ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.12.2025

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1834/2025

HOTĂRÂRE
04.12.2025
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1834/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 4 decembrie 2025

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 29 noiembrie 2023 pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE a contestat deciziile de recalculare nr. 56806/1 și nr. 56806/2 din 10.11.2016, motivând că nu s-a ținut cont de media salariilor. A precizat că aceste date erau în cererea inițială din 07.01.2016 înregistrată sub nr. x din 29.03.2016 și U3700 din 02.11.201+ de venituri eliberată de CMJ Buzău. Solda de funcție este de 3,20 și ar trebui să apară 4,20; la gradații cu vechimea din viața civilă ar trebui să fie 42; solda de comandă la care a trimis documentația trebuie să fie de cel puțin 35.

Reclamantul a solicitat să se țină cont de media salariilor alese conform legii, să se emită o altă decizie de pensie și plata diferențelor de la 29.11.2016.

Prin cererea înregistrată la 11 ianuarie 2024, reclamantul a solicitat "despăgubiri prin prejudiciile cauzate de ordinul M 25/2016, prin care Direcția Financiară a MApN sau Casa de pensii au făcut raportarea la luna decembrie 2009 în loc de 01.01.2016 diminuând cuantumul pensiei (...); modificarea elementelor după cum urmează: a) Solda de funcție 4,20, cuantum 1049 RON; b) Solda de grad 850 RON; c) Gradații 42%; d) Soldă comandă 30%; e) Indemnizație dispozitiv 25%; f) Alte elemente 30%; g) Contribuție la buget 9%. "acordarea diferențelor acoperirea ratei inflației și a dobânzii penalizatoare (. . . . . . . . . . .) "pentru calculul contributiv optez pentru art. 122 din Legea nr. 223/2015, în baza Legii nr. 263/2010 conform deciziei nr. 56806 în baza Legii nr. 119/2010 cu valoarea punctului de pensie la 01.01.2024 fiindcă trebuia calculată și partea contributivă la pensie ulterior la care să fie valorificată și adeverința CMJ Buzău nr. P 125 din 23.03.2023 cererea fiind făcută în data de 15.12.2022 înregistrată la nr. RP 941/15.12.2021"; "eliminare impozit și CASS, conform deciziei C. civ. nr. 650 din 15.12.2022 i) «acordarea diferențelor odată cu intrarea în Uniunea Europeană (2007 până în prezent) la corpul ofițerilor cu grade superioare 2000 euro pe lună conform angajamentului statului român" și a invocat "excepția de neconstituționalitate".

Tribunalul Buzău, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 1246/2024 din 31 octombrie 2024, a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., având ca obiect contestație împotriva Deciziilor nr. 56806/1 din data de 10.11.2016 și 45806/2 din data de 10.11.2016, în contradictoriu cu CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, pentru autoritate de lucru judecat; a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia civilă nr. 577 din 16 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 1246/2024 din 31 octombrie 2024 a Tribunalului Buzău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE.

Împotriva acestei decizii, recurentul-reclamant A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2023, la data de 3 iunie 2025.

Intimata-pârâtă CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din 17 iulie 2025 s-a fixat termen la data de 4 decembrie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimata-pârâtă CASA SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, putând exercita exclusiv acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Așadar, instanța nu are posibilitatea de a considera admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia, o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Totodată, potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, la data de 29 noiembrie 2023, reclamantul A. a învestit Tribunalul Buzău, secția I civilă cu un conflict de asigurări sociale în sistemul pensiilor militare de stat.

De asemenea, se reține că, potrivit art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, "jurisdicția în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel".

Conform art. 101 din același act normativ "litigiile privind stabilirea și plata drepturilor de pensii se soluționează în primă instanță de către tribunale", iar art. 103 prevede că "hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

Nu în ultimul rând, se reține că art. 104 din Legea nr. 223/2015 stabilește că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la 29 noiembrie 2023, Înalta Curte reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Așadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict/litigiu de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în litigiile de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol:

"hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării", raportat la art. 103 din Legea nr. 223/2015.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia civilă nr. 577 din 16 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 577 din 16 aprilie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 577 din 16 aprilie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-11-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3981/2018
Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin contestația împotriva Deciziei nr. 141285 din 13 iulie 2016 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N. înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul A. a chemat
ÎCCJ 2019-05-30
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1091/2019
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 8 noiembrie 2016 pe rolul Tribunalului Buzău, secția I civilă - Complet specializat conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2016, reclamantul A., în
ÎCCJ 2022-10-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2104/2022
Ședința publică din data de 19 octombrie 2022 Deliberând asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secția civilă, la data de
ÎCCJ 2020-10-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2039/2020
Ședința publică din data de 21 octombrie 2020 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1317/02.12.2019, Tribunalul Hunedoara, secția I civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. în contradi
ÎCCJ 2021-04-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1045/2021
Ședința publică din data de 20 aprilie 2021 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea formulată la 04.08.2020 și înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secția Civilă sub numărul x/2020, reclamanta A. a solicitat, în c
Sursă