ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 174/2025

Ședința publică din data de 15 aprilie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 02 aprilie 2025 și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 03 aprilie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, susținând că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În esență, petentul a arătat că a fost ofițer în cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Suceava și că a "inițiat" numeroase dosare penale, ca urmare a investigațiilor efectuate de petent față de lucrători ai M.A.I. și alți funcționari publici, conform delegărilor primite de la unitățile de parchet din Suceava, iar în toți acești ani, datorită activităților desfășurate sau inițiate de către el, a atras foarte multe antipatii din rândul persoanelor care ulterior au fost condamnate ca urmare a investigațiilor efectuate, cât și a rudelor, prietenilor sau cunoștințelor acestora. Pentru că, prin natura serviciului desfășurat, dar și a faptului că a fost un ofițer care și-a îndeplinit în mod riguros atribuțiile de serviciu, mulți lucrători M.A.I. au abordat o atitudine ostilă față de el.

De asemenea, a susținut că unii magistrați de la Curtea de Apel Suceava au relații de prietenie cu lucrători ai M.A.I. care au primit soluții de achitare în dosarele inițiate de către el, împrejurare care i-a atras antipatii și în rândul acestora.

A arătat că D.N.A. - S.T. Suceava are o anumită influență asupra judecătorilor de la Tribunalul Suceava și de la Curtea de Apel Suceava, motivându-și susținerea pe faptul că judecătorul care a soluționat cauza pe fond la Tribunalul Suceava a avut o atitudine vădit părtinitoare cu acuzarea prin respingerea tuturor probelor în apărare și admiterea probelor propuse de acuzare, prin amendarea repetată a avocaților inculpaților și prin inserarea în sentința de condamnare a faptului că petentul, prin apărător ales, a avut un "comportament procesual caracterizat, preponderent, prin rea credință...".

A arătat că la secția penală și pentru cauze cu minori de la Curtea de Apel Suceava activează doi judecători care sunt căsătoriți cu procurori de la D.N.A.-S.T. Suceava, doamna judecător B., care este soția domnului procuror șef serviciu D.N.A - S.T. Suceava, C. - procuror de caz în dosarul nr. x/2020 înregistrat la Tribunalul Suceava sub nr. x/2021, a cărui strămutare o solicită, și domnul judecător D., care este soțul doamnei procuror din cadrul D.N.A. - S.T. Suceava, E..

De asemenea, a susținut că mediatizarea amplă, locală și națională, a derulării întregului proces penal reprezintă motive întemeiate ce conturează existenta unui climat nefavorabil pentru buna înfăptuire a justiției la nivelul Curții de Apel Suceava, existând temerea situațiilor în care imparțialitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Suceava ar putea fi știrbită.

A arătat că, la nivelul comunității județului Suceava se cunoaște că a fost condamnat de către Tribunalul Suceava la o pedeapsă de 6 ani și 4 luni închisoare și au apărut în spațiul public numeroase discuții cu privire la modul în care va fi judecat în calea de atac a apelului, că instanța va fi părtinitoare, întrucât a fost polițist cu vechime în oraș și cunoscut în comunitatea din care face parte.

La data de 07.04.2025, petentul a transmis la dosar Completări ale cererii de strămutare, arătând că la data înregistrării dosarului nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel Suceava în calea de atac a apelului, 02.04.2025, dosarul a fost repartizat completului C3A din a cărei componență face parte chiar doamna judecător B., soția procurorului de caz care a efectuat urmărirea penală. La data 03.04.2025, doamna judecător B. a formulat declarație de abținere, care a fost admisă.

A susținut că, din același complet mai face parte și domnul judecător F., cu care, pe timpul cât a fost procuror, petentul a lucrat în diferite cauze, iar domnul judecător a formulat, de asemenea, declarație de abținere, care a fost respinsă, ca nefondată, la data de 07.04.2025, în complet de divergentă. A precizat că domnul judecător F. a mai formulat declarație de abținere și în alt dosar disjuns din dosarul nr. x/2018 în calitate de judecător de drepturi și libertăți, cerere care a fost admisă.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 5 al Înaltei Curți, având termen fixat pentru soluționarea cererii de strămutare la data de 15.04.2025.

La data de 14.04.2025, au fost transmise la dosar informațiile solicitate Curții de Apel Suceava, în conținutul acestora fiind făcută o scurtă prezentare a cauzei și o analiză a motivelor cererii de strămutare.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

De asemenea, Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Astfel, aparențele prezintă o mare importanță, având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal (judecătorul nu trebuie doar să fie imparțial, ci, în egală măsură, trebuie să se vadă că este imparțial). Trebuie determinat dacă anumite fapte sau împrejurări pot ridica dubii legitime cu privire la lipsa de imparțialitate a instanței, dacă temerile unei părți cu privire la imparțialitatea instanței sunt în mod obiectiv justificate.

În fine, ceea ce trebuie asigurat, în viziunea CEDO, este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire părții într-un proces.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu suspiciunii că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Suceava ar putea fi afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei și calității părților.

Astfel, raportat la împrejurările cauzei, instanța are în vedere faptul că doi judecători ai Curții de Apel Suceava sunt căsătoriți cu procurori de la D.N.A.-S.T. Suceava, doamna judecător B. fiind chiar soția domnului procuror șef serviciu D.N.A - S.T. Suceava, C., procuror de caz în dosarul nr. x/2020, înregistrat la Tribunalul Suceava sub nr. x/2021, a cărui strămutare se solicită.

De asemenea, Înalta Curte reține că din completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în apel face parte și domnul judecător F., cu care, pe timpul cât a fost procuror, petentul a lucrat în diferite cauze.

Legat de calitățile părților, instanța reține funcțiile deținute anterior de petent, respectiv aceea de ofițer de investigații în cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Suceava, precum și calitatea unui alt inculpat din dosar, G., care a deținut funcția de comisar șef de poliție, șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că ampla mediatizare a cauzei creează convingerea că instanța nu ar putea fi obiectivă și temerea că petentul nu ar putea beneficia de o judecată dreaptă din partea magistraților, în condițiile în care aceștia se află în mod constant sub presiunea presei care, nu de puține ori, emite supoziții cu privire la soluțiile pe care judecătorii le-ar putea pronunța sau ar trebui să le pronunțe în diferite cauze de interes public.

Cu alte cuvinte, campania de presă referitoare la împrejurări ce interesează cauza, fundamentează posibilitatea ca publicul să nu obțină din mass media o perspectivă pe deplin echilibrată asupra actului de justiție.

În aceste condiții, chiar dacă nu există împrejurări sau fapte concrete ale magistraților care să pună în discuție imparțialitatea acestora, împrejurările cauzei și calitățile părților, mai sus dezvoltate, pe de o parte, precum și mediatizarea cauzei la nivel local și național, pe de altă parte, justifică, din perspectiva celui interesat, o lipsă de încredere asupra obiectivității organelor statului competente a soluționa demersul juridic demarat de participanții la proces, de natură a se răsfrânge asupra credibilității procedurii în ansamblul ei.

Prin urmare, pentru a se înlătura orice suspiciune care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Suceava, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a cerințelor art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte va admite cererea formulată de petentul A. și va dispune strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Iași.

În conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (3) din C. proc. pen., evaluând stadiul procedurii, Înalta Curte constată că se impune menținerea actelor procedurale îndeplinite în fața Curții de Apel Suceava.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de strămutare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Strămută judecarea cauzei la Curtea de Apel Iași.

Menține actele îndeplinite la instanța de la care s-a strămutat judecarea cauzei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 aprilie 2025.