ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1816/2025

Ședința publică din data de 3 decembrie 2025

Deliberând asupra revizuirii, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2937 din 3 iulie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr. x/2024, au fost respinse apelurile declarate de apelantul-pârât PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR și de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 3831 din 22 mai 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a civilă Conflicte de Muncă și Asigurări, ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că hotărârea atacată este potrivnică și încalcă: autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 704 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia civilă nr. 1369 din 27 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj; efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentinței civile nr. 3830 din 22 mai 2024, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2024, definitivă prin decizia civilă nr. 1647 din 25 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București; efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentinței civile nr. 4681 din 19 iunie 2024, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2024, definitivă prin decizia civilă nr. 1961 din l5 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București; efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor deciziei nr. 55 din 24 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2024 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Sub un prim aspect, revizuentul arată că hotărârea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 704 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia civilă nr. 1369 din 27 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Revizuentul precizează că în ambele dosare este identitate de părți, obiect și cauză, prezentul dosar având ca obiect drepturile accesorii, fructe ale dreptului principal stabilit în dosarul nr. x/2021.

Potrivit revizuentului, prin respingerea apelului declarat în cauza nr. x/2024, Curtea de Apel București a menținut soluția greșită pronunțată de Tribunalul București, apreciind că normele declarate ca neconstituționale s-au bucurat anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale, de o prezumție de constituționalitate, neputând fi reținut caracterul ilicit al conduitei pârâtei, care a sistat indemnizațiile pentru limita de vârsta cuvenite reclamantului în baza unor dispoziții legale, astfel că pentru perioada 27.02.2021 - 9.06.2022 pârâtul nu a avut calitatea de debitor al obligației de plată.

Așa fiind, această hotărâre a încălcat autoritatea de lucru judecat sentinței civile nr. 704 din 24 aprilie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2021 de Tribunalului Cluj, în care s-a reținut că admiterea excepției de neconstitutionalitate trebuie să profite autorului, și anume reclamanților, iar câtă vreme ordinele contestate emise de pârâții PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR și PARLAMENTUL ROMÂNIEI - SENAT au avut la bază art. II din Legea nr. 7/2021, declarată neconstituțională, rezultă că acestea nu au fundament juridic și se impune a fi eliminate din circuitul civil, prin anularea lor, încă de la momentul emiterii. Astfel, reclamanții sunt îndreptățiți să obțină anularea ordinelor de încetare a indemnizației și repunerea în plată a indemnizației pentru limită de vârstă cuvenită și pentru perioada 27.02.2021-10.06.2022.

Potrivit revizuentului, decizia civilă atacată este potrivnică și încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat cu referire la sentința civilă nr. 3830 din 22 mai 2024, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2024 definitivă prin decizia civilă nr. 1647 din 25 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București.

Revizuentul susține că aceste hotărâri au legătură cu soluționarea litigiului prezent, în conformitate cu art. 431 alin. (2) C. proc. civ., deoarece au obiect și cauză identice și în aceste dosare au figurat ca pârâți PARALMENTUL ROMÂNIEI- SENAT respectiv PARALMENTUL ROMÂNIEI- CAMERA DEPUTAȚILOR, iar ca reclamanți persoane având calitatea de foști parlamentari.

În acest sens, revizuentul precizează că prin decizia civilă nr. 1647 din 25 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, a fost admis apelul declarat de apelantul reclamant B., a fost schimbată sentința apelată în sensul că, a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei rezultând din actualizarea debitului principal reprezentând indemnizație pentru limita de vârsta aferentă perioadei martie 2021 - iunie 2022, cu rata inflației, precum și a dobânzii legale penalizatoare aferente, ce se va calcula de la scadența fiecărei obligații, până la data plății efective a debitului principal (09.08.2023), fiind respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-pârât Parlamentul României - Senat.

Totodată, decizia atacată încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor deciziei civile nr. 1647 din 25 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, pe care se sprijină soluția de admitere a apelului reclamantului, considerente care stabilesc prin conținutul lor că există culpa apelantului-pârât și că aceasta are obligația de a adopta legi constituționale.

În susținerea cererii de revizuire, se mai arată că decizia atacată este potrivnică și încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat cu referire la sentința civilă nr. 4681 din 19 iunie 2024, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2024, definitivă prin decizia civilă nr. 1961 din 15 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, cauză în care a figurat ca pârât PARALMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR, iar ca reclamanți persoane având calitatea de foști parlamentari sau deputați.

Potrivit revizuentului, prin decizia civilă nr. 1961 din 15 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, au fost admise apelurile, a fost schimbată în parte sentința civilă apelată, în sensul că a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma rezultând din actualizarea debitului principal reprezentat de indemnizație pentru limită de vârstă aferentă perioadei 01.03.2021 - 09.06.2022, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data de 12.04.2023, precum și dobânda legală penalizatoare, calculată conform dispozițiilor art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011, pentru plata cu întârziere a debitului principal reprezentat de indemnizație pentru limită de vârstă aferentă perioadei 01.03.2021 - 09.06.2022, de la data scadenței fiecărei obligații și până la data de 12.04.2023.

Astfel, revizuentul arată că decizia atacată încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor acestei decizii civile, respectiv a considerentului decizoriu ce face trimitere la autoritatea de lucru judecat a hotărârii prin care pârâtul a fost obligat la plata dreptului principal, respectiv la indemnizațiile pentru limită de vârstă din perioada 01.03.2021-09.06.2022.

În aceeași ordine de idei, revizuentul susține că decizia atacată este potrivnică și încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor deciziei nr. 55 din 24 februarie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2024 (format în urma sesizării formulate în dosarul nr. x/2024) pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Intimatul PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR a depus întâmpinare, prin care a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire, nefiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește efectul negativ al autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 704 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia civilă nr. 1369 din 27 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, intimatul susține lipsa triplei identități, întrucât prin cele două hotărâri, pretins ireconciliabile, nu au fost tranșate raporturi litigioase având obiect și cauze identice.

Mai arată intimatul că invocarea hotărârilor pronunțate în cauzele nr. x/2024 și nr. y/2024 excedează sferei căii de atac a revizuirii, acestea reprezentând practică judiciară, iar cu privire la decizia nr. 55 din 24 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, susține inadmisibilitatea demersului revizuentului, întrucât aceată hotărâre este pronunțată în cadrul unui mecanism procedural cu caracter special, prevăzut de art. 519 și următoarele C. proc. civ.

Revizuentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin încheierea din 17 septembrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2025, s-a dispus amânarea judecării cauzei la 3 decembrie 2025, în vederea atașării dosarelor nr. x/2021 al Tribunalului Cluj și nr. x/2024 al Tribunalului București.

Determinând ordinea de soluționare și examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității invocată de intimat, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge, pentru următoarele considerente:

Astfel, se reține împrejurarea că, strict formal, prezenta cerere de revizuire este, de principiu, admisibilă, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac vizând hotărâri care evocă fondul, date în soluționarea căii de atac a apelului, iar motivul invocat în susținere este cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, privind ipoteza hotărârilor definitive potrivnice, date de instanțe de același grad, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Analizând decizia atacată, prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă sau nu fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Așadar, autoritatea de lucru judecat se poate manifesta atât sub forma unui efect negativ, cât și sub forma unui efect pozitiv. Dacă în ipoteza în care autoritatea de lucru judecat se manifestă sub forma efectului negativ, legea pretinde cerința triplei identități de părți, obiect și cauză, atunci când aceasta se manifestă pozitiv, identitatea trebuie să vizeze doar părțile.

Concluzia rezultă din analiza art. 431 alin. (1) C. proc. civ., pentru cerința triplei identități, respectiv din examinarea art. 435 din același cod, pentru cerința identității de părți. În acest din urmă caz, instanța supremă notează că, atât timp cât autoritatea de lucru judecat constituie un efect al pronunțării hotărârii judecătorești, caracterul acesteia, de a fi obligatorie și producătoare de consecințe juridice, se poate manifesta numai între părți și succesorii lor; față de terți, hotărârea nu produce decât un efect de opozabilitate.

Înalta Curte reține că, sub un prim aspect, revizuentul a invocat încălcarea autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 704 din 24 aprilie 2023, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia civilă nr. 1369 din 27 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Înalta Curte notează că prin cererea formulată la data de 14.04.2021, înregistrată sub număr de dosar x/2021, A. și alți reclamanți, în contradictoriu cu pârâții PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR, PARLAMENTUL ROMÂNIEI și SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAȚILOR, PARLAMENTUL ROMÂNIEI - SENATUL și SECRETARUL GENERAL AL SENATULUI, au solicitat instanței anularea Ordinelor de încetare la plată a indemnizației pentru limita de vârstă emise pentru fiecare dintre reclamanți, obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limita de vârstă începând cu data de 27.02.2021 la zi, pentru fiecare dintre reclamanți, precum și plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 704 din 24 martie 2023, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr. x/2021, a fost admisă cererea formulată și precizată de reclamanți; s-a dispus anularea Ordinelor nr. 651/05.03.2021, 606/05.03.2021, 660/05.03.2021, 547/05.03.2021, 798/10.03.2021, 593/05.03.2021, emise de pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților; s-a dispus anularea Ordinelor nr. 196/02.03.2021, 326/02.03.2021, 329/02.03.2021, emise de pârâtul Parlamentul României - Senatul; s-a dispus obligarea pârâților la repunerea în plată a indemnizației pentru limită de vârstă în favoarea reclamanților pentru perioada 27.02.2021 - 10.06.2022. Au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1.190 RON pentru fiecare reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocat.

Prin decizia nr. 1369/A/2023 din 27 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a fost amis apelul declarat de CAMERA DEPUTAȚILOR împotriva încheierii de ședință din 9 septembrie 2021 și împotriva sentinței civile nr. 704 din 24 martie 2023 ale Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr. x/2021, care au fost schimbate în parte, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Secretariatul General al Camerei Deputaților și respingerii acțiunii față de acest pârât; ca urmare a admiterii excepției.

Au fost menținute în rest dispozițiile încheierii și ale sentinței apelate.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de SENATUL ROMÂNIEI împotriva aceleiași sentințe.

În cauza înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2024, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților, pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul la plata sumelor de 27.731,62 RON reprezentând dobânda legală penalizatoare aplicată indemnizației pentru limită de vârstă datorate de pârât pentru perioada martie 2021- iunie 2022, calculată de la data scadenței obligației de plată la data plății efective și 32.499,94 RON reprezentând actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate cu titlu de indemnizație pentru limită de vârstă pentru aceeași perioadă.

Prin sentința civilă nr. 3831 din 22 mai 2024, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis în parte acțiunea, a dispus obligarea pârâtului la plata sumei rezultând din actualizarea debitului principal reprezentând indemnizație pentru limită de vârstă aferentă perioadei martie 2021- iunie 2022 cu rata inflației precum și a dobânzii legale penalizatoare aferente, ce se va calcula de la data de 27.09.2023, data pronunțării deciziei civile 1369/A/2023 a Curții de Apel Cluj și până la data plății efective (8.02.2024). A respins acțiunea ca nefondată în rest și, în temeiul art. 453 C. proc. civ., a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 2937 din 3 iulie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr. x/2024, a cărei revizuire se solicită, au fost respinse apelurile declarate de apelantul-pârât Parlamentul României - Camera Deputaților și de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 3831 din 22 mai 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări, ca nefondate.

Analizând comparativ litigiile (dosar nr. x/2021 și dosar nr. x/2024), reiese că nu este îndeplinită condiția identității de obiect și cauză, astfel că efectul negativ al autorității de lucru judecat, invocat de revizuent, nu poate fi valorificat.

Din perspectiva efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, Înalta Curte va examina, în cadrul prezentei decizii, împrejurarea dacă cerința identității de părți este întrunită.

Astfel, din analiza hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2024, invocate de revizuent, cu privire la care aceasta opune puterea de lucru judecat a aspectelor dezlegate, se constată că a avut calitate de reclamant B., pârât fiind SENATUL ROMÂNIEI.

De asemenea, în dosarul nr. x/2024, a avut calitate de reclamant C., iar de pârât, PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR.

În al doilea litigiu, soluționat prin decizia civilă nr. 2937 din 3 iulie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a cărei revizuire se solicită, calitate de părți au avut A. și PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR.

Așadar, litigiile în care s-au pronunțat hotărârile pretins potrivnice nu s-au derulat între aceleași părți.

Or, făcând distincție între efectele hotărârii, în special efectul peremptoriu opus prin lucrul judecat, și opozabilitatea ei, rezultă că revizuentul nu poate valorifica prin mijlocirea opozabilității, în favoarea sa, efectele lucrului judecat dedus dintr-o altă hotărâre judecătorească definitivă, opozabilă altor subiecți de drept.

Revizuentul nu poate, așadar, să valorifice în beneficiul său hotărâri judecătorești pronunțate în alte procese prin intermediul revizuirii - cale extraordinară de atac, care ocrotește securitatea raporturilor juridice și urmărește îndreptarea unor erori de drept, iar nu unificarea jurisprudenței instanțelor.

Sub un ultim aspect, revizuentul a invocat în susținerea cererii formulate, încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat al considerentelor deciziei nr. 55 din 24 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în dosar nr. x/2024 și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 25 martie 2025.

Sesizarea instanței supreme în temeiul art. 519 și urm. C. proc. civ. nu are loc în vederea soluționării unui litigiu între două părți aflate pe poziții adverse și nici în vederea realizării controlului judiciar, ci în scopul asigurării unei practici judiciare unitare, într-un cadru procesual particular, astfel că nu poate fi verificată niciuna din condițiile care ar justifica retractarea hotărârii atacate cu revizuire pentru încălcarea autorității de lucru judecat.

În concluzie, revizuirea pentru hotărâri contradictorii presupune recunoașterea preeminenței chestiunii litigioase rezolvate, prin autoritatea de lucru judecat a hotărârii care o tranșează. Această hotărâre vizează, în toate cazurile, o situație juridică particulară, într-un raport juridic determinat. Nu au această valență hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedurile de asigurare a unei practici unitare, care, deși au atașat atributul obligativității, sunt generate de nevoia de interpretare unitară a legii și nu rezolvă o situație litigioasă determinată, ci una generală; de aceea, a invoca o astfel de decizie cu valența determinată de revizuent excedează sensul și limitele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimatul PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR și, constatând că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2937 din 3 iulie 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire, invocată de intimatul PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2937 din 3 iulie 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 decembrie 2025.