ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1927/2025

Ședința publică din data de 11 decembrie 2025

Deliberând asupra recursului de față, subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 760 din 5 aprilie 2024, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B. și a obligat pârâta la plata sumei de 633.830,07 RON reprezentând cota aferentă plății finale din contractul nr. x/17.05.2011, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată conform art. 3 alin. (2)

1

din O.G. nr. 13/2011, începând cu data de 15 octombrie 2019 până la achitarea integrală a debitului, a respins în rest cererea principală ca neîntemeiată; a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă C. S.R.L, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta C. S.R.L. a declarat apel care, prin decizia civilă nr. 595 din 4 aprilie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respins ca nefondat.

Pârâta C. S.R.L. a recurat decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia și, în temeiul art. 497 C .proc. civ. coroborat cu art. 480 alin. (3) din același cod, trimiterea cauzei spre o nouă judecată primei instanțe. În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Verificând cu prioritate chestiunea netimbrării recursului, care primează oricăror altor cereri sau excepții invocate în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării actului procedural al instanței.

Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Totodată, în acord cu prevederile art. 470 alin. (2) și alin. (3) teza finală C. proc. civ. în calea de atac a apelului, dovada achitării taxei de timbru trebuie atașată cererii de apel, lipsa ei putând fi complinită până la primul termen la care partea a fost legal citată în apel, aceste dispoziții fiind aplicabile și în recurs, în temeiul dispozițiilor art. 494 C. proc. civ., potrivit cărora "Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune".

Constatând că recursul nu a fost legal timbrat, în procedura regularizării cererii de chemare în judecată, Înalta Curte a pus în vedere recurentei să achite taxa de timbru judiciar în valoare de 7.272,92 RON, astfel cum rezultă din adresa din 12 iunie 2025, comunicată recurentei la data de 23 iunie 2025.

Autoarea căii de atac nu a contestat obligația fixată în sarcina sa și la 11 decembrie 2025, prin adresa depusă la dosarul cauzei, și-a manifestat intenția de a nu se conforma dispozițiilor instanței de a depune taxa judiciară de timbru.

Prin urmare, având în vedere faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce îi revenea și că nu operează scutirea legală - personală sau obiectivă - de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează a da eficiență dispozițiilor art. 32 și art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 197 C. proc. civ., în sensul anulării ca netimbrată a cererii de recurs.

Totodată, reținând culpa procesuală a recurentei în această etapă a procesului, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., o va obliga la plata către intimată a sumei de 11.857,77 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform dovezilor depuse în acord cu art. 452 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 595 din 4 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L

Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 11.857,77 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 decembrie 2025.