ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 03 decembrie 2025

Deliberând asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17 din 21 iunie 2024, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori a condamnat pe inculpatul A., arestat la domiciliu, pentru săvârșirea, în data de 19.06.2021, a unei infracțiuni de omor calificat asupra unui membru de familie, prevăzută de art. 188 alin. (1) - art. 189 alin. (1) lit. g) din C. pen., raportat la art. 199 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa principală de 23 (douăzeci și trei) de ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani, pedeapsă ce se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe durata prevăzută de art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut măsura arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul A. prin încheierea nr. 103 din 06.02.2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 72 C. pen., a scăzut din durata pedepsei închisorii durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 15.07.2022 la zi.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice, în condițiile art. 7 alin. (2) din același act normativ.

Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare a adus la cunoștința inculpatului că probele biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., raportat la art. 249 alin. (1) și alin. (5) din C. proc. pen., a menținut măsura sechestrului asigurător dispus de procuror prin ordonanța din 18 iulie 2022, emisă în dosarul de urmărire penală nr. 1061/P/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, asupra imobilului cu nr. cadastral x, situat în mun. Iași, B-dul x, nr. 20, et. l, jud. Iași; imobilului cu nr. cadastral x situat în Mun. Iași, B-dul x, nr. 18 - 20, jud. Iași; imobilului cu nr. cadastral x situat în mun. Iași, Str. x, jud. Iași; imobilului cu nr. cadastral x situat în extravilan B., jud. Iași; imobilului cu nr. cadastral x situat în mun. Iași, Str. x, jud. Iași, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și acoperirii cheltuielilor judiciare și menținut de instanță prin încheierea din 06.07.2023, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2022, până la concurența sumelor însumate de 80.000 RON, cheltuieli judiciare și echivalentul în RON al sumei de 210.000 EUR, la cursul BNR aplicabil la data plății.

În baza art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 19-20 din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. să plătească părților civile C., D. și E., toți domiciliați în jud. Iași, echivalentul în RON a sumelor de câte 70.000 EUR pentru fiecare parte civilă, calculate la cursul BNR de la data plății, reprezentând daune morale.

În baza art. 398 din C. proc. pen. raportat la art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 80.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, ocazionate de instrumentarea cauzei în cursul urmăririi penale și a judecății în primă instanță.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori a reținut că prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în dosarul de urmărire penală având nr. 1061/P/2021, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași, în data de 19.09.2022, sub nr. x/2022, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra unui membru de familie, faptă prevăzută de art. 188 alin. (1) - art. 189 alin. (1) lit. g) din C. pen., raportat la art. 199 alin. (1) din C. pen.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în dimineața zilei de 19.06.2021, în jurul orelor 04:27, în timp ce se afla în apartamentul său din str. x, din mun. Iași, pe fondul unui conflict cu victima F., persoană cu care inculpatul conviețuia, având relații asemănătoare celor dintre soți și cunoștea faptul că este însărcinată, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri la nivelul feței și a corpului, după care a strâns-o de gât, prin comprimarea cu mâna a zonei cervicale, iar ulterior, profitând de starea de semiconștiență sau inconștiență, a așezat corpul acesteia cu fața în jos, orientată spre interiorul camerei și picioarele spre exterior, pe marginea ferestrei bucătăriei și a împins-o în exteriorul clădirii, leziunile provocate la contactul cu solul ducând la decesul victimei.

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din 07.12.2022, judecătorul a admis excepția referitoare la nelegalitatea raportului de expertiză psiho-criminalistică nr. x/13.07.2022, a constatat nulitatea parțială a raportului și a exclus din materialul probator filele x din raport, respingând celelalte excepții formulate de către inculpat.

În data de 28.12.2022 a fost înaintat un răspuns din partea procurorului general din cadrul Curții de Apel Iași, prin care s-a comunicat instanței faptul că se menține dispoziția de trimitere în judecată.

Prin încheierea nr. 47 din 30.12.2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13.02.2023, rămasă definitivă prin încheierea nr. 157 din 28.02.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., cu referire la Decizia CCR nr. 302/2017, a respins excepția nulității absolute a adresei nr. x/2021 din data de 28.12.2022, emisă de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

În baza art. 346 alin. (4) din C. proc. pen., a constatat competența Curții de Apel Iași, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în dosarul de urmărire penală având nr. 1061/P/2021, legalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor (cu excepția probei excluse prin încheierea pronunțată în data de 07.12.2022), în cauza în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. și a dispus începerea judecății.

Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți nr. 13/2022 din 16.07.2022, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. pentru o perioadă de 30 de zile, măsură preventivă ce a fost ulterior prelungită prin încheierile judecătorului de drepturi și libertăți nr. 20/2022 din 05.08.2022, respectiv nr. 21/2022 din data de 06.09.2022.

După sesizarea instanței de judecată, prin încheierile pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în dosarele nr. x/2022-613/45/2022/a1.7, respectiv prin încheierile pronunțate de instanță în dosarele asociate nr. x/2022/a2-613/45/2022/a12, s-a procedat la menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, ulterior, prin încheierile pronunțate de instanță în dosarele asociate nr. x/2022/a13-613/45/2022/a16, a fost menținută măsura arestului la domiciliu a inculpatului, ce a fost dispusă în data de 06.02.2024.

S-a arătat că mijloace de probă încuviințate și administrate în cursul cercetării judecătorești, precum și faptul că au fost înaintate și alte relații de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași (suport optic DVD în care au fost imprimate, în format digital, fotografiile realizate în laborator și reprezentarea imagistică în format AVI a rezultatelor simulărilor computerizate prin modelare matematică a dinamicii producerii evenimentului, care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză criminalistică nr. 126/2022 de către instituția în cauză, opt file de hârtie albă format A4 pe care se aflau probe prelevate cu hârtie adezivă transparentă (scotch), de pe pervazul ferestrei de la bucătăria apartamentului unde a avut loc evenimentul, precum și o filă de hârtie albă pe care se află probe de fibre pentru comparație, prelevate cu hârtie adezivă transparentă din ciorapii tip dres cu care a fost îmbrăcată victima).

S-a mai arătat de către judecătorul fondului că pe parcursul procesului penal, inculpatul, asistat (inițial de doi apărători aleși, ulterior de un singur apărător ales și apoi de patru apărători aleși), a beneficiat de toate înlesnirile necesare pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare, materializate astfel: acordarea dreptului de acces la dosarul electronic, atât inculpatului, cât și tuturor apărătorilor aleși ai acestuia, efectuarea de copii de pe toate mijloacele de probă aflate în format electronic, ce au fost puse la dispoziție apărătorilor aleși, iar pentru inculpat, care s-a aflat în stare de arest preventiv până la data de 06.02.2024, întreprinderea de demersuri pentru ca acesta să studieze nemijlocit toate mijloacele de probă, inclusiv cele aflate în format electronic, prin asigurarea accesului la un calculator, în cadrul unității de detenție preventivă.

Conform adresei nr. x din 22.12.2023, emisă de Penitenciarul Iași, durata totală pentru care i s-a asigurat inculpatului A. accesul la actele dosarului aflate în format electronic la momentul emiterii adresei a fost de 70 de ore, iar în continuare s-a solicitat unității de deținere să asigure accesul inculpatului la studiul dosarului (actele aflate în format digital), într-un interval de 6 ore/săptămână.

Toate aceste măsuri au permis inculpatului, atât personal, cât și apărării calificate de care a beneficiat, să cunoască în mod detaliat și punctual toate piesele dosarului aspect ce a fost pus în evidență de solicitările repetate, detaliate, ale apărării ce au pus în evidență o cunoaștere amănunțită a întregii probațiuni.

Analizând coroborat probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, evaluând deopotrivă și toate aspectele invocate de apărare, instanța de fond a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunea cu privire la care s-a dispus trimiterea sa în judecată, reținând o situație de fapt, ușor diferită de cea expusă în actul de sesizare al instanței, însă consistentă cu aceasta sub aspectul temeiniciei acuzației formulate.

Astfel, s-a reținut că inculpatul A., avocat în Baroul Iași, se afla, la momentul evenimentelor ce interesează prezenta cauză, într-o relație afectivă cu victima F., de asemenea avocat, care efectua stagiul profesional sub îndrumarea inculpatului, cei doi conviețuind în apartamentul proprietate personală a inculpatului, situat în municipiul Iași, str. x. Jud. Iași.

Conform declarației inculpatului, coroborată cu cea a martorei G., de asemenea avocat, ce efectua stagiul profesional la cabinetul inculpatului, inculpatul și victima s-au cunoscut în toamna anului 2019, când aceasta l-ar fi contactat telefonic pe inculpat pentru a se interesa dacă poate efectua stagiul la cabinetul său, situat în municipiul Iași, bulevardul x. După ce i s-a confirmat de către Baroul Iași faptul că inculpatul îndeplinea condițiile legale pentru a putea primi doi stagiari, iar martora G. a precizat că nu are nimic împotrivă să colaboreze cu o altă stagiară, inculpatul A. și victima F. au început colaborarea profesională.

S-a arătat că din declarația martorei H., fosta soție a inculpatului, a rezultat că cei doi au fost căsătoriți din anul 2008, având împreună cu copil în vârstă de 10 ani (în anul 2021), însă au decis să divorțeze, inițial doar formal, din considerente financiare, respectiv pentru ca martora să poată contracta un împrumut, fără a fi necesar ca inculpatul, în calitate de soț, să figureze în calitate de garant. Divorțul a avut loc în luna noiembrie 2019, însă atât martora, cât și copilul celor doi au continuat să locuiască împreună cu inculpatul până în data de 18.02.2020, când despărțirea celor doi a devenit una efectivă.

Din primăvara anului 2020, relația dintre inculpatul A. și victima F. a devenit una apropiată, iar potrivit declarației inculpatului, cei doi s-au mutat împreună în luna martie a anului 2020 (la începutul pandemiei, conform termenilor folosiți de inculpat).

Atât inițial, cât și ulterior, pe parcursul celor aproximativ 16 luni ale relației afective dintre inculpat și victimă, cei doi au păstrat secretul asupra faptului că formează un cuplu, mai ales în raport cu colegii avocați, având în vedere diferența de vârstă dintre ei (victima având 26 de ani, iar inculpatul 39), dar mai ales faptul că victima era stagiar, iar inculpatul îndrumătorul ei, aspect ce ar fi putut fi comentat negativ. Relația nu a fost devoalată deloc părinților victimei, aceasta din urmă considerând că nu vor reacționa pozitiv la faptul că are o relație cu inculpatul, iar alte persoane apropiate (fratele victimei, E., fratele inculpatului, I., precum și părinții inculpatului) au aflat de existența acestei relații doar în primăvara anului 2021.

De asemenea, martora G. a arătat că a bănuit existența unei relații apropiate între inculpat și victimă când a reluat activitatea la cabinet după ridicarea restricțiilor din pandemie (mai 2020), întrucât aceștia păreau mai apropiați, dar niciunul dintre ei nu i-a confirmat și nici nu se comportau în prezența sa, la cabinet, ca un cuplu.

S-a reținut că relevant în raport de aspectele ce interesează prezenta cauză este faptul că existența unor certuri între inculpat și victimă au putut fi constatate frecvent și înainte de evenimentele din noaptea de 18/19 iunie 2021, situație ce a putut fi percepută în primul rând de martorul J., al cărui apartament se afla sub cel al inculpatului. Martorul a arătat că din apartament, dar și pe scara blocului se auzeau destul de des certuri între inculpat și victimă, iar la un moment dat martorul a apelat și SNUAU 112 pentru că gălăgia de deasupra (constând tot în certuri dintre inculpat și victimă) nu înceta, iar inculpatul, apelat telefonic de martor și fiind rugat să înceteze zgomotele, nu a dat curs. La momentul la care au ajuns polițiștii, inculpatul nu a deschis ușa apartamentului, însă a încetat orice zgomot. Martorul a arătat că acest comportament nu era specific doar relației cu F., inculpatul obișnuind să se certe și cu fosta soție, în prezența copilului lor minor.

S-a reținut că în același sens sunt și declarațiile martorului K., care a precizat că inculpatul avea des scandaluri cu fosta soție, așa încât martorul nu putea învăța din cauza zgomotului (întrucât vecinii de sus se fugăreau prin casă și se certau). A precizat martorul că el personal a auzit-o de două ori pe fosta soție a inculpatului cum striga la soțul ei:

"Nu da, nu da!". Martorul a arătat că a auzit certuri între F. și A., apartamentele fiind lipite și că, la un moment dat, împreună cu soția, auzind zgomote pe casa scării, au ieșit să vadă ce se întâmplă, observând că victima care plecase din apartament cu o geantă, s-a îndreptat înspre terasă, încercând să se ascundă de martori, ulterior revenind în apartament.

De asemenea, s-a reținut că aceste împrejurări sunt confirmate și de martora L., care a precizat că după ce victima F. s-a mutat cu inculpatul, o perioadă scurtă de timp, respectiv două săptămâni, a fost liniște, după care au început certurile, mai rare la început, iar ulterior, mai ales înainte de decesul victimei, din ce în ce mai dese, cam la 2-3 zile. Martora a precizat, de asemenea, că cei doi se împăcau destul de repede. Referitor la episodul ieșirii din apartament al victimei, martora a arătat că a încercat să poarte o discuție cu aceasta legată de frecvența certurilor, însă victima i-a replicat următoarele:

"Dumneavoastră nu vă certați cu soțul?", după care a evitat-o.

S-a mai arătat de către prima instanță că, în telefonul mobil al victimei s-au regăsit o paleta amplă de fotografii și filmulețe scurte, multe inclusiv din ziua de 18 iunie 2021, în care cei doi apar ca fiind destinși, zâmbitori și afectuoși unul cu celălalt. De asemenea, conversațiile purtate (mesajele din aplicația M.) relevă, în mare parte, o relație bună, discuțiile vizând, în mod firesc, atât chestiuni de natură profesională, cât și aspecte strict personale.

Analizând mesajele purtate prin intermediul aplicației M., instanța de fond a constată preocuparea persoanei vătămate asupra devotamentului/implicării inculpatului în relație, suspiciuni legate de faptul că inculpatul ar putea fi interesat de alte persoane de sex feminin, inclusiv de fosta soție, că acesta ar ignora în mod deliberat să vadă sau să răspundă la mesajele transmise de ea, că nu i-ar acorda respectul necesar și că alege să petreacă timp în compania altor persoane. Răspunsurile inculpatului la acest tip de mesaje au fost constant conciliante, însă tot din mesaje reiese că astfel de chestiuni se soldau uneori cu discuții aprinse la domiciliul comun.

S-a reținut că acestea denotă nesiguranța victimei F. în ceea ce privește seriozitatea implicării afective a inculpatului în relația cu ea, în pofida asigurărilor constante ale acestuia din urmă și pun totodată în lumină impulsivitatea de care victima dădea dovadă, de fiecare dată când i se părea că inculpatul nu se comportă sau nu reacționează așa cum ea își dorea, toate pe fondul unei stări de gelozie, de posesivitate chiar, nu doar față de un prezumtiv interes al inculpatului pentru alte femei, dar și în raport de toate sferele vieții sale private, care nu o includea.

La momentul decesului, victima era însărcinată în 8 săptămâni, inculpatul fiind tatăl produsului de concepție, aspect rezultat în primul rând din actele medicale ridicate din apartamentul victimei, ce atestă ultimele controale efectuate de aceasta, dar și din raportul de expertiză medico-legală necropsie nr. x din 22.07.2021, declarația inculpatului, precum și raportul de expertiză medico-legală ADN nr. 37 din 22.06.2021, care atestă că inculpatul poate fi tatăl embrionului cu o probabilitate a paternității de 99,9999946792%.

Instanța de fond a reținut că, din analiza conversațiilor purtate în aplicația M., nu rezultă că starea de graviditate a victimei ar fi generat animozități între cei doi.

Prin prisma tuturor acestor elemente, instanța a apreciat drept credibile susținerile inculpatului în sensul că motivația stării conflictuale dintre cei doi din noaptea de 18/19.06.2021 ar fi putut fi sentimentele de gelozie ale persoanei vătămate, în raport de comportamentul adoptat de inculpat.

Cu privire la situația de fapt, s-a mai reținut că în seara de vineri, 18 iunie 2021, victima și inculpatul au participat la petrecerea ocazionată de o nuntă, la restaurantul N., din afara municipiului Iași. Din analiza înregistrărilor video de la restaurantul N., coroborate cu imaginile și filmele regăsite pe telefonul mobil al victimei, aparent între inculpat și victimă nu a avut loc vreo discuție aprinsă sau vreun conflict direct, care să fie perceput de terțe persoane. Astfel, în ziua de 18.06.2021, cei doi au făcut numeroase fotografii împreună, apar zâmbitori și relaxați, iar victima s-a fotografiat inclusiv probând rochia cu care urma să o poarte la petrecerea de seară. Și în timpul petrecerii victima s-a fotografiat în mod repetat împreună cu inculpatul, aceștia părând apropiați și într-o dispoziție bună.

Cu toate acestea, deși persoanele care se aflau așezate la aceeași masă cu inculpatul și victima nu au observat nimic special referitor la modul în care aceștia se purtau unul cu altul, instanța de fond a reținut declarația martorei O., care a servit la un moment dat la masa celor doi și l-a reținut pe inculpat tocmai pentru că avusese un ton ridicat și un comportament în general agresiv față de martoră, constatând că acesta se afla într-o stare de ebrietate destul de avansată. Martora a relatat faptul că, la un moment dat, l-a observat pe inculpat, care gesticula și țipa, purtând o discuție aprinsă cu partenera sa, aceasta din urmă nereacționând în niciun fel.

La plecarea de la petrecere, la orele 03:23 - 03:24, tot conform înregistrărilor video de la restaurantul N., inculpatul și victima păreau a fi tot în relații bune, aceștia ținându-se de mână la plecarea din restaurant.

Prin urmare, s-a apreciat de către judecătorul fondului că cel mai probabil pe drumul dintre restaurant și domiciliu au existat anumite discuți contradictorii, care au generat o stare conflictuală între inculpat și victimă, situație ce a fost vizibilă din comportamentul celor doi, la momentul la care au coborât din autoturism și poate fi dedusă din înregistrările camerelor de supraveghere ce aparțin cabinetului notarial "P. și asociații".

Astfel, s-a arătat că, în urma vizionării înregistrărilor se poate constata că la ora 04:04:10, mașina condusă de victima F. a oprit în parcarea blocului situat în str. x, din municipiul Iași, inculpatul A. aflându-se pe scaunul din dreapta față. După oprirea autoturismului, inculpatul a coborât ușor nesigur, dezechilibrându-se mai tare la momentul la care victima a scăpat mașina ușor în spate, așa că acesta a putut fi observat întorcându-se către victimă, căreia probabil i-a spus ceva legat de manevra făcută. După aceasta, inculpatul, părând ușor dezorientat spațial și nesigur în mișcări, ocolind mașina prin față, s-a deplasat în urma victimei F., care a deschis ușa de la intrarea în imobil, după care, la momentul la care inculpatul dorea să intre în urma ei, cu o mișcare bruscă, dar neechivocă, a încercat să îi trântească acestuia ușa în față. Inculpatul a prins ușa și a împins-o cu putere, în urma sa, timp în care victima continua să țină de ușă.

S-a menționat că imaginile sunt edificatoare în sensul celor anterior expuse, victima putând fi clar observată la momentul în care deliberat face gestul de închidere al ușii de intrare în fața inculpatului și, la fel de vizibilă este și reacția nervoasă a inculpatului față de gestul victimei. Prin urmare, judecătorul de la prima instanță a apreciat că susținerile inculpatului, în sensul că victima ar fi încercat să țină de ușă, nu să o trântească, întrucât între cele două rânduri de uși de la intrare se face curent, sunt în mod manifest nereale, comportamentul celor doi fiind clar evidențiat de imaginile video.

Mai mult decât atât, martorul Q., vecin cu inculpatul, care locuiește la etajul 1 al imobilului, a precizat că în noaptea de 18/19.06.2021 s-a trezit brusc, la zgomotul unei uși trântite. Martorul a precizat că doarme cu geamul deschis-rabatat, dar și cu dopuri de silicon în urechi, că ușa de intrarea în imobil este de lemn, cu geam termopan și produce un zgomot specific când este trântită, zgomot care, în mod normal nu îl deranjează, dar că, în acea noapte zgomotul a fost unul mult mai puternic ca de obicei, ca și cum ușa ar fi fost trântită intenționat. A arătat martorul că a auzit, cu acea ocazie, și voci, dar pe care nu le poate asocia unor persoane anume, tocmai pentru că fusese trezit brusc din somn.

Prin urmare, s-a apreciat că starea conflictuală între inculpat și victimă a debutat probabil pe drumul de la restaurant, cu siguranță cel mai târziu la momentul la care aceștia au ajuns în parcarea imobilului în care locuiau și a continuat în mod neîntrerupt până la momentul la care victima a fost aruncată de la etaj de către inculpat.

Această situație a putut fi percepută, în mare parte, de vecinii care locuiau în apartamentul de sub cel al inculpatului și în cel aflat pe același palier, cu un perete comun, respectiv de martorii K., L., R., S. și J. și, pentru un interval de 8,04 minute (între orele 04:13-04:21), de înregistrarea găsită pe telefonul victimei cu ocazia percheziției informatice realizate pe parcursul cercetării judecătorești.

Cu privire la aspectele rezultate în urma audierii înregistrării audio ce surprinde cu exactitate natura conflictului dintre inculpat și victimă, instanța de fond a remarcat că victima a simțit nevoia să înregistreze discuția cu inculpatul, ceea ce denotă că aceasta a dorit să dețină o probă cu privire la ceea ce se întâmpla în casă, concluzie cu atât mai justificată cu cât, la începutul filmării cu telefonul, se aude victima cum plânge, suspină, oftează, respiră greu, în timp ce ține telefonul în mănă și se plimbă prin casă cu el. A apreciat că o astfel de atitudine nu poate fi una întâmplătoare și apare ca justificată în condițiile în care, din primele replici dintre inculpat și victimă rezultă că, înainte de inițierea înregistrării, inculpatul ar fi exercitat acte de violență asupra victimei și ar fi decis ca ulterior unei astfel de acțiuni să părăsească locuința.

Totodată, s-a arătat că din imagini se poate observa cum pe un perete este proiectată umbra persoanei vătămate, ce se sprijină cu o mâna de același perete, din gesturile făcute părând a rezulta că se încalță. La 22 de secunde de la începerea înregistrării se aude vocea inculpatului care îi spune următoarele:

"Aaa, scuze, cheamă salvarea, cheamă ce p... mea vrei tu, dă-te de aicea că îi dau eu permisul și buletinul. Ia-ți permisul și gata (neintelegibil)!"

De asemenea, având în vedere că înregistrarea video a debutat la ora 04 și 13 minute, la doar 7-8 minute de la momentul la care inculpatul și victima au ajuns la domiciliu, s-a reținut că în acest interval conflictul dintre cei doi nu a fost unul eminamente verbal, ci a devenit și fizic, aceasta putând fi singura explicație pentru care inculpatul îi adresează victimei îndemnul să cheme salvarea și ce mai vrea ea, concluzie ce se coroborează pe deplin cu starea psihică a victimei la momentul la care a decis să înregistreze cu telefonul, respectiv plânsul, oftatul, respirația etc.

Instanța de fond a considerat că la momentul inițial, victima s-a temut că inculpatul ar fi putut continua actele de violență. Acest aspect este demonstrat și de faptul că, după momentul la care a inițiat înregistrarea, dar înainte ca inculpatul să anunțe că pleacă din casă, victima a luat decizia de a se încălța cu adidașii, nu pentru a pleca după inculpat, astfel cum acesta din urmă a relatat în cadrul declarației date în instanță, ci tot ca măsură de precauție, pentru ipoteza în care s-ar fi dovedit necesar să părăsească imobilul.

Cu toate acestea, ulterior acestei replici a inculpatului, timp de peste un minut, nu se mai poartă niciun fel de alte discuții între cei doi, doar se aud zgomote în fundal, precum uși închizându-se și deschizându-se, după care victima îl întreabă pe inculpat unde pleacă, acesta răspunzându-i că nu o interesează, că ea nu are nicio treabă, fapt ce o enervează brusc foarte tare pe victimă, care se aude cum trântește, izbește, spunându-i inculpatului să nu plece, pe un ton imperativ, timp în care acesta din urmă îi spune să îi dea drumul.

Inculpatul, pe un ton jos, dar vizibil nervos îi transmite victimei că nu o să mai facă ce face ea de obicei, să se comporte aiurea cu el, să îi demonstreze nu știu ce, ea replicând inițial că "gata, nu mai!", după care negând că s-a comportat în vreun fel anume, iar în cele din urmă, enervându-se iar, îi transmite inculpatului să nu plece nicăieri, să treacă să doarmă, afirmații dublate de zgomote puternice în care aparent se trântesc și se izbesc lucruri, precum și zgomote de lovituri.

În continuare, cearta dintre cei doi se accentuează, fără vreun efort de a aplana lucrurile; dimpotrivă, inculpatul continuă să îi reproșeze victimei că îi place să facă scandal, ca să se simtă el aiurea, că "vii și îmi demonstrezi mie că nu știu ce poți, ca să îmi faci mie chestiuni?", i se adresează vulgar, după care concluzionează "Mă doare în p... de tine!", "Du-te dracului!" și "(...) drumul (...) lumea cât de nebună ești și cine ești!".

Pe de altă parte, s-a arătat că victima, o persoană extrem de impulsivă, după cum rezultă din probele testimoniale, dar și foarte atașată de inculpat, aflată într-o relație de a cărei siguranță se îndoia permanent (conform mesajelor din aplicația M.), se enervează și mai tare și începe să îl lovească pe inculpat, în scopul de a-l determina pe acesta să nu plece, lucru pe care i-l comunică în mod repetat. În același timp, tot victima pare că izbește lucruri prin casă. Inculpatul îi transmite, de asemenea repetat, dar pe un ton mai degrabă normal, să nu îl mai lovească, amenințând-o că o va lovi, victima transmițându-i că a făcut-o deja, că a lovit-o fix în burtă. În continuare, cearta dintre inculpat și victimă se intensifică, întrucât aceasta din urmă continuă să îl lovească, să îi transmită că nu va pleca nicăieri, ceea ce îl enervează pe inculpat și mai tare și îi transmite victimei că el nu mai are nicio treabă cu ea, că nu e treaba ei unde pleacă. Tot inculpatul îi comunică victimei că se gândește că o va lovi, după care chiar el o roagă să îl lovească din nou ("Hai F., lovește-mă! Lovește-mă!"), ceea ce ea și face, după care se aude cum ea țipă, spunându-i să îi dea drumul, că o doare. Inculpatul continuă să o tragă de păr (aspect dedus din faptul că victima a țipat: îmi smulgi părul!!!), timp în care o întreabă în mod repetat dacă are de gând să îl lase în pace. Deși se aude cum victima începe la un moment dat să plângă tare, aceasta își revine și îi spune inculpatului:

"Nu te las în pace!", reproșându-i că s-a îmbătat ca un porc ce este și că i-a smuls părul, moment în care pe înregistrare se aude un "Auuu..." prelung din partea ei, urmat de plânsete.

Conflictul verbal și fizic dintre cei doi continuă în aceiași parametri, victima continuând să se împotrivească dorinței inculpatului de a părăsi apartamentul, inclusiv prin lovituri aplicate acestuia (se aud zgomote de plesnituri), iar acesta din urmă, deși îi transmite victimei să nu îl mai lovească, o agresează și el, pe înregistrare auzindu-se cum victima plânge, dar nu renunță la atitudinea inițială.

Inculpatul, pe de altă parte, îi transmite victimei că va pleca de tot, că va sta ea liniștită, singurică, văzându-și de treaba ei. În tot acest timp, discuțiile dintre cei doi sunt dublate de zgomote de lucruri trântite, împinse, de țipetele din ce în ce mai puternice ale victimei, acestea fiind probabil și cele care au trezit din somn vecinii din apartamentele apropiate, în jurul orelor 14:15-14:20.

S-a arătat că înregistrarea de pe telefonul victimei este întreruptă brusc, fără a se cunoaște dacă în mod voluntar sau nu, însă, în mod evident, la momentul respectiv, conflictul/cearta dintre cei doi parteneri era în plină desfășurare. Din acest punct și până la aruncarea victimei de la geamul de la fereastra bucătăriei apartamentului inculpatului a trecut un interval de doar 6 minute, timp în care conflictul dintre cei doi nu a încetat ci, dimpotrivă, a crescut în intensitate.

Față de starea psihică a fiecăruia, inculpat-victimă la momentul la care înregistrarea de pe telefonul victimei s-a încheiat, din declarațiile martorilor K., L., R., S. și J., aspectele constatate în actele medico-legale întocmite, dar și din concluziile rapoartelor de expertiză criminalistică întocmite în cauză, îndeosebi cel realizat de Institutul Național de Expertize Criminalistice, instanța de fond a concluzionat că, în continuare, conflictul dintre inculpat și victimă a scăpat de sub control, iar inculpatul, pe fondul stării de ebrietate accentuată și de nervozitate extremă, exasperat de împotrivirea constantă a victimei, care își dorea, în mod inexplicabil, ca el să rămână în apartament chiar în situația existentă, a unor agresiuni fizice, probabil speriată de ideea că acesta ar putea pune capăt relației, a decis, cel mai probabil, inițial doar să îi aplice acesteia o corecție fizică, sens în care a urmărit-o prin apartament și i-a aplicat mai multe lovituri, inclusiv o lovitură cu pumnul în zona submentonieră-la nivelul bărbiei, care a lăsat urme specifice, constatate ulterior medico-legal, după care a strâns-o de gât, prin comprimarea cu mâna a zonei cervicale.

Prima instanță a considerat că după aceasta, inculpatul, speriat de consecințele probabile ale acțiunii întreprinse (devoalarea actului de agresiune de către victimă, acuzarea sa pentru fapta de agresiune comisă), acționând în baza unei rezoluții spontane adoptate în sensul uciderii victimei, profitând de scăderea capacității acesteia de a riposta și considerând că poate masca consecințele tuturor acțiunilor agresive, inclusiv uciderea victimei, prin crearea aparenței unei sinucideri, a plasat-o pe pervazul ferestrei, cu fața în jos, capul în interiorul apartamentului și picioarele în exterior, moment în care victima, conștientizând pericolul iminent în care se afla, s-a zbătut pentru a scăpa și a strigat puternic, de disperare, țipăt ce a putut fi perceput de mai mulți vecini, însă inculpatul a împins-o în exteriorul clădirii. Victima a căzut pe spate, ușor oblic, cu picioarele orientate înspre bloc și capul în direcția opusă blocului. În urma primului contact cu solul, în urma reacției de recul, corpul a fost propulsat lângă autoturismul proprietate a inculpatului, cu capul situat lângă roata din stânga spate. În urma leziunilor suferite de la căderea de la etajul 6 al imobilului, victima a decedat.

Referitor la probele care fundamentează situația de fapt anterior expusă, instanța a avut în vedere că martora R. a relatat, la momentul audierii în instanță următoarele:

"În seara de 18 iunie 2021 am ajuns la locuința fiului meu și ne-am culcat în jur de miezul nopții. Spre dimineață, nu pot preciza ora, m-am trezit întrucât auzeam gălăgie în apartamentul inculpatului, țipete, "dupăituri", zgomote de scaune împinse, precum și țipătul acela groaznic când victima a spus un "nu" disperat, țipăt pe care nu o să-l uit niciodată. (...) camera mea se află sub bucătăria inculpatului și, după acel țipăt, a fost liniște, iar eu cum mă aflam în dormitor, în pat, mi s-a părut că se vede profilând o umbră. M-am întrebat ce se întâmplă sus, ce anume fac, pentru că și în alte situații când mai mergeam în vizită la fiul meu auzeam dupăituri și țipete, însă nu ca cele pe care le-am auzit în acea noapte și fac referire aici la scaunele împinse prin încăpere." Declarația dată în cursul urmăririi penale de martoră a fost mai precisă asupra orei, aceasta menționând că s-a trezit în jurul orei 04:15-04:20, deci la puțin timp înainte de căderea victimei de la etaj, la momentul la care conflictul între inculpat și victimă se afla la intensitate maximă. Tot în cursul urmăririi penale martora a arătat că se auzeau țipete din partea ambelor persoane, dar mai ales ale victimei și că se întâmpla ceva cu mobila, ori o împingeau, ori se țineau de ea, iar cei doi păreau că se aleargă prin tot apartamentul. Raportat la ora indicată de martoră cu aproximație, rezultă că aceasta a fost trezită în ultima fază a conflictului, auzind cele petrecute în interiorul apartamentului și după terminarea înregistrării de pe telefonul mobil al victimei. Martora a mai precizat și că, imediat după ce victima a căzut a auzit zgomote în apartamentul de sus, ca și când se mișcau piese de mobilier.

S-a mai reținut că declarația martorului J. este pe deplin concordantă cu cea a mamei sale, martora T.. Martorul dormea în aceeași cameră cu martora T., cameră situată sub bucătăria din apartamentul inculpatului. Martorul a menționat faptul că s-a trezit brusc ca urmare a unor zgomote provenite din apartamentul de deasupra, respectiv țipete care se auzeau din diferite părți ale apartamentului, precum și ceea ce martorul a descris drept "bufnituri de mers", respectiv pașii unor persoane care păreau că se urmăresc/aleargă prin apartament. A perceput martorul în mod deosebit țipetele victimei, pe care le-a considerat ca fiind de disperare, dar și vocea inculpatului, care de asemenea țipa, dar pe un ton mai jos, fără a se putea înțelege ce se spune. La un moment dat, a relatat martorul, țipetele s-au auzit mai intens chiar deasupra dormitorului unde acesta dormea și le-a putut auzi atât de bine tocmai pentru că geamul de la dormitor era rabatat. Martorul a auzit în mod repetat țipete în care victima striga "Nuu", în mod repetat, dar și de genul unor vocale, respectiv în forma "Aaaa". În ultima fază a conflictului, când tatăl martorului, S. a venit și el în dormitor, țipetele se auzeau așa de tare, încât păreau că sunt cu toții în aceeași cameră. Tot martorul a arătat că, înainte de ultimul țipăt, a auzit un zgomot de "fâșâială", ca și cum persoane sau obiecte se frecau de ceva, zgomot venea dinspre marginea unde era situat geamul exterior al camerei. Martorul a apreciat că ultimul țipăt al victimei se auzea din ce în ce mai stins, ca și cum persoana se îndepărta de locul în care se afla martorul.

S-a mai arătat că această desfășurare a evenimentelor este confirmată și de martorul S., aflat, de asemenea, în apartamentul de sub cel al inculpatului, dar într-o altă cameră, martorul relatând că a auzit țipete puternice, care proveneau de la o femeie, zgomote de pași rapizi pe pardoseala apartamentului, ca și cum persoanele de deasupra se fugăreau una pe cealaltă, precum și zgomote ca și cum erau mutate piese de mobilier.

Martorul K., al cărui apartament se află pe același palier cu cel al inculpatului, având un perete comun, a fost și el trezit brusc de ceea ce a descris drept niște țipete extrem de puternice, cum nu a mai auzit niciodată, pe care le-a calificat ca fiind de groază, dar nu și-a putut da seama inițial de unde proveneau. Martorul a precizat că a auzit o serie de două țipete, după primul, care l-a și trezit, s-a dus la geam încercând să vadă de unde provine, dar nu a reușit, după care s-a întors în pat, a auzit un al doilea țipăt, precum și niște voci pe care nu le-a înțeles, după care a fost liniște și a auzit o bufnitură. Martorul a descris țipetele auzite ca fiind unele de groază, a precizat că l-au marcat profund, că le-a visat ulterior și noaptea, iar audiat în instanță și întrebat de ce anume a apreciat că respectivele țipete erau de groază a precizat că acestea erau foarte înalte, ca de la un om aflat pe punctul să îl calce trenul.

S-a mai arătat că aceleași aspecte sunt relatate în mare parte și de martora L. care a relatat că dormea profund, fiind foarte obosită, întrucât se culcase în jurul orei 01:00, dar a fost trezită brusc de un țipăt de groază, de la o femeie care "țipa ca din gură de șarpe", după care câteva momente nu s-a mai auzit nimic, apoi a fost zgomot de "bufnitură", motiv pentru care martora s-a dus în bucătărie și s-a uitat în parcarea interioară a imobilului, unde a văzut corpul victimei căzut pe caldarâm.

Instanța de fond a apreciat că toate aceste declarații, privite prin prisma elementelor comune relatate de persoanele diferite care au auzit zgomotele respective, relevă cu claritate existența unui conflict acut, intens, neîntrerupt, între inculpat și victimă, prealabil căderii acesteia de la etaj, de o factură diferită aspectelor ce au putut fi constatate în urma audierii înregistrării de pe telefonul mobil al victimei, ceea ce denotă, că după oprirea înregistrării, acest conflict a căpătat noi valențe, întrucât inculpatul și victima s-au alergat prin casă, iar aceasta din urmă a țipat mult, de disperare, toate culminând cu un țipăt intens, de groază, diferit ca intensitate de toate celelalte.

S-a reținut că faptul că cei doi s-au agresat fizic în contextul anterior precizat este evidențiat de actele medico-legale întocmite în privința victimei, dar și de rezultatul examinării fizice a inculpatului.

Referitor la leziunile suferite de victimă, de maximă importanță sunt cele pe care expertul medico-legal oficial, dar și expertul parte al inculpatului le-au putut decela ca fiind anterioare căderii de la înălțime a victimei, întrucât doar acestea au aptitudinea de a putea fi conexate, prin raportare și la alte mijloace de probă, cu o eventuală interacțiune cu inculpatul.

În sensul anterior menționat, raportul de expertiză medico-legală (necropsie) nr. x din 22.07.2021, întocmit de IML Iași și cele două suplimente ale raportului de expertiză medico-legală, toate avizate de către Comisia de Avizare și Control din cadrul IML Iași menționează că la examenul necroptic au fost constatate următoarele tipuri de leziuni, ce sunt prealabile căderii, moment la care victima era în viață, fapt dovedit de caracterul vital al leziunilor, confirmat macroscopic și microscopic:

- submentonier și șanț labio-mentonier stâng, echimoze violacee discontinui, care se puteau produce, cel mai probabil, prin loviri cu mijloace contondente (posibil pumn) fără a exclude cu certitudine lovirea de un plan dur în momentul căderii (leziuni vizibile în fotografia nr. 7, fila x, d.u.p.) S-a apreciat că, având în vedere că victima a căzut pe spate, că între momentul la care aceasta a părăsit pervazul ferestrei apartamentului și ultima poziție în care a rămas nu a existat nicio interacțiune cu un plan dur, cu referire la zona în discuție, cea de-a doua ipoteză, posibilă teoretic din punct de vedere medico-legal, nu este incidentă. Prin urmare, victima a căpătat această leziune prin lovirea cu pumnul sau cu un alt mijloc contondent de către inculpat.

- echimozele și excoriația de la nivel cervical anterior și lateral dreapta și stânga (vizibile în fotografiile nr. 8,9,10, fila x, d.u.p.), cu infiltrate hemoragice la nivelul musculaturii corespunzătoare a gâtului, precum și în țesuturile moi hioidiene, perilaringiene și peritraheale (confirmate microscopic la examenul histopatologic) pledează pentru producerea acestora prin comprimare cu mijloc contondent (posibil mână), neexcluzând cu certitudine lovirea cu un corp dur. La fel ca și în primul caz, față de modul în care au fost dispuse leziunile, respectiv simetric dreapta-stânga, instanța a considerat că acestea nu au putut fi produse decât prin comprimare cu mâna sau un alt mijloc contondent, concluzie pe care a enunțat-o de altfel și expertul parte al inculpatului, în cadrul opiniei expertale efectuată pe parcursul cercetării judecătorești.

- fractura-luxație C7-TI cu infiltrate hemoragice de la nivelul musculaturii paravertebrale corespunzătoare și interesare medulară s-a putut produce printr-o mișcare de hiperextensie a coloanei vertebrale;

- echimozele de la nivelul feței anterioare a toracelui, având în vedere descrierile oferite de cercetarea la fața locului a organelor de cercetare penală, pledează pentru producerea lor prin lovire cu corp dur, fiind puțin probabilă producerea lor în cadrul căderii. În opinia instanței de fond viabilă este doar prima ipoteză, cea a lovirii cu un corp dur, mecanismul de cădere al victimei fiind de natură să excludă posibilitatea producerii acestor leziuni în timpul procesului de cădere.

- echimozele de la nivelul fețelor anterioare (ventrale) ale coapselor (vizibile în fotografiile nr. 19-23, filele x, d.u.p.), dispuse la distanțe aproximativ egale de planul talusului, se puteau produce prin lovire de un plan dur, fără a putea exclude o lovire cu un obiect contondent alungit. Punctul de vedere al expertului parte al inculpatului este însă și mai precis și este împărtășit de instanță, fiind aflat în conexiune logică cu aspectele constatate în cazul expertizei criminalistice efectuate în cursul cercetării judecătorești. Astfel, expertul parte al inculpatului precizează faptul că echimozele de la nivelul fețelor anterioare ale coapselor, dispuse la distanță aproximativ egală de planul talusului se puteau produce prin frecare de fața exterioară a clădirii (peretele exterior al clădirii în timpul căderii, expertul având în vedere prezența de urme albicios-gălbui supradiacente acestor echimoze).

Referitor la primele două categorii de leziuni, modul probabil în care acestea se puteau produce din punct de vedere medico-legal, coroborat cu împrejurările specifice prezentei cauze, ce exclud unele dintre modalitățile alternative expuse de medicii legiști atât cel oficial, cât și cel al inculpatului, dar cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, ce conduc spre concluzia unui conflict fizic între inculpat și victimă sunt de natură să susțină concluziile anterioare ale instanței, în sensul că aceste leziuni s-au produs ca urmare a unei acțiuni voluntare a inculpatului, de lovire a victimei și de strângere de gât a acesteia.

În ceea ce privește consecințele pe care echimozele de la nivel cervical anterior și lateral dreapta și stânga le-au putut avea asupra victimei, instanța a reținut că în cadrul ultimului supliment întocmit, expertul medico-legal oficial precizează faptul că topografia și morfologia leziunilor traumatice descrise la nivel cervical, anterior și lateral dreapta și stânga, (făcând referire atât la cele externe, echimoze și excoriație, cât și la cele interne, infiltrate hemoragice importante, profunde) pledează pentru comprimarea acestei regiuni cu mijloc contondent. Conform literaturii de specialitate, acest mecanism implică comprimarea tuturor formațiunilor gâtului (organe respiratorii, formațiuni vasculare și nervoase) având ca și consecință directă hipoxia, lipsa parțială a oxigenului sau anoxia, lipsa totală a oxigenului.

Scăderea aportului de oxigen și creșterea C02 se exprimă prin: tulburări respiratorii (prin scăderea oxigenului și creșterea C02 în sânge, apare dispneea, fiind semnul cel mai caracteristic, mișcările respiratorii devin ample și profunde, treptat apărând convulsii neregulate, cu pauze); tulburări cardio-vasculare (apar din primele momente ale asfixiei, ca mecanism compensator, cu manifestări diferite în dispneea inspiratorie și cea expiratorie); tulburări ale activității musculare: datorită lipsei oxigenului apare repede slăbiciune musculară generală, apoi apar convulsii tonico-clonice și ulterior relaxare musculară; modificări sanguine (poate apare hiperglobulie în anumite tipuri de asfixii); modificări neurologice: în scăderea necesarului de oxigen, sistemul nervos este foarte sensibil, în special structurile corticale, precoce apărând vertij, tulburări de văz și auz, apoi după un minut, un minut și jumătate se instalează inhibiția de protecție a scoarței, ceea ce corespunde cu pierderea conștienței. Faza a două, faza de excitație cortico-medulară, durează 1-2 minute se caracterizează prin apariția convulsiilor generalizate și se termină prin opistotonus, sensibilitatea și mișcările reflexe dispar progresiv. În faza a treia apar respirații periodice terminale, cu pauze. După 5-6 minute încep să apară modificări anoxice ireversibile.

S-a concluzionat în sensul că leziunile de tipul celor descrise la cazul în speță la nivelul gâtului, anterior, lateral dreapta și lateral stânga, consecutive unei comprimări a formațiunilor gâtului cu mijloc contondent sau lovire cu corp dur, prin dimensiunile și profunzimea lor, pot duce la scăderea forței musculare și pierderea stării de conștiență pentru un interval variabil.

Această apreciere a fost contrazisă de către expertul parte al inculpatului, în cadrul opiniei expertale întocmite în cauză, acesta învederând faptul că nu există niciun element obiectiv, din punct de vedere științific, care să susțină o astfel de concluzie, precizând că din descrierile leziunilor traumatice de la nivelul gâtului, rezultă că acestea au produs doar infiltrate în mușchii striați și în țesuturile perilaringiene respectiv perihioidiene și peritraheale, fără a leza hioidul-laringele ceea ce arată că intensitatea traumatismului de la acest nivel a fost cel mai probabil una medie, precizând totodată că leziunile traumatice de la nivelul gâtului produse prin comprimări de intensitate mare conduc cel mai frecvent la fracturi ale osului hioid sau la apariția unor leziuni laringiene, ceea ce nu este prezent în cazul victimei.

Evaluând aceste concluzii prin raportare la restul probatoriului administrat în cauză, reținând că în urma raportului de expertiză întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) a fost reconstituit, pe baza mijloacelor materiale de probă existente și a celor prelevate de experți ulterior, la data de 16.10.2023, mecanismul de cădere al victimei, instanța a reținut că acțiunea inculpatului, de comprimare a zonei cervicale a victimei nu a condus la alterarea stării de conștiență a victimei, dar acestea au fost apte să conducă la o diminuare a rezistenței, prin prisma capacității acesteia de a riposta în mod eficient la acțiunile ulterioare ale inculpatului, ca urmare a scăderii necesarului de oxigen, chiar dacă această acțiune nu a fost una de intensitate mare, de natură să conducă la fractura osului hioid sau la leziuni laringiene, concluzie susținută de faptul că victima s-a zbătut în momentul în care s-a aflat cu a doua jumătate a corpului în exteriorul ferestrei și a scos acel țipăt de groază, când a realizat iminența prăbușirii sale de la etaj.

Expertul medico-legal a opinat, totodată, că față de topografia și morfologia leziunilor produse prin comprimare cu mijloace contondente și loviri cu corpuri dure, nu se poate stabili cu exactitate poziția victimă-agresor, acesta din urmă putând fi atât în fața, cât și în spatele părții vătămate și putând folosi atât mana dreaptă, cât și stânga.

Conform raportului de expertiză medico-legală necropsie nr. 24.870 din 22.07.2021 emis de I.M.L. Iași, "moartea numitei F. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unui politraumatism cu lamă de sânge subdurală, hemoragie subarahnoidiană, edem cerebral, fractură disjuncție coloană vertebrală cervico dorsală C7-Tl cu interesare medulară, hemotorax bilateral, rupturi și contuzii pulmonare, fracturi scapulare bilateral, hemopericard, ruptură aortă intrapericardică, hemoperitoneu minim