ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1296/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5911 din 19 septembrie 2024, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune. S-a admis cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților.

Au fost anulate ordinele nr. 394/05.03.2021, 475/05.03.2021, 488/05.03.2021, 482/05.03.2021, 504/05.03.2021, 656/05.03.2021, 930/10.03.2021, de încetare la plată a indemnizației pentru limită de vârstă privind pe reclamanți.

Au fost obligați pârâții la plata către fiecare dintre reclamanți a indemnizației pentru limită de vârstă cuvenită pentru perioada 27.02.2021-9.06.2022, sume actualizate cu rata indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei indemnizații până la data plății.

Au fost obligați pârâții să plătească fiecăruia dintre reclamanți dobânda legală penalizatoare aferentă debitului reprezentând indemnizații pentru limită de vârstă cuvenite pentru perioada 27.02.2021-9.06.2022, calculată de la data scadenței fiecărei indemnizații până la data plății. Au fost obligați pârâții la plata către reclamanții A., B., D., F., G. a câte 1000 RON reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal și motivat, pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților.

Prin decizia nr. 2003/2025 din 16 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, a fost admis apelul formulat de apelanții-pârâți Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților împotriva sentinței civile nr. 5911 din 19 septembrie 2024, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., B., C., D., E., F. și G.. A fost schimbată în parte sentința atacată, în sensul că s-a respins cererea, ca neîntemeiată. S-a păstrat soluția de respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune.

A., B., C., D., E., F. și G. au formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 2003/2025 din 16 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024.

În argumentarea cererii, revizuenții au susținut, în esență, că decizia a cărei revizuire se solicită este potrivnică mai multor hotărâri definitive anterioare pronunțate de curți de apel în cinci dosare identice sub aspectul obiectului, cauzei și pârâtului - Parlamentul României, respectiv dosarele nr. x/2022, y/2023, z/2023, w/2022 și t/2023.

Menționează că a anexat prezentei cereri de revizuire, tabelul conținând datele celor cinci dosare în care au fost pronunțate hotărârile cu autoritate de lucru judecat, încălcate prin decizia nr. 2003/2025 a Curții de Apel București, prima hotărâre încălcată fiind sentința civilă nr. 894/2023 din 20 februarie 2023 a Tribunalul București pronunțată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia civilă nr. 5798/2023 din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel București.

Precizează că în fiecare dintre dosarele menționate soluția a fost aceea de admitere a cererii de chemare în judecată, iar soluția a rămas definitivă prin respingerea apelului formulat de pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților.

Mai arată că toate aceste hotărâri au vizat aceeași problemă litigioasă: anularea ordinelor de încetare de plată a indemnizațiiei pentru limită de vârstă; plata indemnizației pentru limită de vârstă pentru perioada 27.02.2021-10.06.2022; actualizarea cu dobânda legală și rata inflației a obligațiilor indemnizației pentru limită de vârstă din perioada 27.02.2021-10.06.2022.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în esență, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă

Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) raportat la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă și o va respinge în consecință, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte subliniază că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Astfel, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Conform art. 509 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută în cazurile expres și limitativ prevăzute de pct. 1-11 C. proc. civ. ale acestui text legal.

Art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prevede că:

"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității lucrului judecat, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeași pricină, având aceeași cauză, același obiect și aceleași părți.

Condițiile anterior menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând la respingerea cererii de revizuire.

În aplicarea dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile expres cerute de lege.

Revizuenții arată că există o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive pronunțate, în spețe similare (iar nu identice), de alte instanțe, în privința altor persoane.

Din examinarea conținutului cererii de revizuire, se reține că revizuenții invocă, în realitate, existența unei practici judiciare neunitare la nivelul instanțelor de judecată, cu consecința pronunțării unor hotărâri contradictorii în pricini având ca obiect pretenții în baza aceluiași temei juridic, însă, invocarea unei jurisprudențe neunitare vizând litigiile de muncă referitoare la drepturi salariale, la nivelul oricăror instanțe de judecată învestite cu asemenea pricini, nu pot forma obiectul unei cereri de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, practica neunitară a instanțelor ca urmare a aplicării și interpretării unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia asemenea situații.

Înalta Curte constată că demersul judiciar al revizuenților nu a fost determinat de existența unei hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea acestora față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel București, spre deosebire de soluțiile pronunțate de instanțe în cauze similare (nu identice).

Or, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu permite revizuirea pe considerentul că, în pricini similare din punct de vedere al cauzei, dar care au obiect diferit și privesc persoane distincte, instanța ar fi pronunțat soluții diferite.

Față de considerentele expuse, văzând și cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 513 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B., C., D., E., F. și G. împotriva deciziei nr. 2003/2025 din 16 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B., C., D., E., F. și G. împotriva deciziei nr. 2003/2025 din 16 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2024.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2025.