ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1749/2025

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2025

Analizând actele de la dosar și cererile formulate, reține următoarele:

Prin decizia nr. 1334/24.09.2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2024.

La 08.10.2025, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei menționate, solicitând instanței să stabilească ordinea de soluționare a excepțiilor și să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor de nulitate absolută privind încălcarea normelor de procedură și de fond invocate.

În susținere, a afirmat că motivul care a determinat-o să formuleze cererea l-a reprezentat invocarea excepției inadmisibilității recursului, fără precizarea motivului real în ședință sau în minută.

Cu referire la decizia nr. 82/04.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2024, prin care a fost respinsă contestația în anulare, a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia, deși a formulat separat cerere de ordonanță președințială prin care a învederat că este nulă absolut.

În continuare, a prezentat motive în susținerea admisibilității recursului soluționat din decizia a cărei completare a solicită.

Intimata nu a uzat de dreptul procesual de a formula întâmpinare la cererea de completare a dispozitivului deciziei.

Prin înscrisul înaintat la dosar la 28.10.2025, petenta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, motivat de faptul că Sucursala Adjud a S.C. B. S.R.L. nu mai figurează în evidențele Registrului Comerțului.

La 14.11.2025, petenta a formulat note scrise prin care, în temeiul dispozițiilor art. 443 C. proc. civ., a solicitat lămurirea întinderii și aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, în sensul de a se stabili la ce dosar se referă, precum și cerere de înlăturare a dispozițiilor potrivnice, respectiv a celor din încheierea din 05.02.2025, de respingere a recuzării, față de decizia nr. 1334; totodată, a formulat precizări cu privire la cererea de completare, afirmând că instanța de recurs nu s-a pronunțat pe capătul principal legat de încheierea din 10.12.2024.

Prin rezoluția din 13.10.2025 s-a fixat termen în ședință publică la 19.11.2025, cu citarea părților.

Analizând cererile privind completarea și lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului, prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 443 C. proc. civ. prevăd că, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

De asemenea, art. 444 C. proc. civ. statuează că, în situația în care prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

Examinarea textelor de lege enunțate relevă că lămurirea hotărârii vizează situația în care dispozitivul acesteia este neclar sau conține dispoziții potrivnice, care nu pot fi aduse la îndeplinire, în timp ce completarea are în vedere ipoteza în care instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală (minus petita), totalitatea cererilor constituind cadrul obiectiv al judecății și limitele învestirii instanței de judecată.

Prin decizia nr. 1334/24.09.2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2024.

Pentru a dispune astfel, a reținut că obiectul recursului l-a reprezentat exclusiv încheierea din 05.02.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă asupra cererilor de recuzare, chiar dacă partea, prin înscrisurile înaintate la dosar după formularea cererii de recurs, a înțeles să invoce excepția nulității deciziei nr. 82/04.03.2025, prin care a fost soluționată cererea de contestație în anulare și să solicite anulare acesteia.

În raport cu dispozițiile art. 53 alin. (1) teza I C. proc. civ., a statuat că în absența, la data promovării recursului la încheierea de respingere a cererii de recuzare, a unei hotărâri prin care să se fi soluționat cauza, respectiv a unei hotărâri definitive, astfel cum impun dispozițiile legale în materie, calea de atac, deși reglementată de lege, nu este deschisă părților pe durata judecării cauzei în cadrul căreia au fost formulate cererile de recuzare respinse, ci doar la finalul judecății, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive.

Reținând că dreptul de a declara recurs împotriva încheierii de respingere a recuzării de către ultima instanță, se naște numai după pronunțarea soluției asupra fondului, a decis că orice cale de atac declarată anterior momentului stabilit de lege este consecința exercițiului unui drept procesual care nu s-a născut încă, ceea ce antrenează inadmisibilitatea demersului judiciar astfel exercitat.

De asemenea, a statuat că cercetarea fondului motivelor de recurs și a cererilor formulate de recurentă este împiedicată de caracterul dirimant al excepției de procedură a inadmisibilității recursului.

Rezultă din dispozitivul și considerentele hotărârii mai sus prezentate că instanța a soluționat cererea de recurs cu care a fost învestită în sensul constatării inadmisibilității demersului judiciar prin raportare punctuală la dispozițiile legale incidente în cauză, din cuprinsul acesteia nerezultând omisiuni și nici existența unor dispoziții ce s-ar impune a fi lămurite.

Din modalitatea de formulare a criticilor subsumate cererii de lămurire formulată, rezultă că petenta dorește să critice soluția pronunțată de instanța de recurs, însă această cerere nu reprezintă o cale extraordinară de atac împotriva unei decizii pronunțate de instanța de recurs, ci poate privi strict situațiile limitativ prevăzute de art. 443 alin. (1) C. proc. civ. Or, din perspectiva acestor prevederi legale, dispoziția instanței de recurs - respinge ca inadmisibil recursul - este clară și neechivocă, nefiind susceptibilă de mai multe înțelesuri care să fie lămurite cu privire la întinderea sau aplicarea sa.

În ceea ce privește cererea de completare dispozitiv, se constată, astfel cum s-a arătat, că instanța de recurs a fost învestită doar cu recursul promovat împotriva încheierii din 05.02.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2024, pe care l-a soluționat prin decizia nr. 1334/24.09.2025, nefiind omisă pronunțarea cu privire la niciun capăt de cerere principal sau accesoriu întrucât nu au fost formulate.

Pe de altă parte, în contrast cu susținerile petentei, dispozițiile art. 444 C. proc. civ. nu sunt incidente în acele situații în care cererea a fost respinsă prin valorificarea unei excepții procesuale absolute și dirimante (cum este și excepția inadmisibilității recursului declarat) deoarece, prin ipoteză, primirea unei astfel de excepții conduce la respingerea cererii fără a mai fi analizate argumentele/motivele/excepțiile prezentate în susținerea ei.

În ipoteza invocării mai multor excepții procesuale, în acord cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. "... instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc" urmând ca valorificarea unei excepții ce reclamă prioritate în soluționare cu consecința respingerii cererii adresate instanței, să facă inutilă examinarea și soluționarea celorlalte excepții.

Din această perspectivă, instanța de recurs a determinat excepția inadmisibilității recursului ca având prioritate la soluționare și a procedat la analiza și rezolvarea acesteia, deoarece era strict legată de legalitatea învestirii instanței de recurs cu calea de atac declarată. Or, atâta vreme cât această excepție a fost valorificată iar recursul a fost respins ca inadmisibil, examinarea și soluționarea celorlalte excepții invocate de recurentă nu se mai impunea a fi realizată. Pe cale de consecință, nesoluționarea excepțiilor la care se referă petenta nu este consecința unei omisiuni involuntare în sensul art. 444 alin. (1) C. proc. civ. ("...instanța a omis să se pronunțe...") pentru a deschide calea procedurii de completare a hotărârii reglementată de acest text de lege, ci deznodământul firesc al valorificării unei alte excepții procesuale cu prioritate la soluționare.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte observă, așa cum transpare din cererile formulate, că petenta urmărește completarea considerentelor instanței de recurs cu cele dezvoltate în cererile de lămurire și completare, însă calea deschisă de art. 443-444 C. proc. civ. nu acordă o astfel de posibilitate, partea exprimându-și doar nemulțumirea în legătură cu modul în care instanțele de judecată au soluționat procesul.

Constatând că, prin maniera de expunere, chestiunile învederate tind să conducă la o rejudecare a cererii de recurs, prin raportare la elementele factuale descrise, cu consecința înlăturării unor statuări ale instanței supreme și adoptarea unei soluții diametral opuse celei pronunțate, iar nu la lămurirea sau completarea deciziei, în sensul avut în vedere de legiuitor prin dispozițiile art. 443-444 C. proc. civ., invocate ca temei de drept al cererilor, Înalta Curte reține că acest lucru nu este permis în prezentul cadrul procesual.

În acest context, având în vedere că aspectele reliefate de petentă nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele reglementate de art. 443-444 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate cererile formulate de petenta S.C. A. S.R.L. privind completarea și lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate cererile formulate de petenta S.C. A. S.R.L. privind completarea și lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului deciziei nr. 1334/24.09.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2024.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2025.