ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 287/2025

Ședința publică din data de 19 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cerererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 05 iunie 2025 sub nr. x/2025 petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Iași la o altă instanță egală în grad, apreciind că judecătorii curții de apel au fost induși în eroare de către martori și procuror, petentul susținând că nu a avut posibilitatea de a angaja un avocat pentru a vedea neregulile din dosar.

A mai arătat că judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași o să repete aceleați măsuri discriminatării, având ceva personal cu petentul.

Prin informațiile transmise, Curtea de Apel Iași a învederat că, prin sentința penală nr. 332 din data de 06 iunie 2024 a Tribunalului Iași, secția Penală, printre altele, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală de 25 ani închisoare pentru săvârșirea inracțiunii de omor asupa unui membru de familie, prevăzută de art. 199 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 44 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 din C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen., pe durata prev. de art. 65 alin. (3) din C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza disp.art. 96 alin. (4) din C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 1430/2020 a Judecătoriei Iași, rămasă defintivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curții de Apel Iași pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de furt calificat prev. și ped. de art. 40 alin. (1) din C. pen., art. 32 din C. pen. cu referire la art. 228- art. 229 alin. (1) lit. b) și d), alin. (92) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza disp.art. 44 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a fost contopită pedeapsa principală de 25 ani închisoare stabilită inculpatului prin sentința antereferită cu pedeapsa principală de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală nr. 1430/03.07.2020 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curții de Apel Iași și a aplicat acestuia pedeapsa principală cea mai grea, de 25 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de pedeapsă obligatoriu de 4 luni închisoare.

S-a stabilit pedeapsă principală de executat pentru inculpatul A.: pedeapsa de 25 ani și 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

Potrivit art. 45 alin. (3) lit. a) din Codul penai a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. - respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat - pe o durată de 5 ani, pedeapsă a cărei executare ar fi început conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

Potrivit art. 45 alin. (5) din C. pen., pe lângă pedeapsa principală, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. - respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat - pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 din C. pen., pedeapsă ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (4) din C. pen., s-a scăzut din durata pedepsei complementare aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, partea din pedeapsa complementară executată în perioada 23.10.2020 - 22.10.2022, în baza sentinței penale nr. 1430/03.07.2020 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 822/23.10.2020 a Curții de Apel Iași.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 842 din 06 noiembrie 2024 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinei penale nr. 332/06 iunie 2024 a Tribunalului Iași

Totodată, s-a dedus, în continuare, din durata pedepsei principale aplicate inculpatului durata arestării preventive a acestuia de la 06 iunie 2024 la zi.

Împotriva deciziei penale nr. 842 din data de 06 noiembrie 2026 a Curții de Apel Iați a formulat recurs în casație inculpatul A., ce a fost respins, ca inadmisibil, prin încheierea nr. 209/RC din 09 aprilie 2025 a Înaltei Curți de CAsație și Justiție, secția Penală.

Curtea de Apel Iași, în raport, cu cele prezentate și cererea de strămutare formulată, a lăsat la aprecierea instanței supreme pronunțarea asupra obiectiviității cererii formulate.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte este învestită cu soluționarea unei cereri de strămutare a unei cauze formulată ulterior pronunțării soluției în cauza a cărei strămutare se solicită.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., "Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. (…)"

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Totodată, se reține că legiuitorul a prevăzut în art. 74 din C. proc. pen., cu denumirea marginală "Soluționarea cererii" următoarele:

"(1) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea de strămutare prin sentință.

(2) În cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea, iar curtea de apel dispune strămutarea judecării cauzei la una dintre instanțele de același grad cu instanța de la care se solicită strămutarea din circumscripția sa.

(3) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă hotărăște în ce măsură se mențin actele îndeplinite în fața instanței de la care s-a strămutat cauza.

(4) Instanța de la care a fost strămutată cauza, precum și instanța la care s-a strămutat cauza vor fi înștiințate de îndată despre admiterea cererii de strămutare.

(5) Dacă instanța de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată este desființată prin efectul admiterii cererii de strămutare.

(6) sentința prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.".

Textul normativ anterior referit are în vedere două ipoteze, și anume: cea dintâi, în care instanța nu a soluționat cauza și nu s-a dezînvestit până la momentul soluționării cererii de strămutare a cauzei și a doua ipoteză, cea în care soluționarea cererii de strămutare are loc ulterior acestui moment.

Se reține, astfel, că strămutarea este o instituție specifică fazei de judecată, motiv pentru care nu se poate solicita strămutarea unei cauze soluționate definitiv la momentul formulării cererii.

Or, petentul A. a solicitat stămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Iași, la data de 16 mai 2025, cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori la data de 20 mai 2025, după soluționarea cauzei a cărei strămutare se solicită, prin decizia penală nr. 842 din data de 06 noiembrie 2024 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Ca atare, constatând că cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori a fost formulată de petentul A. după soluționarea acesteia și nu în cursul judecății, în conformitte cu dispozițiile art. 74 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2025.