ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 02 decembrie 2025
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 39/PI din data de 17.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 257 alin. (1) raportat la art. 193 alin. (2) din C. pen., a fost condamnată inculpata A. la o pedeapsă de 11.000 RON amendă penală, reprezentând 220 zile amendă, cu un cuantum de 50 RON/zi, conform art. 61 alin. (1), (2), (3) și (4) lit. c) din C. pen.
În baza art. 63 alin. (1) din C. pen., s-a atras atenția inculpatei că în caz de neexecutare cu rea credință a pedepsei amenzii, în tot sau in parte, numărul zilelor amendă neexecutate, se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile închisoare
În baza art. 397 alin. (1) din C. proc. pen., cu referire la art. 19 și următoarele din C. proc. pen. și art. 1357 și următoarele din C. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată B. și, în consecință, a fost obligată inculpata A. să plătească părții civile suma de 3.000 euro (echivalent în RON, la cursul B.N.R. din ziua plății), cu titlu de daune morale.
În baza art. 276 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost obligată inculpata A. la plata sumei de 7500 RON în favoarea părții civile, cu titlu de cheltuieli judiciare (parțiale) făcute de parte.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Oradea a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2022 din data de 09.04.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 193 alin. (2) din C. pen.
În fapt, s-a reținut că, în data de în data de 1 septembrie 2022, în jurul orei 15:45, în timpul programului de lucru cu publicul, inculpata A. s-a prezentat la sediul Primăriei Comunei Lugașu de Jos, în calitatea de avocat al Școlii Gimnaziale "C." din comună, însoțită de martora D., directoarea școlii, cu scopul de a încheia un contract de furnizare apă curentă în beneficiul unității școlare.
În vederea analizării documentației necesare și a încheierii respectivului contract, s-a reținut că inculpata A. și martora D. s-au prezentat la ghișeul la care se afla persoana vătămată B., ghișeu aflat în zona de acces a publicului, unde se mai află și alte ghișee cu diferite destinații publice și unde se mai aflau alți funcționari publici, iar inculpata A. i-a spus persoanei vătămate B. că s-au prezentat pentru încheierea contractului de furnizare apă curentă.
Potrivit declarației persoanei vătămate B. s-a reținut că aceasta i-ar fi comunicat inculpatei și clientei sale că nu au prezentat toate actele necesare, inculpata insultat-o, făcând-o "proastă" și "incompetentă", în timp ce potrivit declarației inculpatei A. s-a reținut că persoana vătămată ar fi refuzat efectiv să comunice cu ele și să le spună care ar fi impedimentul la încheierea contractului.
În continuare, s-a reținut că inculpata A. și-a luat telefonul mobil și a început să o filmeze pe persoana vătămată în timp ce îi adresa acesteia întrebări despre refuzul de a vorbi și de a încheia contractul și, deranjată de tonul agresiv în care i s-a vorbit și de faptul că este filmată, persoana vătămată B. s-a ridicat de la biroul ei și a ieșit din zona accesibilă publicului, deplasându-se pe un hol până la biroul contabilei șefe E., care se afla în acele momente în birou împreună cu colega ei, martora F. de la Serviciul Achiziții.
Prin rechizitoriu s-a reținut că inculpata A. a urmat-o pe persoana vătămată și pe respectivul hol, care nu era accesibil publicului, continuând să o filmeze, persoana vătămată care a deschis ușa biroului contabilei șefe și a intrat în respectivul birou, închizând ușa în urma ei, după care inculpata A. a bătut la ușa acelui birou și, fără să aștepte vreun răspuns, a deschis ușa și a pătruns în pragul biroului, continuând să filmeze, reproșându-i persoanei vătămate că este incompetentă și cerându-i să își dea demisia dacă nu semnează contractul.
În acest context, în care inculpata i se adresa pe un ton agresiv, s-a reținut că persoana vătămată B. i-a solicitat inculpatei să nu o mai filmeze și a intenționat să iasă din birou, moment în care inculpata, în pragul ușii fiind și având telefonul în mâna stângă, a lovit-o cu palma dreaptă sau cu pumnul pe persoana vătămată în zona stângă a obrazului, o singură dată, încât ochelarii de vedere pe care îi purta aceasta i-au sărit pe jos, în spațiul dintre cele două birouri ale martorelor prezente la agresiune.
Totodată, s-a reținut că după ce a fost astfel lovită, persoana vătămată B. a încercat să iasă din birou, dar inculpata s-a postat în fața ei, în final permițându-i să plece din birou, aceasta reîntorcându-se la biroul ei și relatându-le colegelor cele întâmplate, fiind urmată de inculpată, iar după scurt timp inculpata și clienta ei au ieșit în curte.
Curtea a constatat că starea de fapt reținută de procuror prin rechizitoriu corespunde materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, confirmat de probatoriul administrat în cursul judecății.
În ce privește încadrarea juridică a faptei, aspect criticat de către inculpată, Curtea a reținut că persoana vătămată este un funcționar în cadrul Primăriei Lugașul de Jos, care exercită o funcție ce implică exercitarea autorității de stat, fiind astfel îndeplinită calitatea specială a subiectului pasiv, cerută de textul de incriminare a infracțiunii complexe de ultraj. Astfel, a evidențiat Curtea că persoana vătămată B. era, la data săvârșirii faptei de către inculpata A., funcționar în cadrul unei instituții publice, respectiv o primărie de comună, ce reprezintă un organ local al administrației de stat și se afla în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fiind agresată în legătură cu modul de îndeplinire a acestor atribuții. Curtea a reținut că persoana vătămată B. este angajată ca referent taxe și impozite, în cadrul Primăriei Comunei Lugașu de Jos - Serviciul Taxe și Impozite, iar din vara anului 2022, după înființarea Serviciului Apă-Canal în subordinea primăriei, a fost desemnată prin H.C.L. în calitate de mandatar al acestui serviciu nou înființat și aceasta îndeplinea activități cu caracter general care implică exercitarea prerogativelor de putere publică și prin raportare la art. 370 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 57/2019, câtă vreme avea, conform fișei postului, competențe și atribuții de control.
Cu referire la apărarea inculpatei, în sensul că agresiunea fizică exercitată asupra persoanei vătămate nu ar avea nicio legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acesteia din urmă, ci ar fi fost un răspuns regretabil și instinctual la faptul că inculpata ar fi fost agresată inițial de persoana vătămată, Curtea a reținut că este infirmată de probele administrate.
Astfel, din declarațiile persoanei vătămate, Curtea a reținut că aceasta a comunicat anterior martorei D. actele care lipsesc pentru încheierea contractului de furnizare a apei potabile la școala din localitatea Lugașul de Jos, iar refuzul de a comunica cu inculpata, care s-a prezentat în calitate de avocat al școlii, a debutat și s-a datorat faptului că era filmată cu telefonul mobil de către inculpată.
A apreciat că aspectele ce țin de modul în care persoana vătămată și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu sunt mai puțin relevante în cauză, întrucât inculpata avea multe alte posibilități să rezolve problema în mod legal¸ nicidecum în felul în care a făcut-o, în sensul de a o filma permanent pe persoana vătămată și chiar să îi aducă injurii, să o urmeze în biroul contabilitate și în final să o agreseze fizic.
Curtea a apreciat că declarațiile persoanei vătămate se coroborează cu cele ale martorilor oculari.
În acest sens, s-a făcut trimitere la martora E. (contabila Primăriei Lugașul de Jos), care, în esență, a arătat că în timp ce se afla în biroul său, la un moment dat a intrat persoana vătămată, vizibil supărată, afirmând că este filmată de o persoană, după care l-a foarte scurt timp a intrat în acel birou și inculpata, care a insultat-o pe persoana vătămată și o filma cu telefonul în mână, iar la un moment dat, a lovit-o cu palma sau cu pumnul pe B. în zona feței, acesteia sărindu-i ochelarii pe jos, relevând comportamentul verbal violent al inculpatei care se răstea la persoana vătămată.
În biroul de contabilitate se afla și martora F. și din declarațiile acesteia Curtea a reținut că, în data de 01.09.2022, înainte de terminarea programului de lucru în primărie, a intrat în birou persoana vătămată B., vizibil afectată, spunând că o filmează o persoană, care a și intrat imediat în același birou adresându-i insulte persoanei vătămate, pe un ton ostil, agresiv, timp în care persoana vătămată nu a reacționat în nici un fel, afirmând doar, vă rog, nu mă mai filmați, fiind surprinsă de atitudinea verbală agresivă a inculpatei și, întorcând privirea spre martora E., pentru a vedea și reacția acesteia, a auzit un zgomot ca de o palmă dată cuiva și imediat s-a uitat la persoana vătămată, care se ținea cu mâna de obraz și a spus de ce m-ați lovit doamnă, iar ochelarii persoanei vătămate au căzut pe jos, chiar lângă ea și a observat că inculpata a făcut un pas înapoi după ce a lovit-o pe persoana vătămată.
Din declarațiile martorelor G. și H., care se aflau în imediata apropiere a ghișeului unde lucra persoana vătămată, Curtea a reținut că pe tot parcursul discuțiilor purtate între inculpată, care s-a prezentat la ghișeul deservit de persoana vătămată, ca fiind avocat, B. a vorbit pe un ton normal, calm, în timp ce inculpata avea un ton ridicat și chiar a adresat insulte persoanei vătămate în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acesteia.
A mai reținut, din declarațiile acestor două martore, și că inițial persoana vătămată a purtat o conversație cu inculpata, în sensul că i-a comunicat acesteia ce documente lipsesc din dosarul pentru furnizarea apei, însă, după ce inculpata a început să filmeze peste tejghea, persoana vătămată a încetat să mai comunice și la scurt timp a părăsit ghișeul și s-a îndreptat spre biroul contabilitate, fiind urmată de inculpată, care filma în continuare, iar când persoana vătămată a revenit la ghișeu era vizibil faptul că a fost agresată fizic (era roșie în zona feței), aceasta afirmând că a fost lovită de avocată.
Curtea, pe baza declarațiilor acestor două martore, a considerat că sunt clarificate unele aspecte ce țin de premisele faptei deduse judecății și că sunt demontate o bună parte din apărările inculpatei cu privire la modul în care aceasta a încercat să-și justifice fapta.
În ce privește declarațiile martorei D. (directoarea școlii din Lugașu de Jos), Curtea a reținut că acestea sunt contradictorii cu privire la elemente importante, conducând la ideea că și-a modificat în mod subiectiv declarația dată în cursul urmăririi penale, fără nici o explicație plauzibilă, credibilă, pliindu-se pe apărările inculpatei.
Din declarația martorului I., Curtea a reținut că acesta nu a confirmat că s-ar fi întâlnit cu martora D. pe holul primăriei sau că a avut vreo discuție cu aceasta, precizând că din biroul său a auzit gălăgie, că a ieșit din birou și la un moment dat a observat-o pe persoana vătămată alergând spre biroul contabilitate, strigând, nu mă mai filmați, fiind urmată în fugă de inculpată, care o filma cu telefonul, persoana vătămată intrând în biroul contabilitate, unde imediat a intrat și inculpata, iar după câteva secunde, persoana vătămată a ieșit din birou, ținându-se de față și spunând de ce m-ați lovit.
Din declarația aceluiași martor s-a reținut și că persoana vătămată și inculpata au stat în biroul contabilitate, aprox. 1 minut și jumătate, susținere care s-a apreciat că se coroborează cu declarația persoanei vătămate și cu declarațiile celor două martore oculare.
În ce privește atitudinea procesuală a inculpatei, Curtea a reținut că aceasta a recunoscut faptul că a lovit-o pe persoana vătămată cu palma peste față în contextul arătat, însă a nuanțat recunoașterea faptei, respectiv într-o primă declarație inculpata a arătat că s-a deplasat în urma persoanei vătămate, iar aceasta a intrat într-un birou și a închis ușa, a intrat în birou și ea, fiind un birou de mici dimensiuni, unde persoana vătămată era în partea stângă și încă două femei în partea dreaptă, fiecare la biroul său, că persoana vătămată i s-a adresat pe un ton mai răstit, care i s-a părut schimbat față de atitudinea calmă pe care a avut-o până atunci, cerându-i să nu o mai filmeze, moment în care ar fi lovit-o cu palma peste degetele de la mâna în care ținea telefonul, însă nu a mai reținut dacă a scăpat telefonul pe jos, sau nu, dar că s-a întrerupt filmarea fără să o oprească ea, că a lovit-o pe persoana vătămată instinctual, cu palma peste obrazul stâng, fără să poată aprecia intensitatea loviturii și că nu a proferat vorbe jignitoare la adresa persoanei vătămate.
Cu referire la apărările inculpatei, Curtea a opinat că animozitățile sau conflictele la nivel local, care e posibil să existe între martora D. și primarul localității Lugașu de Jos, nu au nici o legătură cu fapta imputată inculpatei A., fiind lipsit de relevanță, din punct de vedere al faptei imputate inculpatei, dacă anterior violențelor exercitate de aceasta, a existat sau nu din partea persoanei vătămate un gest prin care să ridice mâna în fața telefonului cu care inculpata o filma de ceva timp sau chiar să atingă telefonul sau mâna inculpatei.
Acceptând că persoana vătămată a atins mâna inculpatei, în care acesta ținea telefonul cu care o filma pe B., gest în urma căruia inculpata ar fi scăpat telefonul pe jos, Curtea a reținut că acesta nu a fost un act provocator (nici în sensul literal al termenului, cu atât mai puțin cu relevanță procesual penală) și nici un act de agresiune din partea persoanei vătămate, care să justifice o agresiune fizică intenționată și cu o intensitate mare, din partea inculpatei.
În opinia Curții, faptele inculpatei, care a avut un limbaj agresiv și jignitor la adresa persoanei vătămate, pentru o bună perioadă de timp, care a urmărit-o pe holurile primăriei, până în biroul unde a avut loc agresiunea, loc în care accesul persoanelor străine nu era permis, continuând să o filmeze, sunt de natură să prezinte caracter provocator și cu toate acestea, persoana vătămată s-a limitat să ridice mâna în fața telefonului, pentru a pune capăt filmării sale de către inculpată.
În consecință, Curtea a considerat că persoana vătămată nu a generat niciun conflict fizic.
În ce privește înregistrările făcute de inculpată în mediul ambiental cu propriul telefon, care durează doar câteva secunde, în interiorul biroului contabilitate, Curtea a concluzionat că acestea puteau fi oprite și reluate de inculpată, aspect care explică și faptul că pe înregistrările prezentate de inculpată nu se evidențiază jignirile pe care aceasta le-a adresat persoanei vătămate, însă aceste jigniri au fost confirmate de martorii prezenți, dar și de cei care au surprins acțiunile premergătoare faptei deduse judecății.
Mai mult, a arătat Curtea că, chiar inculpata A., a arătat în mod explicit că în momentul în care ar fi fost lovită peste mână/telefon, înregistrarea s-a oprit fără ca ea să apese vreun buton.
Curtea a subliniat și că persoana vătămată B. se afla la acea dată și oră în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar agresiunea din partea inculpatei a avut legătură directă cu acestea, iar încercarea inculpatei de a disocia agresiunea săvârșită de faptul că persoana vătămată își exercita atribuțiile de serviciu sunt nefondate.
Astfel, Curtea a constatat că B. s-a deplasat de la ghișeu în biroul contabilitate tocmai urmare a modului în care a acționat inculpata, care o jignea și o filma, nemulțumită fiind de modul în care persoana vătămată își exercită atribuțiile de serviciu, fiind fără relevanță că a agresat-o pe persoana vătămată instinctual, ca o reacție spontană la faptul că aceasta din urmă a încercat tot timpul, într-un mod defensiv, să scape de inculpată.
Prin urmare, Curtea a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. și nici dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. cu referire la art. 26 alin. (1) din C. pen.
Apărarea inculpatei, în sensul că persoana vătămată și-ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu în mod abuziv, arbitrar, în sensul că a refuzat orice comunicare cu martora D. și cu inculpata, a fost considerată neîntemeiată, declarațiile martorei D. relevând că aceasta a purtat o discuție cu persoana vătămată, iar lipsa de comunicare din partea persoanei vătămate a debutat din momentul în care a început să fie filmată de către inculpată, astfel cum au arătat și martorele prezente în zona ghișeului unde persoana vătămată își desfășura activitatea.
De asemenea, Curtea a apreciat și că nu poate fi vorba nici de un comportament din partea persoanei vătămate care să ducă la încetarea protecției sale speciale conferite de legiuitor, datorate funcției publice exercitate, din adresa emisă de Primăria comunei Lugașu de Jos rezultând că persoana vătămată și-a îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, nu a avut abateri, nu a fost cercetată disciplinar și nu a avut incidente constând în acte de violență verbală sau fizică, nici cu colegii, nici cu contribuabilii.
Curtea a constatat că cele 4 fișiere, reprezentând imagini video înregistrate de inculpată cu telefonul său mobil, sunt conforme cu originalul, în sensul că nu au fost editate sau modificate, astfel cum reiese din raportul de constatare tehnico-științifică și, analizând aceste mijloace de probă, a reținut că acestea confirmă aspecte conexe faptei deduse judecății, precum prezența inculpatei în sediul primăriei Lugașu de Jos, la ghișeul deservit de persoana vătămată, surprind prezența martorilor direcți și indirecți ale căror declarații au fost analizate și interpretate, precum și faptul că inculpata a urmat-o pe persoana vătămată în biroul de contabilitate a primăriei, fără să surprindă efectiv fapta dedusă judecății, întrucât filmarea se întrerupe.
Potrivit certificatului medico-legal nr. 3153/Ia/661 din data de 2 septembrie 2022, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor, Curtea a reținut că persoana vătămată s-a prezentat în data de 1 septembrie 2022, ora 20:28, la Spitalul Orășenesc Aleșd - UPU, unde i s-a stabilit diagnosticul de contuzie auriculară stg. și zigomatică stg. (prin agresiune, conform fișei UPU 13097/01.09.2022), concluzionându-se că persoana vătămată B. prezintă leziuni posttraumatice ce pot data din 1 septembrie 2022, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și necesită 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Având în vedere aceste concluzii ale medicilor, Curtea a apreciat că lovitura aplicată de inculpată a fost suficient de puternică sau aceasta a folosit pumnul, întrucât cauzarea unor astfel de leziuni, este puțin probabil să fie efectul unei simple lovituri cu palma.
Pentru considerentele expuse, Curtea a concluzionat că fapta inculpatei A. care, în data de 1 septembrie 2022, în jurul orei 15:45, în urma unor neînțelegeri intervenite între aceasta și persoana vătămată, în calitate de funcționar public, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cadrul Primăriei Lugașu de Jos, cu privire la încheierea unui contract de furnizare a serviciilor de apă și canalizare, în beneficiul școlii din localitate, a lovit-o pe persoana vătămată B., cu palma (sau pumnul) peste față, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 193 alin. (2) din C. pen., din punct de vedere subiectiv, fapta fiind săvârșită cu intenție indirectă.
Din punct de vedere al individualizării pedepsei, Curtea a constatat că infracțiunea în discuție a fost comisă cu intenție, de o avocată, fără antecedente penale, aflată în exercitarea profesiei, prin folosirea violenței fizice, dar care a cauzat urmări de o gravitate redusă și, văzând poziția procesuală a inculpatei care, deși a recunoscut în principiu situația de fapt, a contestat atât îndeplinirea tipicității subiective a infracțiuni (cu privire la vinovăția sa, dar și cu privire la îndeplinirea condițiilor privind calitatea subiectului pasiv), a apreciat că se impune pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatei A., la o pedeapsă cu amenda penală, într-un cuantum orientat spre medie în ce privește numărul de zile-amendă și spre minim în ce privește cuantumul unei zile-amendă.
Astfel, Curtea a reținut ca fiind inacceptabil modul în care a acționat inculpata, în calitatea sa de avocată și în timp ce își exercita în mod efectiv această profesie.
Curtea a învederat că o soluție de amânare a aplicării pedepsei, teoretic, poate fi aplicată în cauză, fiind legală (cel puțin în cazul stabilirii unei pedepse cu amenda, sau a închisorii de până la 2 ani), însă din punct de vedere al oportunității, a apreciat-o că fiind o soluție mult prea blândă, având în vedere toate circumstanțele concrete ale cauzei și poziția procesuală incorectă a inculpatei. S-a arătat că, și în situația în care persoana vătămată și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod necorespunzător, inculpata avea la îndemână suficiente căi legale de a sesiza nemulțumirile sale, astfel că nu trebuia sub nicio formă să acționeze în felul în care a făcut-o, care nu caracterizează profesia de avocat.
În ce privește numărul zilelor amendă, acestea au fost stabilite spre medie respectiv 220 zile amendă, ținându-se cont de gravitatea faptei concrete și de toate circumstanțele pozitive ale inculpatei, iar în ce privește cuantumul unei zile amendă s-a avut ăn vedere minimul prevăzut de lege, respectiv, 50 de RON, ținând cont de veniturile realizate de inculpată.
Cu privire la latura civilă, Curtea a constatat că jignirile la care a fost supusă persoana vătămată, anterior agresiunii fizice, probabil au afectat-o psihic, însă acest prejudiciu moral, în sumă de 30.000 de euro solicitat, nu poate fi avut în vedere, deoarece prejudiciul moral, constând în suferințele fizice și psihice, încercate de partea civilă ca efect al faptei de lovire, raportat la concluziile certificatului medico-legal nr. 3153/Ia/661 din data de 2 septembrie 2022, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor, respectiv o contuzie auriculară stg. și zigomatică stg., prin agresiune, leziuni ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, nu au produs suferințe fizice de intensitate.
A constatat Curtea că, într-adevăr, persoana vătămată a avut vânătăi în zona ochiului și, cu siguranță, pe lângă suferința de natură fizică, partea civilă a suferit din punct de vedere psihic, fiind practic umilită în fața colegiilor de serviciu, motiv pentru care a și beneficiat de câteva zile de concediu, însă daunele morale trebuie să nu fie derizorii, dar nici de natură a duce la o îmbogățire fără justă cauză a părții civile.
Pe baza materialului probator, Curtea a apreciat că suma de 3.000 euro este suficientă și proporțională cu prejudiciul moral probat, ca urmare a suferințelor fizice și psihice încercate prin agresiunea din partea inculpatei A..
*****
Împotriva sentinței penale nr. 39/PI din data de 17.06.2025, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024 au declarat apel inculpata A. și partea civilă B..
Prin apelul declarat inculpata A. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, în rejudecare, achitarea inculpatei în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., precum și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile, iar, în subsidiar, achitarea inculpatei în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. și respingerea acțiunii civile.
Inculpata A. a susținut că nu ar fi îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă în ce privește norma de incriminare reglementată de art. 257 alin. (1) din C. pen., întrucât subiectul pasiv al infracțiunii de ultraj nu a exercitat și nu exercită o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, funcționarul presupus ultragiat și-a exercitat funcția/atribuțiile de serviciu în mod arbitar/nelegal și, având în vedere că atât parchetul, cât și prima instanță au reținut infracțiunea de ultraj în raport cu calitatea persoanei vătămate de referent taxe și impozite în cadrul primăriei, la momentul incidentului inculpata nu cunoștea și nu avea de unde să cunoască faptul că persoana vătămată deținea și o astfel de calitate.
S-a arătat că, pe lângă condițiile generale ce atrag răspunderea penală, pentru aplicarea normei de incriminare reglementată în art. 257 alin. (1) din C. pen. trebuie îndeplinite mai multe condiții corelative, respectiv: funcționarul ultragiat să fie în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau acțiunea de ultragiere să aibă legătură cu exercitarea acestor atribuții; funcționarul public să îndeplinească o funcție care implică exercițiul autorității de stat și să nu exercite funcția în mod arbitar/nelegal.
Astfel, a menționat că persoana vătămată, la momentul incidentului, avea o dublă calitate: mandatar al Serviciului Apă-Canal Lugașu de Jos și referent operator în cadrul Serviciului Taxe și Impozite la Primăria Lugașu de Jos și, chiar dacă ambele calități îi conferă statutul de funcționar public, între cele două calități nu există nicio legătură directă sau indirectă, fiind deținute în cadrul unor instituții diferite, respectiv aparatul de specialitate al primarului și un serviciu public aflat în subordinea consiliului local.
Întrucât sentința penală apelată reține infracțiunea de ultraj în raport cu calitatea de referent în cadrul primăriei, dar se raportează la atribuțiile se serviciu ale persoanei vătămate în calitatea sa de mandatar al Serviciului Apă-Canal Lugașu de Jos, arătând că a fost agresată în legătură cu aceste atribuții, în opinia inculpatei nu s-a realizat o analiză aplicată a elementelor de tipicitate ale infracțiunii de ultraj, inculpata neavând de unde să cunoască cele două calități ale persoanei vătămate.
De asemenea, s-a arătat că persoana vătămată nu era învestită și nu exercita atribuții care să vizeze exercitarea autorității de stat la momentul incidentului, indiferent la care din cele două calități s-ar face raportarea, deoarece nu orice funcționar public este învestit cu exercițiul autorității de stat, ci numai cel care este învestit printr-o lege specială și nu printr-un cadru general cum este Codul administrativ.
A susținut inculpata că, dacă s-ar avea în vedere calitatea de mandatar al Serviciului Apă-Canal Lugașu de Jos, din documentația existentă la dosar, rezultă că acest serviciu este o persoană juridică de drept public, înființat pentru asigurarea unui serviciu utilitar cetățenilor comunei, or calitatea de mandatar/reprezentant/angajat în cadrul unui astfel de serviciu, chiar dacă din punct de vedere penal, prin raportare la art. 175 alin. (2) din C. pen., aceștia sunt asimilați funcționarilor publici, nu poate presupune exercitarea vreunei prerogative specifice puterii publice, în contextul în care prestatorul și beneficiarul se găsesc pe poziții de egalitate juridică, ca urmarea a încheierii unui contract civil de prestări servicii.
Inculpata a subliniat că prerogativa exercitării autorității de stat ar fi trebuit acordată prin lege și nu prin acte infralegale, cum sunt hotărârile de consiliu legal, care nu prevede faptul că funcționarii din cadrul acestui serviciu ar exercita prerogative cu privire la autoritatea de stat.
Dacă raportarea se face la calitatea de referent taxe și impozite a persoanei vătămate în cadrul Primăriei Lugașu de Jos, inculpata a precizat că fișa postului nu este aptă să confere prerogative de putere publică prin simplul fapt că persoanei vătămate i s-au dat competențe generale de control în cadrul primăriei, deoarece calitatea de referent în cadrul serviciului de taxe și impozite reprezintă o simplă funcție de execuție și nu presupune competența legală de a da dispoziții cu caracter obligatoriu a căror executare să o poată impune și nu presupune exercițiul autorității de stat, chiar dacă își exercită activitatea în cadrul unei autorități publice precum o primărie.
Cu referire la condiția ca funcționarul pubic să nu exercite funcția în mod arbitar/nelegal, inculpata a menționat că întreaga chestiune litigioasă cu privire la încheierea contractului de furnizare a apei către Școala Gimnazială C., viza o chestiune de interes general al întregii comunități locale și nu vreun interes particular și că era esențială și urgentă în contextul începeri anului școlar, în lipsa apei neacordându-se avizele necesare pentru funcționarea școlii, iar pe fondul atitudinii arbitrare a autorităților locale au fost demarate de școală acțiuni judecătorești civile pentru a obliga autoritatea locală să racordeze școala la sistemul de apă, acestea fiind soluționate definitiv în favoarea unității școlare; în acest context a avut loc deplasarea inculpatei împreună cu directoarea școlii la sediul primăriei unde persoana vătămată își desfășura activitatea ca reprezentant al Serviciului Apă-Canal din comună.
Inculpata a arătat că persoana vătămată a refuzat să ofere orice fel de soluții/explicații, cu justificarea că dosarul pentru încheierea contractului ar fi incomplet și că ar fi necesară depunerea unor acte suplimentare, ceea ce ar trebui interpretat ca o tergiversare a încheierii contractului și a oferirii unor soluții pe care era obligată să le dea în raport de calitatea și atribuțiile sale, motiv pentru care a procedat la filmarea persoanei vătămate pentru preconstituirea unor probe.
În continuare, referitor la interpretarea probatoriului de prima instanță, inculpata a susținut că aceasta s-a făcut într-un mod eronat, în sensul că, în momentul în care inculpata a intrat în biroul contabilei, persoana vătămată se afla în mijlocul acestui birou și s-a îndreptat direct spre inculpată, i-a cerut imperativ să nu o mai filmeze, dupa care a lovit-o cu mana peste mână/telefon, iar înregistrarea s-a întrerupt brusc, contactul fizic minimal fiind recunoscut de persoana vătămată în plângerea formulată;
Inculpata a subliniat că relevant este modul în care persoana vătămată a descris cronologia derulării evenimentelor, care nu este similară cu cea a martorelor E. și F., care au arătat faptul că în birou ar fi existat discuții între inculpată și partea civilă, aceasta din urmă fiind apostrofată că ar fi incompetentă, că persoana vătămată nu s-ar fi deplasat din mijlocul biroului spre inculpată, nu a întins mâna spre telefonul acesteia și că inculpata, fără motiv, ar fi făcut un pas în față, aplicându-i o lovitură peste obraz, declarații care ar fi vădit subiective.
Astfel, inculpata a mai arătat că raportat la această atitudine a persoanei vătămate devenită brusc agresivă și la faptul că a dat peste mâna/telefonul inculpatei, ar fi venit gestul instinctiv de autoapărare al acesteia, care i-a aplicat o lovitură cu palma peste obraz, practic o reacție și contra reacție/atac și apărare, iar din punct de vedere juridic ar fi vorba cel puțin de situația unui exces neimputabil.
În privința stării de tulburare, s-a afirmat că aceasta nu poate fi negată, inculpata fiind șocată de atitudinea persoanei vătămate, care aflată la locul de muncă, a refuzat să comunice aspecte ce țin de atribuțiile de serviciu pentru rezolvarea unei situații ce privea întreaga comunitate locală, apoi starea de tulburare a fost provocată de atitudinea brusc agresivă a persoanei vătămate, care dintr-o persoană liniștită, fără reacție, devine brusc violentă atât verbal, cât și fizic și care lovește mâna/telefonul, ce ajunge să cadă pe jos.
În ceea ce priveste proporționalitatea apărării în raport cu gravitatea atacului, s-a arătat că trebuie avut în vedere faptul că persoana vătămată a generat atacul direct, lovind mâna/telefonul inculpatei, iar aceasta a reacționat aplicând o lovitură peste obrazul persoanei vătămate, pentru care i s-au acordat 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Inculpata a susținut că, chiar dacă s-ar putea aprecia că proporționalitatea apărării a depășit gravitatea atacului, de esența excesului neimputabil e tocmai depășirea proporționalității apărării, în condițiile existenței stării de tulburare ce nu poate fi negată.
De asemenea, inculpata a apreciat că modalitatea de individualizare a pedepsei, cuantumul acesteia și modalitatea de executare, precum și modul de soluționare a acțiunii civile sunt vădit disproporționate în raport de consecințele faptei.
Prin apelul declarat, persoana vătămată B. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și majorarea daunelor morale acordate până la concurența sumei de 6000 euro; obligarea inculpatei la plata integrală a cheltuielilor judiciare ocazionate de parcurgerea etapelor procesuale a urmăririi penale, a camerei preliminare și a fondului; obligarea inculpatei la plata integrală a cheltuielor de judecată ocazionate de soluționarea apelului.
Cu referire la majorarea daunelor morale, persoana vătămată a arătat că inculpata i-a adresat o serie de apelative jignitoare și ofensatoare, fără nicio justificare, într-un mod ostentativ și umilitor, în incinta Primăriei Lugașu de Jos, unde, la acea oră, se aflau un număr mare de colegi de muncă, care au fost martori la umilințele și jignirile la care a fost supusă.
A menționat că a fost nevoită să se retragă de la ghișeul unde-și desfășura activitatea, îndreptându-se către biroul colegelor de la contabilitate, însă inculpata a urmărit-o și a pătruns cu forța în acel birou, unde a continuat să-i adreseze cuvinte și apelative jignitoare, denigrând-o și hărțuind-o în fața acestora, context în care i-a solicitat să nu o mai filmeze și, când a dorit să părăsească acel birou, inculpata, fiind în pragul ușii, cu telefonul în mână, a lovit-o puternic cu palma sau cu pumnul în obrazul stâng, lovitura fiind atât de puternică încât ochelarii i-au picat pe jos, aspecte confirmate de certificatul medico-legal, declarațiile inculpatei, pozele aflate la dosar, declarațiile de martori.
Persoana vătămată a considerat că, raportat la aceste argumente, la calitatea de avocat a inculpatei, calitatea sa de funcționar public, la faptnl că întreg colectivul Primăriei Lugașul de Jos a asistat ori a aflat despre acesi incident agresiv și nejustificat, precum și la consecințele extrem de grave ale acestei agresiuni, resimțite de persoana vătămată nu doar la nivel fizic, ci și la nivel psihic, cuantumul daunelor morale acordate nu reflectă în mod corespunzător gravitatea faptelor și nu acoperă integral suferințele îndurate.
A menționat că declarațiile de martori coroborate și cu restul probelor ar concluziona, fără urmă de îndoială, profundele prejudicii de ordin moral pe care le-a suferit și justifică majorarea daunelor morale acordate de către instanța de fond, cu atât mai mult cu cât inculpata nici măcar cu ocazia ultimei sale declarații nu a dat dovadă de regret sincer cu privire la fapta comisă, înțelegând să se considere nevinovată pentru acest eveniment traumatizant în urma căruia a fost lovită brutal cu palma/pumnul peste față.
A mai arătat că impactul negativ al acțiunilor infracționale comise de inculpată a avut repercusiuni întinse, resimțite profund, producând nu doar o umilință imediată, ci și o stare persistentă de teamă, anxietate și disconfort psihic, afectându-i relațiile profesionale, modul în care se raportează la locul de muncă și, în general, echilibrul său emoțional, amplificând suferințele morale și afectând-i grav demnitatea, onoarea și imaginea.
A menționat că pe lângă acestea, înfățișarea sa fizică a fost vizibil afectată întrucât fața i-a fost timp de mai multe zile învinețită.
Astfel, a apreciat că daunele morale acordate nu sunt proporționale cu suferințele psihice, umilința și prejudiciul de imagine ce i-a fost adus, iar majorarea lor la suma de 6.000 de euro ar fi necesară pentru restabilirea demnității, justificate ca măsură de descurajare a unor fapte similare și suficientă pentru a nu reprezenta o îmbogațire fără justă cauză.
În ceea ce privește obligarea inculpatei la plata integrală a cheltuielilor judiciare ocazionate de parcurgerea etapelor procesuale a urmăririi penale, a camerei preliminare și a fondului, a arătat persoana vătămată că nu s-au avut în vedere durata procesului, faptul că este vorba despre trei faze procesuale, au fost formulate de inculpată nenumărate cereri și excepții la care avocatul său ales a răspuns de fiecare dată în scris, au fost formulate nenumărate cereri de studiu dosar și urgentare a urmăririi penale de apărătorul său, inclusiv contestație privind durata procesului; complexitatea cauzei, faptul că a fost nevoită să-și aleagă avocatul din Baroul Cluj, acesta realizând deplasări pe ruta Cluj-Napoca - Oradea cu ocazia fiecărui termen stabilit, apărătorul său s-a deplasat de 18 ori la Oradea pentru a participa la audierile desfășurate în cursul urmăririi penale și la termenele de judecată stabilite în procedura camerei preliminare și cele din fața primei instanțe, fiecare deplasare implicând timp și costuri însemnate.
A învederat persoana vătămată că este văduvă, are în îngrijire doi copii majori care sunt în continuarea studiilor și, prin angajarea unui avocat, având în vedere calitatea inculpatei, a făcut efortari financiare deosebite în ideea de a-și câștiga dreptatea și, în ciuda faptului că s-a dovedit adevărat tot ceea ce a susținut prin plângerea penală formulată, la momentul de față este nevoită practic să achite din daunele morale acordate de instanța de fond aproape 2/3 din contravaloarea cheltuielilor de judecată efectuate.
Desfășurarea cercetării judecătorești în apel
La termenul de judecată din data de 21 octombrie 2025, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
*****
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:
Asupra apelului declarat de inculpata A.
Prezentul demers judiciar a pornit la plângerea prealabilă a persoanei vătămate B., care, la data de 01.09.2022, a solicitat organelor judiciare efectuarea de cercetări cu privire la numita A., întrucât aceasta din urmă, prezentându-se la Primăria Lugașu de Jos pentru semnarea unor acte, după ce a filmat-o cu telefonul mobil, a lovit-o cu pumnul în față, în timp ce se afla la locul de muncă în calitatea sa de referent în cadrul primăriei. În aceeași zi, persoana vătămată a mai depus o plângere penală împotriva numitei A., solicitând efectuarea de cercetări față de aceasta sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj.
La rândul său, numita A. a depus și ea o plângere penală împotriva persoanei vătămate B. la data de 02.09.2022 prin care solicita organelor judiciare efectuarea de cercetări față de persoana vătămată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, constând în aceea că, în data de 01.09.2022, în timp ce se afla la sediul Primăriei Lugașu de Jos împreună cu o clientă pentru încheierea unui contract de funrizare apă, persoana vătămată a refuzat să discute cu aceasta, iar când a filmat-o cu telefonul mobil s-a refugiat într-un alt birou, unde a urmat-o și unde persoana vătămată a lovit-o peste mâna în care ținea telefonul mobil.
Cele două plângeri au fost reunite prin ordonanța procurorului nr. 707/P/2022, pentru ca mai apoi cauza să fie declinată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, având în vedere calitatea de avocat a suspectei A..
Audiată în calitate de persoană vătămată la data de 02.02.2023, A. a declarat că la data de 01.09.2022 împreună cu D., directoarea Școlii Gimnaziale "C." Lugașu de Jos, s-au deplasat la sediul Primăriei Lugașu de Jos pentru a o asista pe clienta sa la încheierea unui contract de furnizare servicii apă canal, oprindu-se la ghișeul la care se afla persoana vătămată, care, după ce i-au comunicat motivul pentru care au venit, nu a avut nicio reacție, pur și simplu le-a ignorat, nu le-a răspuns la întrebarea cu privire la actele ce ar mai fi necesare pentru încheierea contractului de furnizare a apei, context în care a luat hotărârea de a o filma pentru a dovedi comportamentul acesteia în demersurile juridice pe care le va face.
A menționat că nici ea și nici clienta sa nu au adresat insulte sau înjurii persoanei vătămate pentru refuzul de le răspunde, iar la un moment dat persoana vătămată s-a ridicat de la birou și s-a îndreptat spre un hol către un alt birou, a intrat în acel birou, a urmat-o filmând-o cu telefonul, a bătut la ușă și a intrat în acel birou, observând că în birou mai erau două persoane și persoana vătămată care stătea în piciare. A precizat că a intrat în acel birou, persoana vătămată i-a cerut pe un ton agresiv să nu o mai filmeze, i-a dat cu mâna peste telefon și filmarea s-a oprit fără ca ea să o oprească, moment în care a lovit-o cu palma dreaptă peste obrazul stâng. A arătat că s-au reîntors la ghișeul de la care plecaseră, persoana vătămată ajungând înaintea sa și povestindu-le colegelor că a fost lovită de doamna avocat, după care a plecat deoarece se termina programul de lucru.
În declarația de persoană vătămată din data de 18.01.2023, B. a relatat că lucrează ca și referent în cadrul Primăriei Lugașu de Jos - Serviciul Taxe și Impozite, iar din vara anului 2022 a fost desemnată prin hotărâre a consiliului local mandatar al Serviciului de Apă-Canal nou înființat, având ca atribuții și încheierea de contracte; în 01.09.2022, în timp ce se afla la serviciu, la ghișeul la care-și desfășoără activitatea s-au prezentat directoarea școlii împreună cu o doamnă care s-a prezentat că este avocat și care a întrebat-o de ce nu se încheie contractul de furnizare a apei pentru școala din localitate, a jignit-o și a început să o filmeze. A arătat că nu a ripostat, s-a ridicat de la biroul ei și a plecat spre un alt birou, doamna avocat a urmat-o, continuând să o filmeze, a intrat și avocata în acel birou, i-a recerut să nu o mai filmeze, iar doamna avocat a lovit-o în zona urechii stângi și i-au picat ochelarii, dar că nu a atins-o pe doamna avocat, ci doar a ridicat la un moment mâna ca să acopere camera telefonului. Persoana vătămată a învederat că s-a reîntors la ghișeul său și a povestit colegelor ce i s-a întâmplat, apoi au venit și doamna avocat care a plecat împreună cu directoarea școlii.
La data de 10.02.2023 A. a fost audiată în calitate de suspect și a declarat că în data de 01.09.2022 s-a prezentat la Primăria Lugașu de Jos împreună cu D. - directoarea Școlii Gimnaziale "C." pentru încheierea contractului de furnizare servicii apă la ghișeul la care se afla persoana vătămată B. și clienta sa a inițiat discuția cu aceasta, întrebând-o ce acte mai sunt necesare pentru încheierea contractului, dar funcționara nu i-a răspuns, după care a întrebat-o și ea și a luat initiațiva să o filmeze cu telefonul mobil pentru a avea dovada pentru demersurile ulterioare. A arătat că persoana vătămată s-a ridicat și a plecat pe un hol, intrând într-un birou, a urmat-o filmând-o în continuare, a bătut la ușă, a intrat în acel birou în care se aflau două femei așezate la birouri, iar persoana vătămată i s-a adresat pe un ton pe care 1-a perceput ca fiind agresiv, spunându-i "Nu mă mai filma!", după care a și lovit-o cu mâna peste mâna în care ținea telefonul, moment în care filmarea s-a întrerupt.
A menționat că, din instinct, a reacționat și a lovit-o cu palma dreapta pe persoana vătămată peste obrazul stâng, o singură dată, după care persoana vătămată a ieșit din birou, ambele fiind șocate de cele întâmplate și a urmat-o până la ghișeu, dar nu a mai discutat cu ea. A precizat, referitor la acțiunea persoanei vătămate atunci când a ridicat mâna, că nu a știut dacă vrea să o lovească pe ea sau vizează telefonul, dar este cert că a lovit-o peste mână și a perceput-o ca o stare de pericol.
Prin ordonanța din data de 15.06.2023 emisă în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 193 alin. (2) din C. pen.
Audiată în cursul urmăririi penale la data de 08.04.2024, inculpata A. a precizat că-și menține declarațiile date anterior, adăugând că atitudinea persoanei vătămate B. a fost una de provocare la adresa sa în calitate de avocat, iar declarațiile martorele E. și F. sunt contradictorii cu privire la momentul în care persoana vătămată a ridicat mâna înspre ea și sunt subiective din perspectiva faptului că sunt colege de serviciu cu B..
Înalta Curte constată că, în cursul urmăririi penale, au fost audiați martorii E., F., H., G., J., D. și I..
Martora E. a declarat că în data de 01.09.2022, în timpul programului de lucru, undeva la orele după amiezii, se afla în biroul său împreună cu F., iar la un moment dat în birou a intrat colega B., spunându-le că cineva o filmează în continuu cu telefonul mobil, iar în câteva secunde, în pragul ușii, a apărut o doamnă care i s-a adresat colegei pe un ton foarte agresiv, insultând-o. A arătat că B. i-a solicitat să nu o mai filmeze, iar doamna care intrase în birou i-a dat o palmă în partea stângă a feței, undeva în zona urechii și i-au picat ochelarii. A precizat că persoana vătămată nu a ridicat mâna pentru a o împiedica să filmeze sau cel puțin ea nu a văzut, cele două rămânând în biroul său timp de 2-3 minute. Prezentându-i-se filmarea realizată cu telefonul mobil, a arătat că filmarea a fost întreruptă înainte de discuțiile în care doamna avocat-o o făcea incompetentă pe colega sa, că lovirea a avut loc după acele discuții și că cele două erau în mijlocul biroului pentru că ochelarii au sărit între birouri.
Din declarația martorei F. se reține că în data de 01.09.2022, în timpul programului de lucru, cu puțin timp înainte de ora 16:00, se afla în biroul său împreună cu colega E. și la un moment dat în birou a intrat colega B., urmată de o doamnă despre care a aflat că este avocat, adresandu-i-se colegei pe un ton foarte agresiv și agitat, spunându-i că este incompetentă și avea în mână un telefon mobil cu care filma. A relatat că a fost surprinsă de tonul doamnei avocat și a ridicat privirea spre colega sa, iar în acel moment a auzit un zgomot ca de o palmă dată cuiva și ochelarii colegei au picat. A auzit cum colega a întrebat-o pe doamna avocat de ce a lovit-o, iar aceasta a răspuns că a agresat-o și i-a spart telefonul, după care colega a dorit să iasă din birou, iar doamna avocat nu ar fi lăsat-o, postându-se în fața ei, ulterior lăsând-o să plece.
De asemenea, a menționat că discuțiile dintre cele două au durat 2-3 minute și, prezentându-i-se filmarea realizată cu telefonul, că momentele neclare de la finalul filmării nu reprezintă momentul când avocata a lovit-o pe colega sa. A mai arătat că persoana vătămată a spus avocatei să nu o mai filmeze imediat după ce a intrat în birou, după care avocata i s-a adresat că este incompetentă, iar apoi persoana vătămată i-a spus încă o dată să nu o mai filmeze și abia apoi a auzit zgomotul la interval de câteva secunde.
Potrivit martorei H., în data de 01.09.2022, în timpul programului de lucru, aproximativ în jurul orei 15:20, se afla la ghișeul la care lucrează, iar la ghișeele alăturate se mai aflau alte colege, respectiv B. si G., când la ghișeul colegei B. s-au prezecntat două doamne, una dintre ele fiind directoarea școlii din localitate, doamna D., iar cealaltă s-a prezentat ca fiind avocat și a întrebat de ce acte mai aveau ncvoie pentru a depune documentația pentru apă, iar colega a răspuns că mai are nevoie de anumite acte, dar nu a auzit ce anume, după care doamna avocat a luat telefonul mobil și a început s-o filmeze pe colega sa.
A precizat că discuțiile dintre colega sa și avocată în legătură cu documentația s-au purtat pe un ton normal, fără ca vreuna dintre ele să ridice vocea sau fără să facă afirmații jignitoare sau de altfel una la adresa alteia. A arătat că la un moment dat colega sa s-a ridicat de la ghișeu și a mers spre holul ce duce către biroul de contabilitate, iar doamna avocat a mers în urma ei, fără să poată vedea unde s-a oprit colega ei sau dacă doamna avocat filma. A relatat că după câteva minute, colega B. s-a reîntors și le-a spus că a fost lovită de avocată, arătându-le că este roșie în zona obrazului și a urechii stângi, apoi a revenit și doamna avocat în zona ghișeelor, fără ca cele două să mai discute ceva. A declarat că nu a auzit-o pe colega sa ca și ea să o fi lovit-o pe avocată, aceasta povestindu-le a doua zi că după ce ea a intrat în biroul contabilitate a rugat-o pe avocată să nu o mai filmeze, iar atunci avocata a lovit-o cu palma peste față; le-a mai spus că ea a ridicat mâna ca să nu mai fie filmată.
G., audiată în calitate de martor, a declarat că în data de 01.09.2022, în timpul programului de lucru, aproximativ în jurul orei 15:40 -15:45, se afla la ghișeul la care lucrează și la ghișeul colegei B. s-au prezentat două doamne, una fiind doamna D., directoarea școlii din localitate, iar a două doamnă s-a prezentat ca fiind avocată și a întrebat-o pe colega sa de ce acte ar mai avea nevoie pentru contractul de apă, iar colega i-a răspuns că ar mai avea nevoie de ceva CF-uri și avocata a început să o filmeze. A menționat că B. i-a vorbit avocatei pe un ton calm, civilizat, iar avocata a început să fie mai vulcanică după ce a început să filmeze cu telefonul mobil, a făcut-o incapabilă pe colega sa, care s-a ridicat și a mers pe holul care duce la contabilitate, fără