ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1631/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1631/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2025
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 22 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantele A. și B., prin reprezentant legal, au chemat în judecată pe pârâții C. S.A. și D., în calitate de intervenient forțat, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta C. S.A. la plata sumei de 2.500 euro, echivalentul în RON la data plății, reprezentând valoarea despăgubirii aferentă daunei asupra autoturismului, proprietate a reclamantei A. și a defunctului E., autoturism distrus ca urmare a evenimentului de la 20 mai 2020; obligarea pârâtei la plata sumei de 70.000 euro cu titlu de daune morale, către reclamanta A., reprezentând acoperirea suferințelor fizice și psihice provenite din leziunile cauzate de accidentul de circulație al cărui victimă directă a fost, accident în urma căruia și-a pierdut viața și soțul său; obligarea pârâtei la plata sumei de 80.000 euro cu titlu de daune morale, către reclamanta B. prin reprezentant A., reprezentând acoperirea suferințelor fizice și psihice provenite din leziunile cauzate de accidentul de circulație al cărui victimă directă a fost, accident în urma căruia și-a pierdut viața și tatăl său; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 228 din 17 aprilie 2024, Tribunalul Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantele A. și B., prin reprezentant legal, a obligat pârâta să plătească reclamantei A. suma de 50.000 euro, reprezentând prejudiciul moral, reclamantei B., minoră, suma de 60.000 euro, reprezentând prejudiciul moral, a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 4.286,94 RON reprezentând contravaloare autoturism și a dispus restituirea taxelor judiciare de timbru achitate de către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantele A. și B., prin reprezentant legal și pârâta C. S.A.
Prin decizia civilă nr. 536/A din 7 noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi a respins apelul declarat de reclamantele A. și B., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 228 din 17 aprilie 2024 a Tribunalul Caraș Severin. A admis apelul declarat de pârâta C. S.A., a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a diminuat la suma de 15.000 RON daunele morale acordate reclamantei A.; a diminuat la suma de 8.000 RON daunele morale acordate reclamantei B., prin reprezentant legal, și menținut în rest sentința apelată. A obligat reclamantele să plătească apelantei pârâte C. S.A. suma de 50 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele-reclamante A. și B., prin reprezentant legal, solicitând admiterea căii de atac formulate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:
Autoarele căii de atac susțin că au fost interpretate și aplicate eronat normele de drept material prevăzute de art. 1391 alin. (1) și art. 1357 C. civ., întrucât instanța de apel a stabilit cuantumul daunelor morale prin raportare strict la numărul de zile de îngrijiri medicale și fără a avea în vedere principiile stabilite în jurisprudența instanței supreme și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Au mai susținut că motivarea deciziei recurate este superficială deoarece nu a răspuns în mod temeinic argumentelor părților și nu a avut în vedere probatoriul administrat.
Recurentele-reclamante au indicat în cererea de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimata-pârâtă a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Recursul vizează decizia nr. 536/A din 7 noiembrie 2024, prin care Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de reclamantele A. și B., prin reprezentant legal, și a admis apelul declarat de pârâta C. S.A., în sensul diminuării daunelor morale pentru acoperirea prejudiciului suferit de reclamante în calitate de rude ale victimei E., decedat în urma accidentului produs la 20 mai 2020.
Față de obiectul acțiunii și față de faptul că intimata-pârâtă C. S.A. a încheiat o poliță de asigurare RCA pentru autoturismul implicat în eveniment, în temeiul căreia a fost formulată cererea de chemare în judecată în contradictoriu și cu această societate, instanța supremă reține că prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.
Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j
3
), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite."
Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, iar potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, "dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019". Se reține și că dispozițiile art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 modifică doar alin. (2) al art. XVIII din Legea nr. 2/2013, dispozițiile alin. (1) din aceeași lege rămânând în vigoare, în forma precitată.
Înalta Curte, față de prevederile art. 24 C. proc. civ., constată că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței la 22 mai 2023, ulterior datei de 1 ianuarie 2019, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 483 alin. (2) din același cod, în forma modificată.
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și dând eficiență prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentele-reclamante A. și B. împotriva deciziei civile nr. 536/A din 7 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentele-reclamante A. și B. împotriva deciziei civile nr. 536/A din 7 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de insolvență, societăți, concurență neloială și litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2025.