ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
20.03.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 20 martie 2025

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a fost admisă excepția invocată de inculpatul A. privind nelegalitatea probelor administrate în cauză, a actelor de urmărire penală și a actului de sesizare a instanței.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)

1

Au fost excluse probele administrate, actele de urmărire penală efectuate în dosarul nr. x/2020 (cu excepția plângerii numitei B. formulată la data de 03.03.2020, la organele de cercetare penală, dosar, a celor cu privire la care sunt incidente dispozițiile art. 60 C. proc. pen. respectiv, constarea preliminară din data de 03.03.2020, dosar, raportul de expertiză medico legală, dosar) și actul de sesizare a instanței nr. 794/P/2020 emis de Parchetul de pe lângă Târgu Jiu, întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

În temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) teza a I a și lit. b) C. proc. pen., s-a dispus restituirea cauzei nr. 794/P/2020 la Parchetul de pe lângă Târgu Jiu.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg Jiu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin sentința penală nr. 1267 din 02.10.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Târgu - Jiu în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a admis excepția de necompetentă după calitatea persoanei a Judecătoriei Târgu- Jiu, invocată de instanță din oficiu, iar, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus declinarea cauzei privind pe inculpatul A., în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Târgu - Jiu a reținut că potrivit înscrisurilor depuse la dosar rezultă că inculpatul A. avea calitatea de avocat la data 03.03.2020 (data săvârșirii pretinsei infracțiuni), calitate pe care o deține în continuare, acesta fiind înscris pe tabloul avocaților incompatibili din Baroul Gorj.

Prin urmare, instanța a constatat că nu este competentă să soluționeze cauza, competența după calitatea persoanei aparținând Curții de Apel Craiova.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 09.10.2024, sub nr. x/2024.

Prin încheierea nr. 105 din 04.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2024, în baza art. 386

1

S-a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară și s-a fixat termen pentru soluționarea cererilor și excepțiilor formulate de către inculpatul A., după rămânerea definitivă a încheierii.

După rămânerea definitivă a încheierii anterior menționate, la termenul de judecată din data de 09.12.2024, inculpatul A. a formulat excepții privind neregularitatea rechizitoriului nr. x din 13.06.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Targu Jiu, prin care a invocat incidența nulității absolute, prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. b)

1

La data de 13.01.2025, inculpatul A. a formulat din nou cereri și excepții solicitând, în temeiul art. 345 alin. (3) C. proc. pen., să se constate neregularitățile și nelegalitatea actului de sesizare și deopotrivă să se constate nulitatea actelor de urmărire penală, respectiv: ordonanța de începere a urmăririi penale in rem datată inițial din 02.03.2020; ordonanța nr. 794/P/2020 din data 03.03.2020 de efectuare în continuare a penale față de numitul A. neconfirmată de procuror; ordonanța din 28.03.2023 emisă de organul de cercetare penală privind efectuarea în continuare a urmăririi penale față de subsemnatul A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 233 C. pen.; ordonanța din 29.03.2023 emisă de procuror privind confirmarea ordonanței din 28.03.2023; ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 20.04.2023; rechizitoriu nr. x din 13.06.2023 și toate actele și probele din dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu întrucât au fost administrate de către un organ de cercetare penală necompetent material, inferior organului de cercetare penală competent conform art. 38 alin. (1) lit. d) raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)

1

) C. proc. pen.

Analizând cererile și excepțiile invocate de către inculpatul A., judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2020 din 13.06.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Sub aspectul situației de fapt, în sarcina inculpatului s-a reținut că, la data de 03.03.2020, în jurul orelor 17:15, în timp ce se afla pe casa scării la Grădinița nr. 8 de pe str. x, din mun. Tg-Jiu, județul Gorj, a deposedat prin acte de violență pe B. (...) de telefonul mobil marca C., smulgându-i-l din mână și producându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile îngrijiri medicale, conform Raportului de Expertiză Medico-Legal întocmit de Serviciul de Medicină legală Gorj.

În ceea ce privește activitatea de urmărire penală s-a constatat că, prin ordonanța nr. 794/P/2020 din 03.03.2020, organele de cercetare penală au dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C. pen., iar, prin ordonanța nr. 794/P/2020 din din aceeași dată, organele de urmărire penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin ordonanța din 09.01.2023, procurorul a infirmat ordonanța nr. 794/P/2020 din data de 03.03.2020 emisă de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Poliției municipiului Târgu - Jiu - Biroul Investigații Criminale prin care a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A..

Ulterior, prin ordonanțele nr. 794/P/2020 din data de 28.03.2023, respectiv nr. 794/P/2020 din 29.03.2023, organele de cercetare penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 C. pen.

Prin ordonanța nr. 794/P/2020 din data de 20.04.2023, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen.

Examinând actele și lucrările dosarului, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Craiova a reținut că, în ceea ce privește competența materială a instanței, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât inculpatul A. la momentul săvârșirii presupusei fapte (03.03.2020) era avocat suspendat și înscris pe Tabloul avocaților incompatibili din Baroul Gorj.

Întrucât calitatea de avocat a inculpatului A. nu a încetat, fiind numai suspendat, urmărirea penală a fost efectuată de un organ de cercetare necompetent după calitatea persoanei, constatându-se că, în raport cu cele statuate de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 302/2017, publicată în M.Of. nr. 566 din 17 iulie 2017, cu privire la soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., dar cuprinsă și în dispozițiile art. 281 alin. (1), lit. b)

1

De asemenea, s-a reținut că și actul de sesizare al instanței nr. 794/P/2020 nu este regulamentar întocmit, fiind emis de un organ judiciar necompetent după calitatea persoanei, respectiv de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, astfel că este lovit de nulitate absolută, întrucât acesta trebuia întocmit de procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Totodată, s-a constatat că, în raport cu aspectele stabilite de Curtea Constituțională și cu regimul juridic al acestei categorii de nulități, reglementat în art. 281 alin. (2) și (4) lit. a) C. proc. pen., vătămarea procesuală cauzată inculpatului A., prin încălcarea dispozițiilor referitoare la competență după calitatea persoanei de către organele de cercetare penală și organul judiciar care a emis actul procedural, organe judiciare care erau obligate, în condițiile art. 58 C. proc. pen. să verifice dacă în virtutea legii aveau atribuții de a desfășura urmărirea penală, de a emite acte procedurale, reprezintă o atingere deosebit de gravă, concretizată în obstrucționarea mecanismului prin care se înfăptuiește justiția în cea dintâi etapă a procesului penal, ce are ca obiect strângerea probelor necesare a stabili dacă există sau nu temeiuri de sesizare a instanței și de a întocmi rechizitoriul, nulitate care este prezumată iuris et de iure și nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actelor procesuale și procedurale îndeplinite de organul necompetent.

Referitor la susținerile reprezentantului Ministerului Public în sensul că nu este incidentă nulitatea absolută a actelor de urmărire penală, a mijloacelor de probă efectuate în cauză, respectiv a actului de sesizare a instanței de judecată în condițiile în care inculpatul nu a adus la cunoștința organelor de cercetare penală calitatea de avocat, Judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond a arătat că incidența nulității absolute nu este condiționată de reținerea unei culpe a organului de cercetare penală, sancțiunea intervenind ori de câte ori se constată încălcarea acestor norme.

În ceea ce privește celelalte excepții invocate de către inculpatul A., s-a arătat că raportat la soluția ce urmează a fi dispusă privind necompetența organelor de urmărire penală după calitatea persoanei, acestea nu vor mai fi analizate.

Împotriva acestei încheieri inculpatul A. a formulat contestație, în termen legal, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, în cuprinsul motivelor scrise depuse la dosar, contestatorul inculpat a arătat că, în mod greșit, instanța de fond nu a dispus și anularea constatării preliminare din 03.03.2020 și a raportului de expertiză medico - legală din 11.03.2023 în condițiile în care există o legătură directă între acestea și ordonanțele deja anulate de către instanță, fiind întocmite ulterior și ca efect al actelor de urmărire penală a căror nulitate absolută a fost constatată de către instanța de fond.

De asemenea, în ceea ce privește aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 60 C. proc. pen., contestatorul - inculpat a arătat că, în speță, nu este îndeplinită condiția prevăzută de legiuitor cu privire la " cazuri urgente", în condițiile în care dosarul a stat în nelucrare o perioadă de 3 ani (2020-2023).

Prin urmare, s-a menționat că voința legiuitorului în momentul adoptării dispozițiilor art. 60 C. proc. pen. a fost aceea ca textul de lege să fie aplicat cu caracter excepțional în cazurile care sunt cu adevărat urgente, respectiv infracțiunile flagrante, unde măsurile trebuie luate de îndată pentru a nu se pierde probele.

Totodată, s-a arătat că adresa prin care a fost solicitată efectuarea unei expertize medico-legale este emisă la de 04.03.2020, aceasta figurând înregistrată sub nr. x din 04.03.2019, iar, constatarea medico-legală înaintată la dosar datează din 03.03.2020, respectiv cu o zi înainte de a fi investit Serviciul de Medicină Legală Gorj cu efectuarea unei astfel de expertize.

În realitate, în opinia apărării, examinarea medico - legală nu s-a efectuat la data de 03.03.2023 așa cum este menționat în Raportul de expertiză medico-legal nr. x din 11.03.2020, întrucât, audierile s-au derulat la data de 03.03.2023 până la miezul nopții, iar, persoana vătămată a fost prezentă la poliție unde nu s-a prezentat niciun medic legist, inculpatul A. fiind, de asemenea, prezent personal la poliție până la ora 24:00, în ziua de 03.03.2020, sub acest aspect inculpatul formulând plângere penală împotriva medicului legist D. din cadrul SML Gorj ce face obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu - Jiu.

În Raportul de expertiză medico - legală nr. x din 11.03.2020, medicul legist D. a menționat că, în baza adresei nr. x/04.03.2020 a IPJ Gorj:

"am examinat azi 03.03.2020 pe numita B.", însă, persoana vătămată se numea la aceea dată B..

Prin urmare, s-a solicitat excluderea din dosarul de urmărire penală a actelor anterior menționate, având în vedere că acestea conțin erori și modificări efectuate cu încălcarea dispozițiilor art. 277 C. proc. pen. și nu au fost îndreptate în conformitate cu dispozițiile art. 278 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru motivele anterior expuse, s-a solicitat admiterea contestației și, în rejudecare, să se dispună anularea și excluderea din dosarul penal nr. x/2020 a înscrisurilor denumite: constatări preliminare din data de 03.03.2020 - fila x d.u.p. si raport de expertiză medico-legală - fila x d.u.p.

Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară, verificând cauza prin prisma criticilor invocate și prin raportare la dispozițiile art. 347 și art. 425

1

Potrivit dispozițiilor art. 342 C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Așadar, în această procedură, judecătorul de cameră preliminară verifică competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală și legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Astfel, se observă că examenul judecătorului de cameră preliminară este limitat, prin voința legiuitorului, la chestiuni eminamente de drept, circumscrise exigențelor de formă și conținut ale actelor procedurale, de concordanță a acestora din urmă cu actele procesuale pe care le încorporează ori cu dispozițiile legale pertinente în faza de urmărire penală; totodată, un astfel de examen implică o evaluare a probelor din aceeași unică perspectivă a legalității (sau, după caz, a loialității), judecătorul analizând doar legalitatea, iar nu oportunitatea actului prin care s-a dispus/respins administrarea unei probe de către organul de urmărire penală.

În raport de obiectivele și limitele procedurii de cameră preliminară, astfel cum au fost redate în paragraful anterior, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară constată că, în mod corect, prima instanță a reținut raportat la calitatea inculpatului A. de avocat, că urmărirea penală trebuia efectuată în cauză de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și nu de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu - Jiu.

Așadar, se observă că, în speță, urmărirea penală a fost efectuată de către organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei, încălcându-se astfel dispozițiile imperative privind competența personală.

Potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b)

1

Astfel, referitor la nulitatea absolută, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că, spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută se caracterizează prin faptul că nu poate fi înlăturată în niciun fel, poate fi invocată în orice stare a procesului penal, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din C. proc. pen., care pot fi invocate în condițiile prevăzute la art. 281 alin. (4) din același cod, și poate fi luată în considerare din oficiu. Aceasta determină întotdeauna anularea actelor procesuale și procedurale efectuate cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de lege (Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, paragraful 20).

În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor privind competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, instanța de contencios constituțional a reținut în considerentele Deciziei nr. 320/2017 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. următoarele: Curtea apreciază că nu poate fi de acceptat ca un parchet ierarhic inferior să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală în cauze care, potrivit legii, sunt date în competența unui parchet ierarhic superior. De altfel, chiar dispozițiile art. 325 din C. proc. pen. permit preluarea de către un parchet, în vederea efectuării sau supravegherii urmăririi penale, a cauzelor care nu sunt date, potrivit legii, în competența sa, dar, numai în cazul în care parchetul care preia cazul este un parchet ierarhic superior celui care are competența de a efectua sau supraveghea urmărirea penală (paragraful 48).

Tot Curtea Constituțională a arătat în aceeași decizie că, astfel, deși este recunoscut faptul că nulitatea absolută nu poate interveni în cazul oricărei încălcări a normelor de procedură, Curtea apreciază că aceasta trebuie să fie incidentă atunci când normele de procedură încălcate reglementează un domeniu cu implicații decisive asupra procesului penal. Referitor la normele de competență, Curtea observă că, pentru buna desfășurare a activității organelor judiciare, se impune respectarea fermă a competenței lor materiale și după calitatea persoanei. Nerespectarea normelor legale privind competența materială și după calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiția. Aceasta este și explicația pentru care încălcarea dispozițiilor legale privind această competență se sancționa în reglementarea anterioară cu nulitatea absolută (paragraful 57).

Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară reține că instanța de fond a dispus prin încheierea contestată anularea tuturor actelor de urmărire penală efectuate de organele necompetente, cu excepția plângerii persoanei vătămate, ca act de sesizare, și a constatării preliminare din data de 03.03.2020, precum și a raportului de expertiză medico-legală din data de 11.03.2023.

Or, menținerea acestor din urmă acte nu poate fi justificată din punct de vedere juridic, în contextul constatării nulității absolute a ordonanțelor prin care s-a dispus începerea urmării penale, in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., sub aspectul infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 C. pen., respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspectul A. pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că, potrivit principiilor generale ale dreptului procesual penal, nulitatea actului principal atrage desființarea actelor subsecvente care depind în mod direct de acesta și care nu pot exista în mod autonom, întrucât sunt lipsite de fundament juridic propriu.

Actele de urmărire penală efectuate ulterior sau în legătură directă cu actul lovit de nulitate absolută sunt, la rândul lor, afectate de aceeași sancțiune, în măsura în care nu pot fi disociate de actul inițial nelegal.

În cauză, constatarea preliminară și raportul de expertiză medico-legală reprezintă acte de urmărire penală derivate, întemeiate pe desfășurarea unei urmăriri penale realizate de un organ necompetent după calitatea persoanei.

Totodată, contrar argumentelor instanței de fond, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de camera preliminară constată că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 60 C. pen. privind urgența, câtă vreme sunt dubii asupra datei efectuării constatării preliminare, iar, raportul de expertiză medico - legală a fost întocmit la data de 11.03.2023, la un interval de 3 ani de la data faptei (03.03.2020).

Prin urmare, odată constatată nulitatea absolută a actului principal de urmărire penală, Înalta Curte apreciază că se impune constatarea nulității absolute și a constatării preliminare din 03.03.2020, precum și a raportului de expertiză medico-legală din 11.03.2023, ca acte subsecvente, efectuate în cadrul unei urmăriri penale desfășurate cu încălcarea normelor de competență după calitatea persoanei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară va admite contestația formulată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Va desființează, în parte, încheierea atacată și rejudecând:

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)

1

Va exclude probele anterior menționate întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

Va menține celelalte dispoziții ale încheierii contestate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C.pr,.pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul - inculpat A., în cuantum de 720 RON, va rămâne în sarcina statului.

Admite contestația formulată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii nr. 3 din 28 ianuarie 2025 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Desființează, în parte, încheierea atacată și rejudecând:

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 281 alin. (1) lit. b)

1

Exclude probele anterior menționate întrucât urmărirea penală a fost efectuată de organe de urmărire penală necompetente după calitatea persoanei.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii contestate care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul - inculpat A., în cuantum de 720 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 20 martie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Încheierea nr. 664 Ședința publică din data de 08 octombrie 2025 Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele: I. Prin încheierea finală de cameră preliminară nr. 180 din data de 1
ÎCCJ 2025-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală
.10.2024 a judecătorului de cameră preliminară, solicitând desființarea acesteia în totalitate și în rejudecare, admiterea cererilor și excepțiilor formulate în cauză, precum și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucu
ÎCCJ 2025-09-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală
ă la cunoștință suspectului, fiindu-i comunicate, totodată, drepturile și obligațiile procesuale. De asemenea, s-a procedat la audierea acestuia în calitate de suspect, în prezența avocatului ales. Și în fine, prin ordonanța din data de 20.
ÎCCJ 2025-11-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 06 noiembrie 2025 Asupra cauzei, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea F/CP din 27 iunie 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Buc
ÎCCJ 2025-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 01 octombrie 2025 Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 24 iunie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
Sursă