ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1640/2025

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2025

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 București la 9 ianuarie 2023, sub nr. x/2023, A. și B., în calitate de contestatori, au chemat în judecată pe intimatele C. S.R.L., D. S.A. și E. S.R.L., solicitând instanței să dispună anularea executării silite demarate în dosarul de executare nr. 411/2015 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați F. și să constate prescripția dreptului intimatelor de a cere executarea silită.

Intimatele C. S.R.L. și D. S.A. au depus întâmpinări prin care au invocat excepția tardivității depunerii contestației la executare.

Prin sentința civilă nr. 5094 din 8 iunie 2023, Judecătoria Sector 5 București a admis excepția tardivității formulării contestației la executare, a respins contestația ca tardiv formulată și a respins cererea formulată de intimata C. S.R.L, de obligare a contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinței au formulat apel A. și B..

Prin decizia civilă nr. 484A din 23 februarie 2024, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins apelul ca nefondat.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2024 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, revizuenții A. și B. au solicitat anularea deciziei civile nr. 484A din 23 februarie 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.

Urmare a disjungerii s-a constituit dosarul nr. x/2024 având ca obiect cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 3580A din 22 noiembrie 2024, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă sub nr. x/2024*.

Motivele de revizuire invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorii căii de atac invocă încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 586/2022 din 22 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, precum și contrarietatea față de decizia civilă nr. 4308A din 7 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2016. Arată că instanța de apel nu a ținut cont de aceste decizii, deși revizuenții arată că au fost aduse în discuție. Precizează că în decizia nr. 4308A din 7 noiembrie 2016 s-a reținut că nu există tardivitate față de contestația la executare, iar prin decizia civilă nr. 586/2022 din 22 decembrie 2022 s-a stabilit în mod definitiv nulitatea absolută a executării silite din dosarul nr. x/2015.

Intimatele C. S.R.L. și D. S.A. au depus întâmpinări prin care au invocat excepția netimbrării și excepția inadmisibilității.

La termenul de la 4 iunie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a amânat judecata cauzei pentru lipsă de procedură și a stabilit termen la 12 noiembrie 2025.

Examinând cererea de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pot fi invocate atunci când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Pe calea revizuirii, autorii căii de atac invocă, în esență, raportat la art. 430 alin. (2) C. proc. civ., încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei nr. 586/2022 din 22 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, prin care, în opinia părților, ar fi fost anulate formele de executare silită din dosarul nr. x/2015 al F..

Se constată că autorii căii de atac au invocat prin cererea de revizuire încălcarea autorității de lucru judecat, iar prin notele scrise au dezvoltat argumente privind încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării motivului de revizuire prevăzut în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, chiar și la nivelul considerentelor, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

În situația analizei încălcării efectului pozitiv, între cele două procese nu este neapărat necesar să fie întrunită tripla identitate de elemente (părți, obiect și cauză), trebuie, însă, să existe o identitate de chestiune litigioasă între aceleași părți. Instanța sesizată cu un al doilea litigiu este obligată să țină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre și să-și sprijine propriul raționament pe dezlegările anterioare, în măsura în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății.

Condiția neinvocării sau neanalizării autorității de lucru judecat în al doilea litigiu, pe cale de apărare sau pe cale de excepție, se impune a fi îndeplinită indiferent de modalitatea în care este analizată contrarietatea dintre hotărâri; altfel, revizuirea s-ar transforma într-o cale de atac de reformare prin care s-ar proceda la un control judiciar al celei de a doua hotărâri.

Înalta Curte notează că dosarul nr. x/2023 a avut ca obiect contestația formulată de A. și B., în contradictoriu cu C. S.R.L., D. S.A. și E. S.R.L., prin care aceștia au solicitat anularea în întregime a executării silite demarate în dosarul de executare nr. 411/2015 aflat pe rolul F. și constatarea intervenirii prescripției dreptului intimatelor de a cerere executarea silită. Prima instanță a respins această contestație ca tardiv formulată. Prin decizia a cărei revizuire se solicită această soluție care a fost menținută în apel, cu motivarea că momentul obiectiv la care debitorii au cunoscut despre existența procedurii execuționale este data de 8 ianuarie 2016, astfel cum a fost reținută în considerentele deciziei nr. 4308A din 7 noiembrie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016. Această statuare a instanței care a pronunțat decizia ce se cere a fi revizuită denotă că s-a ținut cont de dezlegările anterioare cu privire la stabilirea momentului obiectiv de la care curge termenul de 15 zile pentru formularea contestației la executare. Totuși, momentul diferit la care părțile au înțeles să sesizeze judecătoria în cele două litigii invalidează susținerile revizuenților privind impactul soluției din dosarul nr. x/2016, unde contestația la executare a fost considerată ca fiind formulată în termen, în prezentul dosar, în care contestația a fost respinsă ca tardivă.

Dosarul nr. x/2018 a avut ca obiect solicitarea formulată de A. și B., în contradictoriu cu D. S.A. și E. S.R.L., de a se constata nulitatea procurii speciale acordate de bancă agentului de colectare și nulitatea art. 2 și art. 3 din contractul de colectare încheiat între D. S.A. și E. S.R.L., pentru cauză ilicită și fraudă la lege. Soluția instanțelor devolutive de respingere a cererii de chemare în judecată a fost reformată de Curtea de Apel București, prin decizia nr. 586/2022 din 22 decembrie 2022, față de care se susține contrarietatea. Această instanță a admis recursul formulat de A., a casat decizia recurată, a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată și a anulat în parte procura specială autentificată sub nr. x din 24 octombrie 2013 de BNP G. și art. 2 și art. 3 din contractul de colectare, doar în ceea ce privește posibilitatea agentului de colectare de a formula în numele beneficiarului cereri de chemare în judecată/cereri de executare silită sau orice acte de reprezentare a beneficiarului de către agentul de colectare în fața instanței de judecată.

Înalta Curte reține că instanța care a pronunțat decizia nr. 484A din 23 februarie 2024 a ținut cont de susținerile revizuenților privind pretinsa autoritate de lucru judecat a deciziei nr. 586/2022 din 22 decembrie 2022, exprimate în stadiul procesual al fondului și reluată în motivele de apel. Tribunalul București a apreciat că de fapt revizuenții nu au invocat o veritabilă excepție, ci o apărare de fond, pentru a-și întări argumentele ce tindeau la admiterea apelului pe aspectul tardivității formulării contestației la executare. Dincolo de obiectul diferit al celor două cauze, instanța supremă constată că nemulțumirea revizuenților față de modul diferit în care tribunalul a concluzionat asupra impactului deciziei pretins contrare nu justifică înlăturarea din ordinea juridică a deciziei atacate cu revizuire.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 484A din 23 februarie 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 484A din 23 februarie 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2025.