ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra recursului în casație de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 26 din data de 20.03.2024 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2023, în baza dispozițiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., zis "B.", la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) din C. pen.. În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară privind interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., - interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și interzicerea exercitării dreptului inculpatului de a comunica cu persoana vătămată C. și de a se apropia de aceasta sau cu membrii de familie ai acesteia, la mai puțin de 50 metri, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., - interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și interzicerea exercitării dreptului inculpatului de a comunica cu persoana vătămată C. și de a se apropia de aceasta sau cu membri de familie ai acesteia, la mai puțin de 50 metri, ce se va executa potrivit art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de la inculpatul A., de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. și art. 404 alin. (4) lit. a) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii și arestului preventiv din data de 23.03.2023 până la data de 22.09.2023 inclusiv.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A. prin încheierea penală pronunțată la data de 20.09.2023 de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2023, rămasă definitivă prin necontestare la data de 22.09.2023 și s-a menținut această măsură preventivă.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) din C. pen.. În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară privind interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., - interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și interzicerea exercitării dreptului inculpatului de a comunica cu persoana vătămată C. și de a se apropia de aceasta sau cu membrii de familie ai acesteia, la mai puțin de 50 metri, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.. În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului D., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., - interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și interzicerea exercitării dreptului inculpatului de a comunica cu persoana vătămată C. și de a se apropia de aceasta sau cu membri de familie ai acesteia, la mai puțin de 50 metri, ce se va executa potrivit art. 65 alin. (3) din din C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de la inculpatul D., de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. și art. 404 alin. (4) lit. a) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D. durata reținerii și arestului preventiv din data de 24.03.2023 până la data de 22.09.2023 inclusiv.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul D. prin încheierea penală pronunțată la data de 20.09.2023 de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2023, rămasă definitivă prin necontestare la data de 22.09.2023 și menține această măsură preventivă.

În baza art. 19 alin. (1) C. proc. pen., art. 397 C. proc. pen., art. 1357, art. 1381 și art. 1385 C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată cu privire la persoana vătămată minoră și au fost obligați în solidar inculpații A. și D. să plătească persoanei vătămate C., suma de 25.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori".

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., raportat la dispozițiile art. 397 alin. (2) C. proc. pen., coroborat cu prevederile art. 249 alin. (1), (2), (5) și 7 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale inculpaților A. și D., prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale acestora, până la concurența sumelor de bani la plata cărora inculpații au fost obligați prin prezenta sentință penală, în vederea reparării prejudiciului cauzat persoanei vătămate C. și executării cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 162 alin. (1), (3) C. proc. pen., obiectele care constituie mijloace materiale de probă în accepțiunea art. 197 alin. (1) C. pen., respectiv: - 1 DVD-R nr. 145/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 146/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 147/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 148/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 149/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 150/2023 din 02.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 151/2023 din 02.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 181/2023 din 08.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 182/2023 din 08.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 183/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 184/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 185/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 186/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 187/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 188/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 189/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 190/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 191/2023 din 08.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 198/2023 din 14.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 199/2023 din 14.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 200/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 201/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 202/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 203/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 204/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 205/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 206/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 207/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 208/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 209/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 210/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 211/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 212/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 213/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 214/2023 din 14.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 260/2023 din 22.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 261/2023 din 22.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 262/2023 din 22.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 263/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 264/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 265/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 266/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 267/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 268/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 269/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 270/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 271/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 272/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 273/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 274/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 275/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 276/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 277/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 278/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 279/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 280/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 281/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 282/2023 din 22.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 320/2023 din 29.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 321/2023 din 29.03.2023 (audio), 1 DVD-R nr. 348/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 349/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 350/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 351/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 352/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 353/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 354/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 355/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 356/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 357/2023 din 29.03.2023 (date), 1 DVD-R nr. 358/2023 din 29.03.2023 (date) și 1 DVD-R nr. 359/2023 din 29.03.2023 (date), ce conțin date și fișiere audio cu convorbirile interceptate în cauză, supravegherea video și prin fotografiere a inculpaților; - 1 CD-R nr. 57/SCCO MH/21.02.2023 ce conține răspuns E., 1 CD-R nr. 71/SCCO MH/28.03.2023 și nr. 1 CD-R nr. 72/SCCO MH/29.03.2023, ce conțin date informatice E.; - 1 DVD-R nr. 62/SCCO MH din 03.03.2023, 1 DVD-R nr. 67/SCCO MH din 21.03.2023, 1 DVD-R nr. 78/SCCO MH din 05.04.2023 și 1 DVD-R nr. 79/SCCO MH din 05.04.2023, ce conțin rezultatul perchezițiilor în sisteme informatice aparținând persoanei vătămate C. și inculpaților A. și D.; - 1 DVD-R nr. 68/SCCO MH din 21.03.2023 și 1 DVD-R nr. 69/SCCO MH din 21.03.2023, ce conțin imaginile surprinse de camerele de supraveghere din incinta Aeroportului Internațional Craiova; - 1 BD-R, ce conține declarațiile date de suspecți/inculpați și persoana vătămată, în faza de urmărire penală; - un CD cu o înregistrare audio depus la 07.09.2023 de av. F., - Un telefon mobil aparținând persoanei vătămate C.; - Un telefon mobil în care este introdusă cartela SIM, având seria x (A09), cu nr. de telefon x, aparținând persoanei vătămate C.; - Un telefon, aparținând inculpatului A., zis "B."; - Un telefon de culoare neagră, aparținând inculpatului D.; - Un bilet de metrou, în valoare de 7 euro, emis în data de 13.05.2023, urmează dosarul cauzei și se vor păstra la instanța de judecată la care se găsește dosarul, până la soluționarea definitivă a cauzei. Au fost obligați inculpații A. și D. la plata sumei de câte 7.000 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

În fapt, în esență, s-a reținut că faptele inculpaților A. și D. care, în perioada februarie- martie 2023, au recrutat, transportat și adăpostit persoana vătămată minoră C., în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării acesteia, în forma obligării la practicarea prostituției, prin inducere în eroare și constrângere fizică și psihică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) din C. pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații A. și D., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și reducerea cuantumului pedepsei.

Prin decizia penală nr. 1545 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefundat, apelul declarat de inculpatul D. împotriva sentinței penale nr. 26 din data de 20.03.2024 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2023.

S-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva aceleiași sentințe. S-a desființat, în parte, sentința penală atacată, pe latură penală, și, rejudecând, s-a făcut aplicarea disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002 față de inculpatul A. și, pe cale de consecință, s-a redus pedeapsa principală aplicată acestuia de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii și arestului preventiv din data de 23.03.2023 până la data de 22.09.2023 inclusiv.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, care nu contravin prezentei decizii.

A fost obligat inculpatul D. la plata sumei de 400 RON reprezentând cheltuieli judiciare datorate statului. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de inculpatul A. au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile apărătorilor desemnați din oficiu au rămas în sarcina statului.

Decizia penală nr. 1545 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a fost comunicată către inculpații D. și A. la data de 17.12.2024 la domiciliu. ANP prin adresele aflate la dosar curtea de apel a comunicat Curții de Apel Craiova că inculpații au fost încarcerați la data de 12.12.2024, astfel că, instanța Curtea de Apel Craiova a comunicat decizia nr. 1545 din 12.12.2024 la penitenciarul Târgu Jiu privindu-i pe inculpații D. și A., la data de 20.12.2024.

Pentru inculpații D. și A. termenul s-a împlinit la data de 19.01.2025, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei nr. 1545 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori penală au declarat recurs în casație inculpații D. și A. la data de 15.01.2025.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpații D. și A. au susținut că soluția de condamnare, cum este și cea din cauza, trebuie să se bazeze pe probele administrate în speță, iar obligația magistraților este de a verifica temeinicia și legalitatea probelor strânse în cursul urmăririi penale, prin administrarea acestora în ședința publică, nemijlocit oral și contradictoriu, pentru a constata dacă ele pot constitui temei de condamnare, iar pe de altă parte, judecătorii trebuie să administreze la cererea părților, cât și din oficiu, orice alte probe necesare aflării adevărului și totodată de a încuviința probele pertinente și concludente necesare verificării apărărilor invocate de inculpat. Din economia normelor de procedură penală rezultă și obligația instanței de a reține, motivat, care dintre probe exprimă adevărul și, tot motivat, de a înlătura probele care nu îndeplinesc aceasta condiție.

Prin trimiterea în judecată, fără a fi administrate probe la urmărirea penală, doar pe simpla recunoaștere au fost trimiși în judecată pe nedrept de către Parchetul de pe lângă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Mehedinți, fiind încălcat principiul prezumției de nevinovăție

Având în vedere că din integralitatea materialului de urmărire penală înaintat se observă foarte clar că au existat doar suspiciuni, nefiind produsă nicio probă legală și indubitabilă, cu privire la faptul că nu au cunoscut vârsta persoanei vătămate, având cunoștința că aceasta are 19 ani. În favoarea și apărare, au susținut că nu au fost administrate niciun fel de probe, fiind încălcate flagrant prevederile art. 5, art. 99 alin. (2), art. 100 alin. (1) și art. 101 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., probele în apărare descoperite și indicate nefiind administrate.

Toate aceste aspecte indică un dubiu major cu privire la săvârșirea faptelor de către inculpați, în fazele de urmărire penală și judecată a fondului nefiind indicate probe sigure și certe care să întemeieze instanței o convingere a vinovăției inculpaților în cauza de față, toate probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive, fiind chiar incomplete sau inexistente lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpaților aspect care impune a da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpaților"(in dubio pro reo).

Curtea de Apel Craiova prin neadmiterea apelului inculpatului D. a menținut nelegalitatea sentinței penale și a dispus în mod nelegal condamnarea inculpatului la o pedeapsa privativa de libertate, ducând astfel la un abuz de drept.

În cauza își găsește pe deplin aplicabilitatea principiului "in dubio pro reo" (dubiu profita inculpatului), prezumția de nevinovăție în raport cu persoana inculpaților, aceasta nefiind răsturnată. Atât judecătorul fondului, cât și completul de judecată în apel, au comis un abuz de drept pronunțând o sentința de condamnare pentru a salva o trimitere în judecată nelegală.

S-a invocat și netemeinicia pedepselor aplicate, deoarece nu s-a făcut dovada unui pericol social ridicat al faptelor, motivarea că inculpații au recunoscut comiterea faptelor la urmărirea penală și ulterior în timpul cercetării judecătorești în fond și în apel, au recunoscut comiterea faptelor, nu poate conduce la aplicarea unor pedepse privative de libertate, așa cum în mod greșit a fost motivat în decizia de apel.

Instanțele de judecata nu au aplicat principiul prezumției de nevinovăție, cât și principiul in dubio pro reo mergând strict pe a menține o trimitere în judecată a unui procuror a cărui urmărire penală este superficială și neprocedurală în același timp.

Un aspect de nelegalitate și netemeinicie atât a sentinței penale, cât și a deciziei penale atacate, vizează greșita încadrare juridică dată faptelor inculpaților, în disp. prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. rap la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu referire la art. 182 lit. c) din C. pen., probatoriul administrat la cercetarea judecătoreasca relevând o situație de fapt ce trebuie încadrată juridic în disp. art. 213 alin. (1) și (3) din C. pen. cu referire la art. 182 alin. (1) lit. c) din C. pen., cu certitudine fiind demonstrate doar acțiunile de "înlesnire la practicarea prostituției" și respectiv "obținere de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției" cu intenție directă în cauză existând dubiul referitor la acțiunea de exploatare a victimei prin constrângere la practicarea prostituției, cât și la intenția directă avută în acest scop de făptuitori pentru a fi reținuta forma agravata a traficului de minori, prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen., rap la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen.

Într-adevăr, în cauză de față inculpații la cercetarea judecătorească au asumat/recunoscut faptele imputate prin actul de sesizare, însă au contestat încadrarea juridică dată acesteia, prin cererile formulate de apărători, respinse în data de 26.10.2023 și respectiv 29.11.2023, în esență, susținând ca nu au avut reprezentarea stării de minoritate în care se afla victima, dar și că nu au exercitat acțiuni specifice de exploatare prin constrângere la practicarea prostituției pe care C. a desfășurat-o de buna voie, chiar și anterior perioadei de referința reținută prin rechizitoriu, faptele recunoscute mărginindu-se la a-i înlesni acesteia activitatea respectivă din care au și tras foloase materiale.

S-a mai susținut că probatoriul administrat demonstrează că victima a avut o relație apropiată cu inculpatul A., că aceasta în perioada respectivă se prostitua, iar banii rezultați îi împărțea cu inculpatul, uneori, profitând material și coinculpatul D., însă aceste împrejurări conturează eventual, elementele constitutive de tipicitate ale proxenetismului, prev. de art. 213 alin. (1), (3) din C. pen., iar nu pe cele necesare reținerii traficului de minori, în forma agravată prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen., rap la art. 210 alin. (1) lit. a) din C. pen., mai precis, probele nu demonstrează că dincolo de orice dubiu acțiunea de constrângere la prostituție, ca modalitate de exploatare a victimei, urmărită de cei doi făptuitori (intenție calificata prin scop).

Chiar dacă în cauza apar elemente specifice traficului în sensul ca inculpații ar fi transportat victima dintr-o localitate în alta, i-ar fi închiriat locații unde să practice prostituția, s-a apreciat că nu poate fi reținută aceasta fapta când, din materialitatea împrejurării lor, nu se desprinde cu siguranța forma de vinovăție cu care s-a consumat activitatea imputată, ce face obiectul judecații, intenția calificata prin scop, condiție atașata elementului material, situație în care instanța de fond și apel trebuie să aplice principiul in dubio pro reo, și să adopte, în consecința, o soluție de schimbare a încadrării juridice inițiale, reținând vinovăția la infracțiunea mai ușoara, rezultată din situația de fapt, în cazul de față, proxenetismul in forma agravanta.

În ceea ce privește pedeapsa aplicata inculpatului A., aceasta este nelegală, având în vedere ca i s-au reținut disp. art. 19 din Legea 682/2022, drept urmare pedeapsa trebuia redusă la jumătate.

În baza art. 440 din C. proc. pen., s-a solicitat admiterea în principiu a recursurilor în casație, având în vedere faptul că hotărârea este nelegală prin neaplicarea principiului "in dubio pro reo" și a dispozițiilor art. 19 din Legea 382/2022. În baza art. 441 din C. proc. pen., s-a solicitat suspendarea în tot a executării hotărârii și să se dispună măsura controlului judiciar în baza art. 215 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.

În ceea ce privește solicitarea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul A., Înalta Curte a apreciat că este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 441 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora instanța care admite în principiu cererea de recurs în casație sau completul care judecă recursul în casație poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii. Așadar, textul de lege invocat, prevede posibilitatea instanței, care admite în principiu cererea de recurs în casație, să suspende executarea hotărârii, oportunitatea luării acestei măsuri fiind lăsată la aprecierea instanței.

Prin încheierea din data de 1 aprilie 2025, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1545/2024 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 și a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători.

Astfel, în limitele menționate prin încheierea de admitere în principiu, s-a acordat termen la data de 13 mai 2025, cu citarea recurentului-inculpat A. și a intimatei parte civilă C. și încunoștințarea apărătorului ales al recurentului-inculpat.

A fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii atacate formulată de inculpatul A..

A fost respinsă ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul D. împotriva deciziei penale nr. 1545/2024 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc la termenul din 13.05.2025, s-au luat concluziile asupra recursului în casație de față, acestea fiind consemnate în cuprinsul părții introductive a prezentei decizii.

Analizând recursul în casație în temeiul art. 442-444 C. proc. pen.. și prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că recursul în casație este fondat.

Aspectele invocate privesc neagravarea situației inculpatului în propriul apel, fiind încălcat principiul non reformatio in pejus, recurentul inculpat susținând că pedeapsa a fost aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege, prin aceea că, procedând la individualizarea judiciară a pedepsei, prin raportare la limitele de pedeapsă rezultate ca urmare a incidenței cauzelor legale de reducere, instanța de apel a aplicat pedepse orientate spre media limitelor de pedeapsă.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte reține că sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", prevăzută de cazul de casare invocat în prezenta cale de atac, nu vizează doar stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege în raport de încadrarea juridică și cauzele sau stările de agravare și atenuare reținute prin hotărârea definitivă, ci, în căile de atac, impune o verificare și prin raportare la principiile ce au influență asupra tratamentului sancționator, cum este non reformatio in pejus (în același sens, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală nr. 144/RC/2015, nr. 390/RC/2015, nr. 98/RC/2018, nr. 333/RC/2018, nr. 150/RC/2019, nr. 79/RC/2020, nr. 280/RC/2020 și nr. 302/RC/2021).

Acest principiu, consacrat legislativ de prevederile art. 418 C. proc. civ., statuează că instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel, iar în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.

Ca atare, limitele pedepsei sunt influențate și de regulile care guvernează judecata în căile de atac, astfel că, o pedeapsă aplicată de instanța de fond egală cu minimul special, devine, în apelul inculpatului (în situația în care nu există un apel declarat în defavoarea acestuia), maximul ce nu poate fi depășit conform legii. Tot astfel, reținerea în calea de atac a incidenței unor cauze de reducere a pedepsei, conduce la o diminuare proporțională a sancțiunii aplicate, întrucât numai astfel pot fi respectate limitele rezultate din aplicarea principiului non reformatio in pejus, și menținută, sub aspectul proporționalității, modalitatea de individualizare stabilită de prima instanță și care nu poate fi agravată.

În speță, Înalta Curte reține că judecata în apel a presupus aplicarea regulii neagravării situației în propria cale de atac, întrucât Ministerul Public nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 26 din data de 20.03.2024 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, apelarea acestei sentințe realizându-se exclusiv de către cei doi inculpați, A. și D., în circumstanțele în care aceștia nu au interese contrare în cauză. Ca atare, instanța de apel putea modifica hotărârea apelată numai în favoarea apelanților inculpați.

Analizând regimul sancționator al infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul A. se constată că infracțiunea de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) C. pen., este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani.

Prima instanță a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) C. pen.; în baza art. 67 alin. (2) C. pen., rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) din C. pen., ce se va executa potrivit art. 65 alin. (3) din C. pen.

Instanța de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, în contextul în care prin Decizia nr. 79/18.11.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că aplicarea beneficiului acestor dispoziții inculpatului care are calitatea de denunțător într-o cauză penală este condiționată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care are calitatea de denunțător, condiție necesară, dar nu suficientă, instanța urmând a evalua întrunirea cumulativă a condițiilor de aplicare a textului.

În ipoteza în care prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege ori o pedeapsă orientată spre minimul special, instanța de apel care reține în favoarea acestuia o cauză de reducere a pedepsei, în apelul exercitat de inculpat, trebuie să respecte modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei în conformitate cu principiul non reformatio in pejus.

În condițiile în care parchetul nu a declarat apel, urmare a reținerii dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 de către instanța de apel, Înalta Curte constată că pedeapsa ce putea fi stabilită inculpatului A. era de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen.

Înalta Curte, analizând regimul tratamentului sancționator al infracțiunii de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen., constată că este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani.

În atare situație, Înalta Curte notează că în calea extraordinară de atac a recursului în casație instanța se raportează pentru stabilirea pedepsei într-un cuantum legal la pedeapsa aplicată de prima instanță respectiv la minimul special, ca fiind singurul criteriu de stabilire a pedepsei în limite legale.

Nelegalitatea hotărârii, cu privire la stabilirea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege, poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către instanța supremă deoarece nu implică o chestiune de apreciere referitoare la individualizarea pedepsei, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 448 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. și nu cele ale art. 448 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen.

Relativ la cele ce precedă, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) ultima teză din C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1545/2024 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Va casa în parte decizia penală recurată numai cu privire la inculpatul A. și, în rejudecare:

Va reduse pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 5 (ani), la 3 (ani) și 6 (luni) închisoare.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate, care nu sunt contrare prezentei.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii și arestului preventiv de la data de 23.03.2023 la data de 22.09.2023 inclusiv și durata executată de la data de 12.12.2024 la zi.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de inculpatul A. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1545/2024 din data de 12 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Casează în parte decizia penală recurată numai cu privire la inculpatul A. și, în rejudecare:

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de minori", prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. raportat la art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire la art. 182 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, de la 5 (ani), la 3 (ani) și 6 (luni) închisoare.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate, care nu sunt contrare prezentei.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii și arestului preventiv de la data de 23.03.2023 la data de 22.09.2023 inclusiv și durata executată de la data de 12.12.2024 la zi.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de inculpatul A. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2025.