ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra apelului de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 27 din data de 07 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 în temeiul art. 396 alin. (2) cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., raportat la art. 61 alin. (1), (2), (3) și 4 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 15.000 RON amendă penală, reprezentând 150 de zile amendă x ziua de amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" prev. de art. 193 alin. (2) cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 C. pen., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii - (1) Dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. (3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în condițiile alin. (1) . . . . . . . . . .unei zile-amendă îi corespunde o zi de închisoare.

În temeiul art. 19, art. 25 și 397 C. proc. pen., cu referire la art. 1349 și 1391 C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă B. și a fost obligat inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 6000 RON, cu titlu de daune morale. Au fost respinse restul pretențiilor formulate de partea civilă B., ca nefondate.

În temeiul art. 19, art. 25 și 397 C. proc. pen., cu referire la art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Municipal Dorohoi și obligă inculpatul la plata sumei de 341,47 RON, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 398 C. proc. pen. rap. la art. 272 și art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 500 RON din cursul urmăririi penale.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu în cuantum de 942 RON - conform delegației nr. 2742/2023 - avocat C., a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 18 septembrie 2023 emis în dosarul nr. x/2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, la data de 03.12.2021, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla în incinta S.C. D. S.R.L., din municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, generat de efectuarea unei expertize tehnice, l-a lovit cu pumnul în față pe numitul B., provocându-i leziuni ce au necesitat, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale, potrivit Certificatului medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani.

Situația de fapt descrisă în rechizitoriu rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: plângere penală B.; adresa nr. x/10.01.2022 a Baroului Botoșani; copii înscrisuri dosarul civil nr. x/2020 a Judecătoriei Dorohoi; copie sesizare penală și anexe, depusă de numitul B. la Judecătoria Dorohoi, în dosarul nr. civil nr. x/2020; adresa nr. x/2020 din data de 22.02.2020 a Judecătoriei Dorohoi, de înaintare a sesizării penale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluționare; copie certificat medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 al SJML Botoșani și anexele acestuia; copie plângere penală depusă de B. la Judecătoria Dorohoi și o unitate de stocare optică tip DVD, depusă de acesta, cu imaginile surprinse în momentul săvârșirii faptei; plângere penală formulată de B., copii acte medicale și o unitate de stocare optică tip DVD, depusă de acesta, cu imaginile surprinse în momentul săvârșirii faptei; declarații persoană vătămată B.; adresa nr. x/14.09.2023 a Spitalului Municipal Dorohoi de constituire parte civilă în cauză; declarație martor E.; declarație martor F.; declarație martor G.; declarații A., copie acte medicale A.; cazier judiciar .

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că prin Ordonanța nr. 2146/P/2021 din data de 13.01.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în vederea efectuării de cercetări față de numitul A., avocat în cadrul Baroului Botoșani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" - art. 193 alin. (2) C. pen.

Astfel, la data de 03.12.2021, Poliția Municipiului Dorohoi a fost sesizată de B., din localitate, care a solicitat a se efectua cercetări față de A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" - art. 193 C. pen., constând în aceea că, la aceeași dată, orele 13:00, în timp ce se afla în interiorul S.C. D. S.R.L., din Municipiul Dorohoi, unde are calitatea de administrator, l-a observat pe avocatul A., care era însoțit de doi experți în construcții, fiind în stare de ebrietate, acesta începând să îl jignească, spunându-i că îi va da clădirea jos, drept pentru care el l-a rugat să plece și să se liniștească. În acel moment, avocatul A. l-a lovit cu pumnul peste față, drept pentru care persoana vătămată a sunat la 112.

Aceleași aspecte au fost sesizate de către B. și în cadrul litigiului civil, înregistrat la Judecătoria Dorohoi sub numărul x/2020, instanța înaintându-le unității noastre, spre competentă soluționare.

La plângerea penală adresată Judecătoriei Dorohoi, înregistrată la data de 10.02.2022 și înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost atașată de către persoana vătămată o unitate de stocare tip dvd, conținând imaginile video surprinse de camerele de supraveghere din incinta S.C. D. S.R.L., potrivit cărora, la data de 03.12.2021, ora 13:12.02, se poate observa cum A. îl lovește cu palma/pumnul peste față de B..

Aceleași imagini au fost trimise, prin poștă, de B. la data de 10.02.2022 și Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

La dosarul cauzei a fost depus, în copie, Certificatul medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 al S.J.M.L. Botoșani, potrivit căruia, la examinarea medico-legală a numitului B. s-au constatat tumefacție echimotică și excoriații, din documentele medicale rezultând diagnosticul "traumatism cranio-facial, agresiune", leziunile traumatice putându-se produce prin lovire cu mijloc contondent, la data de 03.12.2021, necesitând, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale.

În data de 16.02.2022, la dosarul cauzei a fost depusă o nouă plângere penală, prin care B. solicita tragerea la răspundere penală a avocatului A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire și amenințare, fiind reluată situația de fapt menționată în celelalte sesizări, arătând, în plus, că avocatul l-a amenințat că îi dărâmă aprozarul - locația în litigiu.

Audiat în calitate de inculpat, A. a arătat că își menține declarația dată în calitate de suspect, depunând certificatul medico-legal nr. 1018/D1/21.12.2021 al SJML Botoșani, potrivit căruia nu s-au constatat leziuni traumatice.

Potrivit adresei nr. x/10.01.2022 a U.N.B.R. - Baroul Botoșani, A. figurează înscris pe tabloul avocaților în exercițiul profesiei al Baroului Botoșani, începând cu data de 16.06.2011, și își desfășoară activitatea la Cabinet individual de avocat "A.", situat în Municipiul Dorohoi, județul Botoșani.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 20.09.2023, sub nr. x/2023, conform dispozițiilor legale în materie aceasta fiind trimisă în procedura camerei preliminare.

În considerarea art. 98 alin. (1) din R.O.I.I.J., la data de 20.09.2023 s-a creat dosarul asociat nr. x/2023 (având ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară).

Prin încheierea nr. 67 din data de 9 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosar nr. x/2023, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile formulate de inculpatul A..

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 342 C. proc. pen., s-a constatat competența materială și teritorială a instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, legalitatea sesizării instanței și regularitatea actului de sesizare constând în Rechizitoriul întocmit în data de 18.09.2023 în dosar nr. x/2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

S-a dispus începerea judecății în dosar nr. x/2023 privind pe inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., părți civile fiind B. și Spitalul Municipal Dorohoi.

Prin încheierea nr. 849/14.12.2023 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosar nr. x/2023, a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 67 din data de 9 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava.

Curtea a constatat că prin declarația din data de 14.09.2023, din faza de urmărire penală, persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 RON, reprezentând daune morale, dat fiind comportamentul josnic al inculpatului, raportat la profesia de avocat, și faptul că a fost lovit în public, de față cu angajații și clienții din magazin, precizând că, în urma agresiunii, a beneficiat de îngrijiri medicale la Spitalul Municipal Dorohoi. De asemenea, prin adresa de la dosar u.p., Spitalul Municipal Dorohoi a declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 341,47 RON, cu titlu de daune materiale, reprezentând consultația efectuată și medicamentația oferită persoanei vătămate B., depunând și acte doveditoare în acest sens.

La dosar a fost depusă de către inculpatul A. - Declarația notarială autentificată cu nr. x din data de 15 ianuarie 2024 - Birou Individual Notarial H., prin care acesta a declarat că recunoaște în totalitate fapta comisă și pentru care a fost trimis în judecată, pe care și-o asumă și o regretă, și că, în situația în care va fi găsit vinovat, este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității. De asemenea, și-a exprimat acordul de a fi judecat în procedura simplificată. Totodată, inculpatul a depus la dosar înscrisuri în circumstanțiere.

La termenul de judecată din data de 16 februarie 2024, Curtea a pus în discuție cererea inculpatului A. privind accesarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, în condițiile și cu beneficiile prev. de art. 374 alin. (4) C. proc. pen. coroborate cu art. 375 C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., solicitare ce a fost încuviințată de către prezenta instanță de judecată. Astfel, s-au apreciat a fi întrunite toate condițiile cerute de lege pentru încuviințarea cererii, fiind în prezența unei infracțiuni care nu se pedepsește cu detențiune pe viață, inculpatul recunoscând fapta astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, fără să conteste probatoriul administrat în faza de urmărire penală din perspectiva temeiniciei, probatoriu apreciat ca suficient și lămuritor pentru aflarea deplină a adevărului și de către prezenta instanță de fond.

Așadar, analizând probatoriul administrat în faza de urmărire penală, coroborat cu declarația de recunoaștere totală și necondiționată a faptei de către inculpat consemnată în Declarația notarială autentificată cu nr. x din data de 15 ianuarie 2024 - Birou Individual Notarial H., Curtea a reținut că inculpatul A. se face vinovat de comiterea infracțiunii de "lovirea sau alte violențe" prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, la data de 03.12.2021, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla în incinta S.C. D. S.R.L., din municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, generat de efectuarea unei expertize tehnice, l-a lovit cu pumnul în față pe numitul B., provocându-i leziuni ce au necesitat, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale, potrivit Certificatului medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani.

S-a reținut că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii analizate, din perspectiva laturii obiective (element material - lovirea cu pumnul în zona feței, rezultat - provocarea de leziuni ce au necesitat zile de îngrijiri medicale, legătură de cauzalitate) și laturii subiective (vinovăția sub forma intenției), specifice acestei infracțiuni.

Din perspectiva încadrării în drept a faptei, Curtea a reținut că de la momentul săvârșirii faptei până în prezent aceasta a suferit modificări legislative în sensul că:

- la data comiterii faptei până la data intrării în vigoare a Legii nr. 248 din 20 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în: Monitorul Oficial Nr. 673 din 21 iulie 2023, fapta comisă de inculpatul A. era încadrabilă în art. 193 alin. (2) C. pen., articol potrivit căruia - Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

- începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 248 din 20 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în: Monitorul Oficial Nr. 673 din 21 iulie 2023, fapta comisă de inculpatul A. este încadrabilă în art. 193 alin. (2)

1

lit. c) raportat la alin. (2) C. pen., potrivit căruia - Limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și (2) se majorează cu o treime atunci când: c) fapta este săvârșită în public;

Sub acest aspect, Curtea a apreciat că în cauză se pune problema aplicării legii penale mai favorabile conform art. 5 alin. (1) C. pen. care prevede că: În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În mod evident, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, mai favorabilă pentru inculpatul A. este legea penală de la data comiterii faptei, respectiv C. pen. anterior modificării intervenite prin Legea nr. 248 din 20 iulie 2023 publicată în Monitorul Oficial Nr. 673 din 21 iulie 2023, astfel că încadrarea în drept a faptei de care este găsit vinovat inculpatul este cea prev. de art. 193 alin. (2) C. pen.

Tot sub aspectul încadrări în drept a faptei comise de inculpat, Curtea a reținut că, prin concluziile formulate pe fondul cauzei, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a solicitat reținerea, în favoarea acestuia, a circumstanței atenuante legale prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. - Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante legale: a) săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă;

Sub acest aspect Curtea a reținut că, pe de o parte, o astfel de solicitare reprezintă în esență o cerere de schimbare de încadrare juridică, solicitare care este însă incompatibilă cu accesarea procedurii simplificate de către inculpat - care presupune recunoașterea și însușirea situației de fapt pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, întocmai cum este descrisă în rechizitoriu. Or, reținerea săvârșirii faptei sub puterea unei stări de provocare determinate de persoana vătămată duce la modificarea situației de fapt ce reprezintă acuzarea inculpatului, aspect incompatibil cu procedura recunoașterii vinovăției prev. de art. 349 alin. (2) C. proc. pen., art. 374 alin. (4) C. proc. pen., art. 375 C. proc. pen., art. 377 C. proc. pen., art. 379 alin. (2) C. proc. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Având în vedere că pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât și al cuantumului și modalității de executare și să nu arate în nici un caz un efect intimidant, datorită severității excesive, sau un efect indulgent, urmare a unei clemențe abuzive, nemăsurate, Curtea a apreciat soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa amenzii penale ca fiind adecvată și eficientă, față de scopurile de coerciție, reeducare și prevenție menite a fi îndeplinite prin aplicarea unei pedepse concrete.

Având în vedere circumstanțele reale de comitere a faptei (fapta de lovire fiind comisă în loc public, în incinta S.C. D. S.R.L., din municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, generat de efectuarea unei expertize tehnice, urmare a agresiunii persoana vătămată B. suferind leziuni ce au necesitat, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale) precum și circumstanțele personale ale inculpatului (de profesie avocat, prezența lui la fața locului fiind în această calitate), Curtea a apreciat că nu este oportună pronunțarea unei soluții de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, astfel cum solicită apărarea, soluții care s-ar dovedi insuficiente pentru îndeplinirea scopurilor prevăzute de lege.

De asemenea, nu este necesară nici condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea, chiar urmată de suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, fiind în prezența unei fapte de lovire comisă pe fondul unui conflict spontan, faptă ce prezintă caracter izolat în viața inculpatului, persoană integrată din punct de vedere social, atât profesional (avocat) cât și familial (căsătorit, doi copii). Faptul că a aplicat o singură lovitură și că nu a produs leziuni pentru vindecarea cărora să fi fost necesar un număr mare de zile de îngrijiri medicale, dar și împrejurarea că de la data comiterii faptei și până în prezent au trecut mai mult de doi ani, atrage concluzia că alegerea pedepsei închisorii dintre pedepsele alternative ar fi excesivă, disproporționată cu gravitatea faptei și contextul în care a fost comisă, îndreptarea comportamentului inculpatului putând fi realizată și prin aplicarea unei amenzi penale, cu executare efectivă.

Cât privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că prin declarația din data de 14.09.2023, din faza de urmărire penală, persoana vătămată B. s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 RON, reprezentând daune morale, motivat de comportamentul josnic al inculpatului, raportat la profesia de avocat, și faptul că a fost lovit în public, de față cu angajații și clienții din magazin, precizând că, în urma agresiunii, a beneficiat de îngrijiri medicale la Spitalul Municipal Dorohoi. De asemenea, prin adresa de la dosar u.p., Spitalul Municipal Dorohoi a declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 341,47 RON, cu titlu de daune materiale, reprezentând consultația efectuată și medicamentația oferită persoanei vătămate B., depunând și acte doveditoare în acest sens.

Curtea, analizând probatoriul administrat prin raportare la soluția pe latura penală a cauzei și la criteriile și elementele care au stat la baza acesteia, a constatat că partea civilă B. a suferit un prejudiciu de natură morală, prin acțiunea ilicită de lovire exercitată de inculpat, care a avut drept urmare cauzarea unor leziuni care au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale, fiindu-i creată o stare de angoasă și neplăcere.

În ceea ce privește daunele morale raportat la consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, prin leziunile produse și împrejurările în care a fost comisă fapta, sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit, însă suma solicitată de partea civilă B. este disproporționată față de prejudiciul real suferit.

Astfel, raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții civile, Curtea a considerat că suma de 6000 RON reprezintă o "satisfacție echitabilă", fiind astfel respectat și principiul proporționalității daunei cu despăgubirea acordată.

Împotriva sentinței penale nr. 27 din data de 07 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 a formulat apel, inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 27 martie 2024.

În motivele scrise transmise la dosar de către inculpatul A., s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și, rejudecând, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate.

A susținut că pedeapsa nu a fost just individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen.

A mai solicitat în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (3) C. proc. pen. coroborat cu art. 80 C. pen. renunțarea la aplicarea pedepsei.

În subsidiar, dacă instanța apreciază că este oportună stabilirea unei pedepse, cu amenda a solicitat ca în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (3) C. proc. pen. coroborat cu art. 83 C. pen. să se dispună amânarea aplicării pedepsei amenzii.

Într-un alt subsidiar, a solicitat reindividualizarea în sensul diminuării cuantumului amenzii aplicate.

Sub aspectul daunelor morale acordate părții civile B. a susținut că acestea sunt exagerate, de aceea a solicitat reducerea acestora.

În cadrul cercetării judecătorești în apel, nu s-a prezentat inculpatul A. și nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în dezbateri.

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelul formulat de inculpatul A. este nefondat în raport de considerentele ce vor fi expuse:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2022 din data de 18 septembrie 2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovirea sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în data de 03.12.2021, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla în incinta S.C. D. S.R.L., din municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, generat de efectuarea unei expertize tehnice, l-a lovit cu pumnul în față pe numitul B., provocându-i leziuni ce au necesitat, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale, potrivit Certificatului medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani.

Judecata a avut loc în condițiile art. 374 alin. (4), art. 375 și art. 377 din C. proc. pen., privind procedura simplificată, în raport cu poziția exprimată de inculpatul A., acesta recunoscând săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, însușindu-și în totalitate probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și nu a mai solicitat administrarea altor probe, dorind să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. potrivit declarației notariale autentificată cu nr. x din data de 15 ianuarie 2024 - Birou Individual Notarial H..

Înalta Curte, reține că, în mod judicios, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârșită de inculpat și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile inculpatului de recunoaștere coroborându-se cu: plângere penală B.; adresa nr. x/10.01.2022 a Baroului Botoșani; copii înscrisuri dosarul civil nr. x/2020 a Judecătoriei Dorohoi; copie sesizare penală și anexe, depusă de numitul B. la Judecătoria Dorohoi, în dosarul nr. civil nr. x/2020; adresa nr. x/2020 din data de 22.02.2020 a Judecătoriei Dorohoi, de înaintare a sesizării penale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, spre competentă soluționare; copie certificat medico-legal nr. 987/D1/09.12.2021 al SJML Botoșani și anexele acestuia; copie plângere penală depusă de B. la Judecătoria Dorohoi și o unitate de stocare optică tip DVD, depusă de acesta, cu imaginile surprinse în momentul săvârșirii faptei; plângere penală formulată de B., copii acte medicale și o unitate de stocare optică tip DVD, depusă de acesta, cu imaginile surprinse în momentul săvârșirii faptei; declarații persoană vătămată B.; adresa nr. x/14.09.2023 a Spitalului Municipal Dorohoi de constituire parte civilă în cauză; declarație martor E.; declarație martor F.; declarație martor G.; declarații A., copie acte medicale A.; cazier judiciar .

În ceea ce privește motivele de apel, se constată că apelantul inculpat A. a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei amenzii penale, prin reducerea acesteia, sau prin dispunerea renunțării ori amânării aplicării pedepsei amenzii penale de 15.000 RON, stabilită de instanța de fond, cu aplicarea dispozițiilor art. 80 și art. 83 și următoarele din C. pen.

Totodată, a solicitat reducerea daunelor morale.

Prioritar, Înalta Curte reține că, potrivit art. 74 alin. (1) din C. pen., care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b)starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d)motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e)natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f)conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g)nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Procedând la reevaluarea criteriilor relevante din perspectiva procesului de individualizare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că pedeapsa amenzii penale de 15.000 RON, la care inculpatul A. a fost condamnat, reflectă gradul de pericol social al faptei în conținutul său concret și periculozitatea inculpatului, fiind aptă realizării scopului pedepsei.

În acest sens se au în vedere circumstanțele reale de comitere a faptei (fapta de lovire fiind comisă în loc public, în incinta S.C. D. S.R.L., din municipiul Dorohoi, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, generat de efectuarea unei expertize tehnice, urmare a agresiunii persoana vătămată B. suferind leziuni ce au necesitat, pentru vindecare, un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale) precum și circumstanțele personale ale inculpatului (de profesie avocat, prezența lui la fața locului fiind în această calitate).

Înalta Curte, apreciază că prima instanță a stabilit corespunzător cuantumul pedepsei în sarcina inculpatului, conform criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., neimpunându-se realizarea unei noi reindividualizări a pedepsei.

În acest sens, se are în vedere faptul că inculpatul a beneficiat de procedura simplificată, recunoscând fapta reținută în actul de sesizare și solicitând ca judecata să se realizeze numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Sub acest aspect s-a avut în vedere cauza legală de atenuare, incidentă față de inculpat, ce au generat limite reduse de pedeapsă.

În ceea ce privește gradul de pericol al infracțiunii săvârșite de inculpatul A. se are în vedere faptul că scopul pedepsei este acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni. Prevenția specială presupune o adaptare a pedepsei nu numai la periculozitatea faptei, dar și la persoana făptuitorului.

În acest punct de analiză, instanța reține conduita inculpatului în cursul procesului penal ce s-a înscris în parametri de recunoaștere totală de regretare a acestei conduite.

Fără a nega pericolul abstract al infracțiunii, cel concret este relativ redus și se subsumează unui tipar obișnuit al faptei.

La stabilirea cuantumului pedepsei, devine criteriu relevant din perspectiva circumstanțelor personale, nivelul de instrucție care permite înțelegerea deplină a consecințelor faptei, reformarea și asumarea unei conduite conforme.

Se mai reține că scopul preventiv al pedepsei, precum și funcțiile de constrângere și de reeducare pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare și că, pe lângă prevenția specială, în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avută în vedere și prevenția generală, prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unor astfel de infracțiuni.

Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază că pedeapsa individualizată de instanța de fond satisface funcțiile de prevenție, îndreptare și reeducare a inculpatului, neimpunându-se reindividualizarea acesteia, prin raportare la criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 din C. pen., precum și a celor speciale, prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., pedeapsa amenzii penale în cuantum de 15.000 RON instanța de control judiciar o apreciază ca fiind necesară și suficientă pentru îndreptarea și reeducarea acestuia.

În ceea ce privește solicitarea inculpatului de renunțare sau amânarea aplicării pedepsei, Înalta Curte, apreciază că aplicarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 15.000 RON este singura în măsură să asigure scopurile de prevenție, coerciție și educație a inculpatului, prin conștientizarea încălcării dispozițiilor legale, în condițiile situației de fapt reținute, adică a modalității de comitere a infracțiunii, a pericolului concret al infracțiunii, de consecințele unei asemenea fapte, scopul urmărit, precum și circumstanțele personale.

Mai mult, calitatea de avocat a inculpatului este un aspect de natură a imprima un grad sporit de gravitate, deoarece inculpatul, prin prisma calității sale avea datoria de a apăra ordinea de drept și nu de a o încălca.

Deopotrivă, nu se poate reține că o persoană care are cunoștințe juridice nu ar fi putut să prevadă urmările faptei săvârșite și, nici caracterul socialmente periculos al unei astfel de fapte. Instanța de control judiciar are în vedere faptul că printr-o altă modalitate de individualizare a pedepsei nu se realizează și respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și circumstanțele personale ale inculpatului, care are o pregătire școlară superioară (studii universitare), fiind de profesie avocat, astfel că a putut avea reprezentarea consecințelor faptelor sale.

Înalta Curte, consideră că pedeapsa aplicată inculpatului reflectă evaluarea tuturor criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, renunțarea la aplicarea pedepsei, în condițiile art. 80 din C. pen., respectiv amânarea aplicării acesteia, în condițiile art. 83 din C. pen., nefiind aptă să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale acesteia și să asigure posibilitatea îndreptării și reinserției sociale pozitive viitoare a inculpatului.

Drept urmare, Înalta Curte are în vedere că resocializarea viitoare pozitivă a inculpatului nu ar fi posibilă prin renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile prevăzute de art. 80 - 81 din C. pen., sau prin amânarea aplicării acesteia conform dispozițiilor art. 83 - 86 din C. pen., apreciind că aplicarea acestor sancțiuni nu ar fi în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare, fiind prea ușoare, în raport, cu fapta dedusă judecății.

În ceea ce privește despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, Înalta Curte notează că acestea sunt dificil de stabilit, în absența unor probe materiale judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală. Referitor la întinderea prejudiciului este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, instanța urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă. Se are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Înalta Curte, apreciază că solicitarea inculpatului de reducere a daunelor morale nu sunt întemeiate. Având în vedere acțiunea ilicită de lovire exercitată de inculpat, care a avut drept urmare cauzarea unor leziuni care au necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale, dar, și circumstanțele în care s-a comis fapta, astfel cum a fost anterior descrisă, Înalta Curte constată că suma de 6.000 RON, stabilită de prima instanță, reprezintă o reparație materială, justă și completă a prejudiciului moral suferit de persoana vătămată, necesară și proporțională cu natura, întinderea și intensitatea lezării integrității corporale sau sănătății.

Pentru aceste motive, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 27 din data de 07 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., îl va obliga pe apelantul inculpat A. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 27 din data de 07 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă apelantul inculpat A. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2024.