ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1667/2025

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2025

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 6 lit. h) din Legea nr. 448/2006, art. 60 lit. c) din Legea nr. 227/2015, Legea nr. 223/2015, precum și deciziile Curții Constituționale nr. 1237/2009, nr. 320/2010 și nr. 681/2014.

Prin sentința nr. 1248 din 21 decembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Harghita, secția civilă, s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă și în consecință, au fost respinse pretențiile reclamantului aferente perioadei 19.11.2019- 24.04.2020.

A fost respinsă excepția lipsei de obiect, invocată de pârâtă.

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și s-a dispus obligarea pârâtei la aplicarea dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015 asupra drepturilor de pensie ale reclamantului.

A fost obligată pârâta să achite reclamantului sumele reținute cu titlu de impozit aplicat pensiei acestuia începând cu data de 25.04.2020.

Prin decizia nr. 777 din 19 iulie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I Civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis apelul declarat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și, în consecință, a fost schimbată în parte sentința, în sensul că a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant în ceea ce privește pretențiile ulterioare datei de 25 aprilie 2020, ca nefondată.

A fost menținută în rest sentința atacată.

Prin decizia nr. 444 din 23 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, s-a respins contestația în anulare formulată de reclamant.

În motivare, revizuentul a susținut, în esență, că instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele de apel și nici nu a constatat că există hotărâri potrivnice privind situația persoanelor cu handicap accentuat.

În continuare, s-a arătat că instanța de apel nu a avut în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat aplicarea scutirii la impozitarea pensiei, nu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu.

În opinia revizuentului, instanța de apel în mod greșit nu a aplicat dispozițiile obligatorii ale deciziei nr. 63/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La 30 octombrie 2025, revizuentul A. a depus note scrise.

Totodată, la 5 noiembrie 2025, intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității cererii de revizuire și a autorității de lucru judecat, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire.

De asemenea, revizuentul A. a depus răspuns la întâmpinare.

Cauza a fost înregistrată la 27 iunie 2025 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub același număr, iar prin rezoluția din 1 iulie 2025, s-a fixat termen de judecată la 13 noiembrie 2025.

Stabilind o ordine de soluționare a excepțiilor invocate, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței supreme în soluționarea prezentei cereri de revizuire, invocată din oficiu și va reține următoarele:

Regula impusă prin dispozițiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ. stabilește faptul că revizuirea este de competența instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

Prin excepție, alin. (2) al aceluiași articol, reglementând cazul cererilor de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instituie competența de soluționare a acestora în favoarea instanței mai mare în grad față de cea care a pronunțat prima hotărâre.

În cauză, petentul a solicitat revizuirea deciziilor nr. 444/A din 23 aprilie 2025 și nr. 777/A din 19 iulie 2024, ambele pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că soluționarea acesteia este de competența Curții de Apel Târgu Mureș, instanță care a pronunțat deciziile atacate, potrivit prevederilor art. 510 alin. (1) din același cod.

Pentru cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că nu a fost indicată prima hotărâre pentru a putea determina competența potrivit excepției prevăzute la alin. (2) al art. 510 Cod procedură, va stabili competența potrivit regulii generale de la art. 510 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere dispozițiile legale anterior evocate și cele ale art. 129 alin. (2) pct. 2 și ale art. 130 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este competentă material să soluționeze cererea de revizuire, așa încât va declina competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., instanța supremă va admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată din oficiu, și va declina competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ. în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 444/A din 23 aprilie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024 și a deciziei nr. 777/A din 19 iulie 2024, pronunțate de aceeași instanță, în dosarul nr. x/2023, la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 noiembrie 2025.