ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 20 martie 2025

Deliberând asupra contestațiilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 52 din data de 03 iunie 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind desființarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 și y/2017 și al certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017 eliberat de către notarul public A., ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, la data de 17.04.2024, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2024, cauza având ca obiect sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind desființarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 și y/2017 și a certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017, eliberat de către notarul public A..

Prin ordonanța nr. 103/P/2022 din 06 iunie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 314 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., și art. 318 alin. (8) C. proc. pen., s-a dispus la renunțarea la urmărire penală față de suspectul A., pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 318 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 314 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., și art. 318 alin. (8) C. proc. pen., s-a dispus renunțarea la urmărire penală față de suspectul B., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen.

În temeiul art. 318 alin. (12) C. proc. pen., ordonanța anterior menționată, verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost trimisă, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de suspectul A., sub aspectul infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind săvârșirea de către numitul A. a două infracțiuni de participație improprie la mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzute de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de numitul A. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de numitul B. sub aspectul infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., și complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de suspecta D., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată, prevăzută art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de numita D., sub aspectul infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., și complicitate la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de suspecta E., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de numita E. sub aspectul infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., și complicitate la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de persoana vătămată C. față de numiții A., B., D. și E. sub aspectul infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 63 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 46 C. proc. pen. și art. 58 C. proc. pen. și art. 56 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, în vederea efectuării de cercetări față de numiții F., G., H. și I., funcționari în cadrul Primăriei Comunei Rusănești, jud. Olt, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., și față de numitul B. sub aspectul infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen.

În temeiul art. 318 alin. (8) Cod procedură raportat la art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 549

1

alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pentru a se pronunța asupra măsurii desființării încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 și nr. y/2017 și al certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017 eliberat de către notarul public A. , urmând ca dosarul cauzei împreună cu prezenta ordonanță să fie înaintate Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori după pronunțarea hotărârii prin care a fost confirmată ordonanța de renunțare la urmărirea penală.

În motivarea ordonanței, s-a reținut, sub aspectul situației de fapt, că având în vedere sesizarea privind deschiderea procedurii succesorale nr. 29 eliberată de Primăria comunei Rusănești la data de 12.10.2017, la Biroul Individual Notarial A. a fost deschis dosarul succesoral nr. x/2017.

Astfel, s-a arătat că în curprinsul sesizării privind deschiderea procedurii succesorale nr. 29 din 12.10.2017 eliberată de Primăria Comunei Rusănești erau menționați, ca prezumtivi moștenitori ai defunctului J., decedat la data de 02.07.1974, K., în calitate de soție, L., în calitate de fiu, B., în calitate de fiu, M., în calitate de nepot de fiică, N. și O., în calitate de nepoți de fiu, P. C., în calitate de nepoți de fiică.

Prin încălcarea dispozițiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, suspectul A., în calitate de notar public, nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocație la moștenirea defunctului J., omițând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moștenitori, pe fiul acestuia, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică a autorului J., decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deși în cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale erau menționați și acești prezumtiv moștenitori cu adresele de domiciliu.

În urma verificărilor efectuate de suspectul A. în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale aferente perioadei 01.01.2007 - 12.12.2017, s-au găsit înregistrate următoarele acte juridice de pe urma defunctului J.:

- declarația de opțiune succesorală a numitului M., autentificată sub nr. x/24.10.2017 de notarul public R., prin care acesta a declarat că nu a făcut, în termenul de opțiune succesorală, nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defunctul J., în calitate de nepot de fiică postdecedată, și că renunță în întregime la moștenire, înțelegând să rămână străin de succesiunea defunctului J., să nu aibă calitatea de moștenitor și să renunțe la dreptul de a exercita acțiunea în petiția de ereditate;

- declarația de opțiune succesorală a numitului N., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire;

- declarația de opțiune succesorală a numitului O., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire;

- declarația de opțiune succesorală a numitei U., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că soțul său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii tatălui său J., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire.

În cadrul acestei proceduri succesorale, suspectul A., în calitate de notar public, a procedat la audierea, în calitate de martori, a suspectelor D. și E., ale căror declarații au fost consemnat olograf de către acesta.

Cu ocazia audierii celor două martore, suspectul A. le-a pus întrebările, de așa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moștenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. și V., care sunt menționate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, și întrebându-le dacă le cunoșteau pe acestea și dacă cele patru persoane erau frați, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declarațiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realității, faptul că defunctul J. a avut patru descendenți: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică și T. - fiu.

Prin încheierea finală din data de 12.12.2017, suspectul A. a stabilit că au acceptat moștenirea defunctului J. numita K., în calitate de soție, și numitul B., în calitate de fiu, fiind străini de succesiune, D. - fiică, decedată la data de 30.04.2017, V. - fiică, decedată la data de 19.07.2006, și T. - fiu, decedat la data de 07.07.2012.

Totodată, notarul public A. a stabilit că masa succesorală se compunea din cota de 1/2 părți dintr-o casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu tablă, având trei camere și hol, cota de 1/2 părți dintr-o anexă gospodărească construită din bolțari, acoperită cu țiglă, având două camere, hol, magazie si pivniță; construcțiile fiind realizate in timpul căsătoriei cu soția K., pe terenul în suprafață de 6309 mp, teren curți, construcții, arabil și vii, reconstituit ca drept de proprietate pe numele succesorilor: D., B., T., V., cu titlul de proprietate nr. x din 21.07.1997, emis de Comisia Județeană Olt, imobilul fiind situat în com Rusănești sat Rusănești str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12, 13, cu vecinii: R - Malul râului Olt și W., A - W., J. și DE 16/1, MZ - X. și DE 16/1, MN - Y. și Z..

De asemenea, în baza sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 30, eliberată de Primăria comunei Rusănești la data de 12.10.2017, a fost deschis la Biroul Individual Notarial A. dosarul succesoral nr. x/2017.

În cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 30/12.10.2017, erau menționați ca prezumtivi moștenitori ai defunctei K., decedată la data de 15.07.1990, L., în calitate de fiu, B., în calitate de fiu, M., în calitate de nepot de fiică, N. și O., în calitate de nepoți de fiu, P. C., în calitate de nepoți de fiică

Prin încălcarea dispozițiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, notarul public A. nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocație la moștenirea defunctei K., omițând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moștenitori, pe fiul acesteia, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică a autoarei K., decedată la data de 15.07.1990, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deși în cuprinsul sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale erau menționați și acești prezumtiv moștenitori cu adresele de domiciliu.

În urma verificărilor efectuate de notarul public A. în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale aferente perioadei 01.01.2007 - 12.12.2017, s-au găsit înregistrate următoarele acte juridice de pe urma defunctei K.:

- declarația de opțiune succesorală a numitului M., autentificată sub nr. x/24.10.2017 de notarul public R., prin care a declarat că nu a făcut, în termenul de opțiune succesorală, nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defuncta K., în calitate de nepot de fiică postdecedată și că renunță în întregime la moștenire, înțelegând să rămână străin de succesiunea defunctei K., să nu aibă calitatea de moștenitor și să renunțe la dreptul de a exercita acțiunea în petiția de ereditate;

- declarația de opțiune succesorală a numitului N., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire;

- declarația de opțiune succesorală a numitului O., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că tatăl său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire;

- declarația de opțiune succesorală a numitei U., autentificată sub nr. x/21.11.2017 de notarul public S., prin care a declarat că soțul său T. nu a făcut nici un act de acceptare tacită, expresă sau forțată a succesiunii mamei sale K., pentru că a înțeles să rămână străin față de această moștenire.

Și în cadrul acestei proceduri succesorale, suspectul A., în calitatea se de notar public, a procedat la audierea, în calitate de martori, a suspectelor D. și E..

Cu ocazia audierii celor două martore, suspectul A. le-a pus întrebările, de așa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moștenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. și V., care sunt menționate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, și întrebându-le dacă le cunoșteau pe acestea și dacă cele patru persoane erau frați, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declarațiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realității, faptul că defunctul J. a avut patru descendenți: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică și T. - fiu.

Prin încheierea finală din data de 12.12.2017, notarul public A. a stabilit că a acceptat moștenirea defunctei K. numitul B., în calitate de fiu, fiind străini de succesiune D. - fiică, decedată la data de 30.04.2017, V. - fiică, decedată la data de 19.07.2006, și T. - fiu, decedat la data de 07.07.2012.

Totodată, suspectul A. a stabilit că masa succesorală se compunea din cota de 5/8 părți dintr-o casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu tablă, având trei camere și hol, cota de 5/8 părți dintr-o anexă gospodărească construită din bolțari, acoperită cu țiglă, având două camere, hol, magazie si pivniță; construcțiile fiind realizate în timpul căsătoriei cu soțul J., pe terenul în suprafață de 6309 mp, teren curți, construcții, arabil și vii, reconstituit ca drept de proprietate pe numele succesorilor: D., B., T., V., cu titlul de proprietate nr. x din 21.07.1997, emis de Comisia Județeană Olt, imobilul fiind situat în com Rusănești, sat Rusănești str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12,13, cu vecinii: R - Malul râului Olt și W., A - W., J. și DE 16/1, MZ - X. și DE 16/1, MN - Y. și Z..

Prin încheierea, din data de 12.12.2017, suspectul A. a dispus conexarea dosarului nr. x/2017 la dosarul nr. x/2017.

În baza celor două încheieri, suspectul A. a eliberat, la data de 12.12.2017, certificatul de moștenitor nr. x/12.12.2017 prin care a stabilit ca unic moștenitor al defuncților J. și K., pe fiul acestora B., fiind străini de succesiune D. - fiică, V. - fiică și T. - fiu, precum și masa succesorală compusă din casa de locuit și anexa gospodărească, astfel cum au fost individualizate prin cele două încheieri.

Certificatul de moștenitor nr. x/12.12.2017, în cuprinsul căruia suspectul A. a omis, cu știință, să treacă ca prezumtivi moștenitori ai defuncților J. și K. pe fiul acestora, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică a celor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., și să analizeze situația fiecăruia dintre aceștia, a fost folosit de moștenitorul celor doi defuncți - suspectul B. care, cunoscând că acesta a fost întocmit în fals, l-a depus la Primăria Comunei Rusănești, unde a fost înregistrat sub nr. x la data de 14.12.2020.

La data de 12.10.2017, a fost deschis la Biroul Individual Notarial A. dosarul succesoral nr. x/2017, în vederea dezbaterii succesiunii defunctei D., decedată la data de 30.04.2017.

La dezbaterea acestei succesiuni, notarul public A. a avut în vedere testamentul autentificat sub nr. x/07.06.1994 de notarul de stat AA. din cadrul Notariatului de Stat Local Caracal, prin care testatoarea D., fără descendenți și fără ascendenți în viață, a dispus ca, după încetarea sa din viață, fratele său B. să stăpânească în plină proprietate suprafața de teren, de 1,97 ha, situată pe raza comunei Rusănești (adică cota de 1/4 din 7,88 ha), pe care o deținea ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate conform Lg. nr. 18/1991, în baza adeverinței nr. x/30.10.1991, eliberată de Comisia Comunală Rusănești, jud. Olt.

Prin încheierea finală, din data de 12.12.2017, notarul public A. a stabilit că numitul B. - legatar a acceptat moștenirea defunctei D..

În baza acestei încheieri, notarul public A. a eliberat, la data de 12.12.2017, certificatul de moștenitor nr. x/12.12.2017 prin care a stabilit ca unic moștenitor al defunctei D. pe fratele acesteia B., în calitate de legatar, precum și masa succesorală compusă din cota de 1/4 din suprafața de 6309 mp, teren curți, construcții, arabil, vii, situat în comuna Rusănești, satul Rusănești, str. x, jud. Olt, în sola 25/1, parcela x, 11, 12,13, cu vecinii: R - Malul râului Olt și W., A - W., J. și DE 16/1, MZ - X. și DE 16/1, MN - Y. și Z.. și cota de 1/4 din suprafața de 72791 mp teren arabil, situat în extravilanul comunei Rusănești, satului Rusănești, jud. Olt.

La data de 20.10.2021, numiții B., M., reprezentat de B. în baza procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018, U., O. și N. au solicitat notarului public A. autentificarea actului de partaj voluntar cu privire la terenurile cu suprafețele de 6309 mp, teren curți, construcții, arabil, vii, situat în comuna Rusănești, satul Rusănești, str. x, jud. Olt, de 72.791 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Rusănești, satului Rusănești, jud. Olt, și de 700 mp - alte terenuri neagricole situate în extravilanul comunei Rusănești, satul Rusănești, jud. Olt, înscrise în titlul de proprietate nr. x eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Prin actul de partaj voluntar, autentificat de notarul public A. sub nr. x/20.10.2021, s-a reținut că numitul B. va primi toate cele trei suprafețe de teren, de 6309 mp, teren curți, construcții, arabil și vii, situat în comuna Rusănești, satul Rusănești, str. x, jud. Olt, de 72.791 mp, teren arabil situat în extravilanul comunei Rusănești, satul Rusănești, jud. Olt, și de 700 mp - alte terenuri neagricole situate în extravilanul comunei Rusănești, satul Rusănești, jud. Olt,

De asemenea, U., O. și N. au declarat că nu primesc nici un bun în urma partajului, dreptul lor de proprietate asupra cotei indivize de 1/4 din cele trei suprafețe de teren, astfel cum a fost stabilită prin certificatul de moștenitor nr. x din 21.11.2017, supliment la certificatul de moștenitor nr. x/06.08.2012, eliberat de notarul public S., suplimentat cu certificatul de moștenitor suplimentar nr. 150/20.08.2012, eliberat de notarul public S. în dosarul nr. x/2012, rectificat prin încheierea de îndreptare a erorii materiale nr. 34/25.09.2012, eliberat de notarul public S., primindu-l B., față de care nu aveau nici o pretenție bănească sau de altă natură.

M., reprezentat de B., în baza procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018 de notarul public BB., a declarat că nu primește nici un bun în urma partajului, dreptul său de proprietate asupra cotei indivize de 1/4 din cele trei suprafețe de teren, astfel cum a fost stabilită prin certificatul suplimentar de moștenitor nr. 157 din 27.11.2018, eliberat de notarul public BB., primindu-l unchiul său B., față de care nu avea nici o pretenție bănească sau de altă natură.

Conform procurii autentificate sub nr. x/27.11.2018 de notarul public BB., numitul M. îl împuternicea pe B. ca, în numele său și pentru el, să facă toate demersurile legale și necesare, în vederea intabulării în cartea Funciară a suprafețelor de tern sus-menționate. Totodată, M. îl împuternicea pe B. ca, în numele său și pentru el, să-l reprezinte la încheierea contractului de donație, prin care îi dona mandatarului său B. cota sa de proprietate, de 1/4 din terenurile sus-menționate.

În vederea executării mandatului, mandatarul B. putea face orice fel de cereri și declarații necesare, îl putea reprezenta cu puteri depline pe M. în fața oricăror persoane fizice sau instituții implicate în realizarea mandatului, putea solicita și ridica orice document necesar, putea solicita notarului public obținerea certificatului de carte funciară pentru autentificare, putea depune actele de proprietate, precum și toate documentele solicitate pentru încheierea contractului de donație, putea stabili clauzele contractului de donație și putea declara că era de acord cu transmiterea proprietății cu toate atributele sale și cu intabularea dreptului de proprietate pe numele donatarului, achitând taxele și impozitele aferente și semnând în numele mandantului M. și pentru el contractul de donație, precum și oriunde trebuința o va cere, semnătura sa fiindu-i pe deplin opozabilă.

La data de 20.01.2022, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Corabia sub nr. x/2022, acțiunea de partaj judiciar formulată de reclamanții P. C. în contradictoriu cu pârâții B., D., U., N., O. și M..

Prin contractul de vânzare drepturi litigioase autentificat sub nr. x/23.05.2022, de notarul public CC., M., în calitate de vânzător, a vândut numitei C., în calitate de cumpărătoare, drepturile litigioase derivate din calitatea de pârât în litigiul supus judecății, în dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Corabia, cu prețul de 10.000 euro, achitat integral de cumpărătoare, în numerar, la o dată anterioară autentificării actului.

Analizând materialul probator administrat în cauză procurorul a reținut că, deși sub aspect formal fapta săvârșită de suspectul A., constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu ocazia deschiderii procedurilor succesorale pentru defuncții J. și K., prin încălcarea dispozițiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, acesta nu a dispus citarea tuturor celor care aveau vocație la moștenirea celor doi defuncți, omițând să-i citeze, în calitate de prezumtivi moștenitori, pe fiul acestora, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică a acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., deși în cuprinsul sesizărilor nr. 29/12.10.2017 și nr. 30/12.10.2017, pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberate de Primăria Comunei Rusănești, erau menționați și acești prezumtiv moștenitori cu adresele de domiciliu, cauzând o vătămare a drepturilor și intereselor legitime persoanei vătămate C. fratelui acesteia P., fiica și fiul defunctei Q., și persoanei vătămate D., fiul defunctului L., în prezent decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în raport de conținutul și împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, modul de comitere al faptei, dar și de persoana suspectului A., în vârstă de 69 ani, suferind de hipertensiune arterială esențială cu risc cardiovascular ridicat, dislipidemie, diabet zaharat tip II complicat, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale și nu a mai comis până în prezent vreo altă faptă de natură penală, apreciem că, în cauză, nu există interes public în continuarea urmăririi penale față de acesta, fiind aplicabile dispozițiile art. 318 C. proc. pen., ce reglementează instituția renunțării la urmărirea penală.

Referitor la fapta de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reținută în sarcina suspectului A., constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu ocazia deschiderii procedurilor succesorale pentru defuncții J. și K., acesta a omis, cu știință, să treacă în cuprinsul încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 și al certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017 ca prezumtivi moștenitori ai defuncților J. și K. pe fiul acestora, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., și să analizeze situația fiecăruia dintre aceștia, deși în cuprinsul sesizărilor nr. 29/12.10.2017 și nr. 30/12.10.2017, pentru deschiderea procedurii succesorale, eliberate de Primăria Comunei Rusănești, erau menționați și acești prezumtivi moștenitori cu adresele de domiciliu, s-a constatat că, în cauză s-a împlinit, la data de 11.02.2023, termenul de prescripție a răspunderii penale, de 5 ani, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (termen care a fost suspendat 2 luni pe timpul stării de urgență), care a început să curgă de la data de 12.12.2017, având în vedere că infracțiunea de fals intelectual se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la această infracțiune în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Cu privire la împrejurările încheierii de către notarul public A. a actului de partaj voluntar, care a fost autentificat de sub nr. x/20.10.2021, în sarcina acestuia s-a constatat că nu se poate reține infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

În acest sens s-a reținut că, prin încheierea acestui act de partaj voluntar, părțile B., M., U., O. și N. au urmărit încetarea stării indiviziune asupra terenurilor, înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, în vederea întregii dreptului de proprietate al coproprietarului B., asupra terenurilor cu privire la care părțile implicate aveau un drept de proprietate în indiviziune.

În speță, M., în calitate de mandant, a împuternicit prin procura autentificată sub nr. x/27.11.2018, de notarul public BB., Eugen pe mandatarul B. să îl reprezinte la încheierea contractului de donație, prin care îi dona acestuia cota sa de proprietate asupra terenurilor.

Din examinarea mandatului dat numitului B. prin procură, a rezultat că s-au acordat puteri depline de către mandantul M., ca mandatarul B. să acționeze în numele său și pentru sine, în sensul donării sieși a cotei părți pe care mandantul o deținea din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Mandantul M. a dat puteri depline mandatarului B. pentru înstrăinarea cotei sale de proprietate din terenurile sus-menționate.

Faptul că a fost încheiat un act de partaj voluntar, în loc de act de donație, nu înseamnă că s-au depășit limitele mandatului dat de mandantul M., ci reprezintă un act juridic care se încadrează în limitele împuternicirii primite de la mandant, scopul pentru care s-a realizat fiind, din punct de vedere juridic, întregirea dreptului de proprietate al numitului B. asupra respectivelor terenuri.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă într-o speță similară prin decizia nr. 4305/04.12.2013, prin care a statuat că o interpretare rigidă și pur formală, în interpretarea limitelor mandatului, ar conduce la destabilizarea securității raporturilor juridice statornicite între părți, în concordanță cu condițiile cerute de art. 948 C. civ.

Totodată, prin încheierea acestui act de partaj voluntar nu le-au fost vătămate în nici un fel drepturile persoanelor vătămate C. D., având în vedere că actul de partaj voluntar, autentificat de notarul public A. sub nr. x/20.10.2021, a avut ca obiect terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, pe care nu figurează, în calitate de coproprietari, autorii celor două persoane vătămate, și anume: defuncți L. și Q..

Mai mult, aceste terenuri nu au făcut parte din masa succesorală a defuncților J. și K..

Chiar dacă prin contractul de vânzare drepturi litigioase, autentificat sub nr. x/23.05.2022, de notarul public CC., M., în calitate de vânzător, a vândut numitei C., în calitate de cumpărătoare, drepturile litigioase derivate din calitatea de pârât în litigiul supus judecății, în dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Corabia, cu prețul de 10.000 euro, achitat integral de cumpărătoare, în numerar, la o dată anterioară autentificării actului, respectivele drepturi litigioase se refereau la bunurile care au făcut parte din masa succesorală a defuncților J. și K., cu privire la care persoana vătămată C. fratele acesteia P. au solicitat partajul judiciar, iar nu la terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997, de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.

Cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pretins săvârșită de către suspectele D. și E., s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., având în vedere că din probatoriul administrat în cauză a reieșit că suspectul A., în calitate de notar public, când a procedat la audierea celor două suspecte, în calitate de martor, cu ocazia deschiderii succesiunilor defuncților J. și K., le-a pus întrebările, de așa manieră, încât acestea să nu facă referire, în răspunsurile lor, la prezumtivii moștenitori, pe care acesta nu i-a citat în cadrul procedurii succesorale, amintindu-le martorelor numele celor patru persoane, respectiv: D., T., B. și V., care erau menționate pe titlul de proprietate nr. x, eliberat la data de 21.07.1997 de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Olt, și întrebându-le dacă le cunoșteau pe acestea și dacă cele patru persoane erau frați, aspect confirmat de cele două martore, care apoi au semnat declarațiile, în cuprinsul cărora suspectul A. a consemnat, contrar realității, faptul că defunctul J. a avut patru descendenți: B. - fiu, D. - fiică, V. - fiică și T. - fiu, lipsind intenția ca formă de vinovăție la săvârșirea acestei infracțiuni de fiecare dintre cele două suspecte.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. față de notarul public A. pentru săvârșirea a două infracțiuni de participație improprie la mărturie mincinoasă în formă continuată, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, cu intenție, prin manierea de audiere a suspectelor D. și E., în calitate de martore, în cursul lunii decembrie 2017, în cadrul dosarelor succesorale, le-a determinat pe acestea să nu spună tot ceea ce știau cu privire la descendenții defuncților J. și K., în sensul că au omis să spună despre prezumtivii moștenitori L., C. P., având în vedere că, în luna februarie 2023, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, de 5 ani, prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (termen care a fost suspendat 2 luni pe timpul stării de urgență), infracțiunea de mărturie mincinoasă fiind pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În sarcina numitelor D. și E. s-a constatat că nu se poate reține nici săvârșirea infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., și complicitate la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 323 C. pen., deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că acestea l-au ajutat în vreun mod, cu intenție, pe suspectul A. la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual sau pe suspectul B. la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la aceste infracțiuni în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Referitor la suspectul B. s-a reținut că, deși sub aspect formal fapta săvârșită de acesta, constând în aceea că, în cursul lunii decembrie 2020, a folosit, cunoscând că a fost întocmit în fals, certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017, în cuprinsul căruia notarul public A. a omis, cu știință, să treacă ca prezumtivi moștenitori ai defuncților J. și K. pe fiul acestora, pe nume L., și pe copii defunctei Q., fiică a celor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., pe care l-a depus la Primăria Comunei Rusănești, unde a fost înregistrat sub nr. x, la data de 14.12.2020, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 323 teza I C. pen., în raport de conținutul și împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, modul de comitere al faptei, dar și de persoana suspectului B., în vârstă de 80 ani, suferind de insuficiență mitrală, diabet zaharat tip 2 sub ADO complicat, dislipidemie, care nu a mai comis până în prezent vreo altă faptă de natură penală, apreciem că, în cauză, nu există interes public în continuarea urmăririi penale față de acesta, fiind aplicabile dispozițiile art. 318 C. proc. pen., ce reglementează instituția renunțării la urmărirea penală.

În sarcina suspectului B. s-a constatat că nu se poate reține și săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., deoarece din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că acesta l-a ajutat în vreun mod, cu intenție, pe suspectul A. la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual, motiv pentru care se va dispune clasarea cu privire la aceste infracțiuni în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În cauză s-a precizat că nu se poate reține faptul că suspecții A. și B. și suspectele D. și E. ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, în scopul de a comite infracțiunii în vederea eliberării certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017, deoarece numai susținerea persoanei vătămate C. în acest sens, necoroborată cu nici o altă probă, nu dovedește existența unui grup infracțional organizat, întrucât această entitate nu poate fi prezumată, ci trebuie dovedit că are un conducător, că durează de o anumită perioadă de timp și că a acționat, în mod coordonat, în vederea comiterii de infracțiuni, dovadă care nu a fost făcută în prezenta cauză, motiv pentru care se va dispune clasarea cauzei referitor la infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Referitor la împrejurările în care a fost autentificat sub nr. x/07.06.1994, de către notarul de stat AA. din cadrul Notariatului de Stat Local Caracal, testamentul prin care testatoarea D., fără descendenți și fără ascendenți în viață, a dispus ca, după încetarea sa din viață, fratele său B. să stăpânească în plină proprietate suprafața de teren, de 1,97 ha, situată pe raza comunei Rusănești, (adică cota de 1/4 din 7,88 ha), pe care o deținea ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate conform Lg. nr. 18/1991, în baza adeverinței nr. x/30.10.1991, eliberată de Comisia Comunală Rusănești, jud. Olt, având în vedere că termenul de prescripție a răspunderii penale, de 5 ani, în privința infracțiunii de fals intelectual, reclamată de persoana vătămată C., s-a împlinit la data de 06.06.1999, anterior sesizării organelor de urmărire penală, în cauză nu s-au mai efectuat cercetări cu privire la această infracțiune, deoarece a intervenit o cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea.

Având în vedre că numiții F., G., H. și I., funcționari în cadrul Primăriei Comunei Rusănești, jud. Olt, nu au vreo calitate, care să atragă competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Corabia, în vederea efectuării de cercetări față respectivii funcționari sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen.

Referitor la fapta sesizată de vătămată C., prin intermediul avocatului DD., la data de 22 mai 2023, constând în aceea că B. ar fi folosit certificatul de moștenitor nr. x/12.12.2017, întocmit în fals de notarul public A., la încheierea unor convenții de vânzare - cumpărare pentru casa de locuit și terenul intravilan cu numiții EE. și FF., s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Corabia, având în vedere că, la momentul formulării acestei noi sesizări, urmărirea penală în această cauză era finalizată, iar numitul B. nu au vreo calitate, care să atragă competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, urmând ca, în dosarul care se va forma în urma disjungerii, organele de urmărire penală să se pronunțe și asupra cererii persoanei vătămate C. cu privire la audierea, în calitate de martori, a numiților EE. și FF..

Totodată, având în vedere că în cuprinsul încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 și nr. y/2017 și al certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017, suspectul A. a omis, cu știință, să treacă ca prezumtivi moștenitori ai defuncților J. și K. pe fiul acestora, pe nume L., și pe copiii defunctei Q., fiică acelor doi, decedată la data de 30.12.2006, respectiv, pe persoana vătămată C. pe fratele acesteia P., s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară, de la Curtea de Apel Craiova, pentru a se pronunța asupra măsurii desființării acestor înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile art. 549

1

C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a reținut, în esență, că, neîndeplinirea procedurii de citare cu unul sau mai mulți prezumtivi moștenitori nu conferă caracter fals încheierii finale, decât în măsura în care în aceasta se menționează în mod evident aspecte necorespunzătoare realității în legătură cu modul în care a fost efectuată această procedură (spre exemplu se menționează că a fost legal citat un anumit moștenitor, deși citația nu a fost înmânată, sau nu a fost emisă o astfel de citație, se consemnează contrar realității că un moștenitor nu s-a prezentat sau viceversa).

Consecința nelegalei citări a tuturor moștenitorilor, în absența altor manopere din partea notarului public care să disimuleze realitatea obiectivă (de genul celor exemplificate mai sus) nu imprimă caracter fals încheierii finale sau certificatului de moștenitor, ci deschide acestora calea acțiunii în anulare, fie pe cale judecătorească (art. 120 alin. (1) din Legea 36/1995), fie pe cale grațioasă (alin. (2) al aceluiași art. 120), tot așa cum neîndeplinirea procedurii de citare cu o parte într-un proces nu face ca hotărârea judecătorească să fie produsul unei infracțiuni de fals intelectual ci deschide părții interesate posibilitatea exercitării căilor de atac.

De altfel, încheierea finală notarială are caracterul unei convenții între moștenitori, operațiunile de atestare efectuate de notarul public vizând modul de exercitare de către succesibili a dreptului lor de opțiune succesorală, și, în funcție de opțiuni, stabilirea din categoria succesibililor a moștenitorilor defunctului, numărul și calitatea lor, renunțătorii, străinii de moștenire, nedemnii de a moșteni, modul de administrare a dovezilor privind compunerea masei succesorale, acordul moștenitorilor cu privire la calitatea de bun comun sau propriu al anumitor bunuri, cota din bunurile comune care a aparținut defunctului.

Admițând că încheierile finale și certificatul de moștenitor analizate în cauză ar putea fi afectate de o cauză de nulitate specifică dreptului civil, Curtea a reținut că prin nulitate se înțelege sancțiunea aplicată unei operațiuni juridice, respectiv unui act juridic, care lipsește de consecințe juridice o manifestare de voință exprimată prin încălcarea condițiilor de lege pentru încheierea sa valabilă, și nu una care afectează doar suportul material al acestuia - înscrisul constatator al operațiunii juridice, respectiv instrumentum, așa cum este cazul operațiunii de desființare a înscrisurilor reglementată de disp. art. 549

1

C. proc. pen.

Ținând cont că actul juridic, în sensul de manifestare de voință ce naște, modifică sau stinge un raport juridic nu se confundă cu înscrisul constatator al acestuia, faptul că manifestarea de voință a succesorilor nu a îndeplinit condițiile legale pentru nașterea valabilă a raportului juridic (nefiind asigurat cadrul procedural pentru exprimarea voinței tuturor succesibililor) nu transformă înscrisul constatator - încheierea succesorală finală, sau actul întocmit în baza acestuia (certificatul de moștenitor) în înscrisuri falsificate la momentul întocmirii lor.

În consecință, s-a arătat că cele două încheieri a căror desființare se solicită și certificatul de moștenitor emis în baza acestora nu sunt înscrisuri falsificate în sensul art. 321 C. pen., ci acte juridice emise de notarul public cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute de lege pentru întocmirea lor valabilă, sancțiune ce poate fi aplicată doar de instanța civilă competentă potrivit legii și nu prin procedura desființării înscrisurilor în cadrul procesului penal.

Pentru aceste considerente, în baza art. 549

1

C. proc. pen., instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Parchet privind desființarea încheierilor întocmite la data de 12.12.2017 în dosarele succesorale nr. x/2017 și y/2017 și a certificatului de moștenitor nr. x/12.12.2017, întocmite de notarul public A..

Împotriva acestei hotărâri au formulat contestații C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2024, primul termen de judecată fiind stabilit, aleatoriu, la data de 20 martie 2025, termen la care au avut loc dezbaterile.

În motivarea contestației formulate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a susținut, contrar aprecierii instanței de fond, că încheierile din data de 12.12.2017 și certificatul de moștenitor nr. x din 12.12.2017 sunt obiect material (produsul) infracțiunii prevăzute de art. 321 C. pen. pentru care s-a dispus soluția de clasare față de suspectul A., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale, soluția fiind menținută prin încheierea nr. 133 din 07.12.2023 a Curții de Apel Craiova.

Contestatoarea C. a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și, în rejudecare, să se dispună admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și desființarea înscrisurilor menționate în cuprinsul acesteia.

Examinând contestațiile formulate de C. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza actelor și lucrărilor din dosar și în raport de criticile invocate, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 549

1

alin. (1) C. proc. pen., " în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare sau, după caz, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut de art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanța de renunțare la urmărire penală".

Înalta Curte are în vedere că sesizarea formulată în temeiul art. 549

1

C. proc. pen. are ca obiect desființarea unui înscris în sensul de instrumentum probationes, nu în sensul de negotium al cărui caracter fals sau nu a fost disputat în faza urmăririi penale.

Potrivit dispozițiilor art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen., ordonanța de clasare cuprinde și dispoziții privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris.

În speță, prin ordonanța nr. 103/P/2022 din 06.06.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, procurorul a dispus o soluție de clasare în legătură cu fapta notarului public de a omite cu știință să treacă în cuprinsul celor două încheieri din data de 12.12.2017 și a certificatului de moștenitor nr. x din 12.12.2017 ca prezumtivi moștenitori ai defuncților J. și K. pe fiul acestora L. și pe descendenții fiicei postdecedate Q., reținând că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale și a sesizat judecătorul de cameră preliminară cu propunere de desființare a acestor înscrisuri.

Această ordonanță reprezintă actul prin care judecătorul de cameră preliminară a fost sesizat, propunerea de desființare a înscrisului trebuind să-și găsească un fundament probator în dosarul de urmărire penală, ca punct de pornire pe baza căruia judecătorul de cameră preliminară, în procedură contradictorie, poate soluționa sesizarea, administrând, fie din oficiu, fie la cererea părților probele nececesare pentru stabilirea caracterului fals sau nu al înscrisului a cărui desființare este solicitată.

Pentru a se proceda la desființarea unui înscris este necesar ca, din datele existente, să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la ipoteza în care acestea sunt urmarea comiterii unei fapte de fals, cu privire la care s-a dispus soluția clasării.

Dispozițiile procedural penale impun judecătorului să efectueze verificări în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți.

În acest context, judecătorul de cameră preliminară, statuând asupra fondului cauzei, urmează a pronunța o hotărâre prin care admite sau respinge sesizarea formulată de procuror, pronind de la probatoriul administrat în faza de urmărire p