inculpatul A. s-a dus la ea acasă în satul Bălcaciu, comuna Jidvei și a convins-o să se întoarcă în Elveția, la același club în vederea practicării prostituției.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța a reținut că unul dintre actele materiale de determinare a persoanei vătămate B. să practice prostituția a avut loc pe teritoriul României, în jud. Alba și, față de dispozițiile art. 8 alin. (4) din C. pen., a constatat că infracțiunea dedusă judecății prin rechizitoriul nr. x/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj la data de 31.07.2024 este considerată săvârșită pe teritoriul României, iar în speță ar fi aplicabile dispozițiile art. 41 din C. proc. pen. care reglementează stabilirea competenței teritoriale pentru infracțiunile săvârșite sau considerate ca fiind săvârșite pe teritoriul României. Totodată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța a constatat că jud. Alba este situat în circumscripția Judecătoriei Blaj.

Prin încheierea penală nr. 241 din data de 02.10.2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Blaj s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Blaj, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect rechizitoriul nr. x/2022 din data de 31.07.2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, prin care a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen., în favoarea Judecătoriei Constanța.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a arătat că, așa cum rezultă din actul de sesizare, faptele imputate inculpatului, apreciate de procuror ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen. vizează doar acte materiale presupus a fi săvârșite pe teritoriul Marii Britanii, Elveției și Spaniei, iar evenimentul din anul 2016, când persoana vătămată B. s-a întors în România și l-a anunțat pe inculpat că vrea să se despartă de el, deoarece a realizat că nu are nicio intenție să rămână cu ea, iar inculpatul A. s-a dus la ea acasă în satul Bălcaciu, comuna Jidvei și a convins-o să se întoarcă în Elveția, nu reprezintă un act material de determinare sau înlesnire a practicării prostituției, cu care este învestită instanța.

Prin urmare, s-a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 9 alin, (1) și (2) din C. pen., iar în verificarea competenței instanței devin incidente dispozițiilor art. 42 alin. (1) din C. proc. pen.. Din verificările DEPABD a rezultat că inculpatul A. figurează cu domiciliul în jud. Constanța, astfel că competența în soluționarea cauzei aparține Judecătoriei Constanța.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătoria Constanța pentru următoarele considerente:

În speță, conflictul negativ de competență poartă asupra instanței competente să soluționeze în primă instanță cauza prin care inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen., prin rechizitoriul nr. x/2022, emis la data de 31.07.2024, de Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj.

În fapt, s-a reținut că în luna ianuarie a anului 2011, persoana vătămată B., în vârstă de 18 ani, în timp ce se afla în Anglia, a fost recrutată de inculpatul A., în vârstă de 30 de ani, prin metoda "loverboy", iar în perioada 2011-2018, prin menținerea victimei într-o stare de aservire, creându-i falsa convingere că este îndrăgostit de ea, că este singura cu care are o relație serioasă, victima dezvoltând un puternic atașament emoțional, de care inculpatul a profitat, a determinat-o să practice prostituția în Anglia, Elveția, Spania și a înlesnit această activitate, însușindu-și cea mai mare parte a banilor obținuți din prostituție.

Totodată, s-a reținut în actul de sesizare a instanței, în cadrul situației de fapt, că în anul 2016, persoana vătămată B. s-a întors în România și l-a anunțat pe inculpat că vrea să se despartă de el, deoarece a realizat că nu are nicio intenție să rămână cu ea, iar inculpatul A. s-a dus la ea acasă în satul Bălcaciu, comuna Jidvei și a convins-o să se întoarcă în Elveția, la același club în vederea practicării prostituției.

În raport de situația de fapt reținută prin rechizitoriu, Înalta Curte constată că activitatea infracțională a inculpatului A., de determinare a victimei să practice prostituția, activitate descrisă în actul de sesizare, s-a desfășurat atât pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, Confederației Elvețiene și Regatului Spaniei, cât și pe teritoriul României, mai exact la domiciliul persoanei vătămate din satul Bălcaciu, comuna Jidvei.

Astfel, față de împrejurarea că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2022, emis la data de 31.07.2024, de Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, s-au petrecut atât în afara teritoriului țării, cât și pe teritoriul țării, în cauză devin incidente prevederile art. 8 alin. (1) - (4) din C. pen., potrivit cărora legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României chiar și atunci când pe acest teritoriu s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracțiunii.

Raportând aceste prevederi la speță, se observă că infracțiunea de proxenetism pentru care s-a dispus trimiterea inculpatului A. în judecată este săvârșită pe teritoriului României, respectiv, în anul 2016, când persoana vătămată a luat decizia de a se întoarce în România și de a pune capăt activității de practicare a prostituției, inculpatul a desfășurat acte de executare a elementului material al infracțiunii proxenetism, constând în aceea că s-a deplasat la domiciliul persoanei vătămate din satul Bălcaciu, comuna Jidvei și a convins-o pe aceasta să revină la clubul tip C. din Elveția pentru a continua practicarea prostituției.

În acest context, se constată că unul dintre actele materiale de determinare a persoanei vătămate B. să practice prostituția a avut loc pe teritoriul României, în jud. Alba, astfel că, în speță, în ceea ce privește competența soluționării cauzei în primă instanță, devin incidente dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., în conformitate cu care competența după teritoriu este determinată de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin urmare, faptul că inculpatul A. s-a dus la persoana vătămată acasă, în satul Bălcaciu, comuna Jidvei și a convins-o să se întoarcă în Elveția pentru a continua practicarea prostituției, are relevanță în stabilirea competenței de soluționare a cauzei în primă instanță atâta timp cât reprezintă un act de executare al elementului material al infracțiunii de proxenetism, respectiv o acțiune de determinare a practicării prostituției, săvârșită pe teritoriul României.

În același timp, Judecătoria Sectorului 2 București, ca primă instanță sesizată, nu este competentă să judece cauza, tocmai datorită faptului că activitatea infracțională descrisă s-a desfășurat și pe teritoriul României, nefiind comisă exclusiv în străinătate.

Coroborând prevederile art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. rezultă că Judecătoriei Blaj îi revine competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) și (2) din C. pen.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Judecătoriei Blaj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pe seama inculpatului, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului.