ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1289/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 273 din 13 februarie 2025 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a admis excepția lipsei de interes a contestatoarei A., invocată de intimata B. S.R.L. și de lichidatorul judiciar C. al debitoarei D. S.R.L.

S-a respins, ca lipsită de interes, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva tabelului definitiv consolidat al creanțelor împotriva averii debitoarei D. S.R.L., având lichidator judiciar pe C., publicat în BPI nr. 20992/22.11.2024, în contradictoriu cu intimata B. S.R.L.

A fost obligat contestatoarea A. la plata către intimata B. S.R.L. a sumei de 5.919,3 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel societatea A., solicitând admiterea apelului astfel cum acesta a fost formulat, cu consecința anulării hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Prin decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, a fost respins apelul declarat de apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 273 din 13 februarie 2025 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a păstrat-o în întregime.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința anulării deciziei civile nr. 245/2025 pronunțată de Curtea de Apel Cluj și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În argumentarea cererii de revizuire, susține că prin sentința civilă nr. 273 din 13 februarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2017, judecătorul sindic a admis excepția lipsei de interes contestatoarei A. (revizuenta în cauză), invocată de intimata B. și de lichidatorul judiciar C., și a respins, ca lipsită de interes, contestația formulată de A.. S-a reținut că aceasta nu justifică un interes direct, legitim și personal în formularea contestației ce face obiectul dosarului de față, întrucât deține o creanță cu rang prioritar față de creanța contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câștigat, din formularea contestației, în condițiile în care creanța contestată este o creanță chirografară cu ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014. Astfel, această creanță nu ar putea fi achitată decât ulterior achitării creanței deținute de către contestatoare împotriva averii aceleiași debitoare, date fiind dispozițiile art. 161 din Legea nr. 85/2014, iar faptul că în planul de distribuire, publicat în BPI nr. 15104/03.09.2024, întocmit de către același lichidator judiciar, se arată că creanța contestată este una subordonată și se circumscrie prevederilor art. 161 pct. 10 lit. a), nu are, practic, nici o înrâurire asupra lipsei de interes reținute - soluție menținută în întregime, ca urmare a pronunțării deciziei civile nr. 245/2025 de Curtea de Apel Cluj - atacate în prezentul cadru procesual.

Mai arată că, prin sentința civilă nr. 2081/2024 din 21 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2017, judecătorul sindic a admis excepția lipsei de interes a contestatoarei A. (revizuenta în cauză), invocată de intimata E. S.R.L. - în faliment (creditor care și-a cesionat creanța intimatei B. SRL), prin lichidator judiciar F. și a respins, ca lipsită de interes, contestația formulată de A., reținând, în esență, că, revizuenta nu justifică un interes direct, legitim și personal în formularea contestației ce face obiectul dosarului de față, întrucât aceasta deține o creanță cu rang prioritar față de creanța contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câștigat, din formularea contestației, în condițiile în care creanța contestată este o creanță chirografarâ cu ordinea de prioritate IV. Aceasta nu ar putea fi achitată decât ulterior achitării creanței deținute de către contestatoare împotriva averii aceleiași debitoare, date fiind dispozițiile art. 161 din Legea nr. 85/2014 și, prin urmare, nu s-ar putea aprecia că cuantumul creanței contestate ar putea influența posibilitatea de realizare a creanței deținute de către contestatoare și nici posibilitatea de a fi controlată procedura de insolvență a debitoarei de către acest creditor majoritar, contrar celor susținute de contestatoare - soluție infirmată de aceeași instanță de control judiciar, prin anularea, în tot, a sentinței atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ca urmare a admiterii apelului subscrisei prin decizia civilă nr. 127/03.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Astfel, consideră că prin pronunțarea deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, se încalcă autoritatea de lucru judecat pozitiv a decizie civile nr. 127 din 3 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, prin care s-a statuat că "Judecătorul sindic a apreciat că în speță creditoarea A. nu a justificat caracterul determinat al interesului, respectiv folosul practic, concret, urmărit prin exercițiul contestației la tabelul definitiv, de vreme ce creanța sa are un rang prioritar în raport de creanța contestată, ceea ce îi conferă avantajul plății cu prioritate față de creanța deținută de creditoarea B. S.R.L. și, totodată, conturează un interes comun al masei credale în ceea ce privește lichidarea bunurilor din averea debitoarei".

În opinia revizuentei A., motivarea din cuprinsul deciziei atacate nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, în sensul că, în esență, în dosarul asociat a62, contestația vizează doar reclasificarea rangului de preferință deținut de creditoarea intimată, fără însă a avea aptitudinea de a spori șansele de recuperare ale apelantei A., care deține un rang superior instituit de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, nu mai poate fi primită, în contextul în care s-a statuat anterior, prin decizia nr. 127 din 3 martie 2025, faptul că, până la momentul plății integrale a creanței deținute, A. (care până în prezent nu a încasat nici măcar o parte a creanței) se bucură de toate drepturile recunoscute oricărui creditor înscris în tabelul de creanțe, în condițiile legii, necondiționat de rangul creanței deținute, prin raportare la rangul creanței deținute de un alt creditor, a cărei creanță ar fi contestată.

Conchizând, apreciază că prin pronunțarea deciziei a cărei revizuire se solicită, instanța de control judiciar a îngrădit dreptul revizuentei creditoare de acces la o instanță, ca parte a unui proces echitabil, încălcând astfel principiul consacrat prin art. 6 CEDO, în condițiile în care a omis să se pronunțe asupra autorității de lucru judecat ce emană din cuprinsul deciziei civile nr. 127 din 3 martie 2025, invocate de revizuentă prin notele scrise depuse în apel, și a omis să se pronunțe cu privire la autoritatea de lucru judecat provizorie, reținută de judecătorul sindic, autoritate care nu mai subzistă.

Intimatele C. și B. S.R.L. au formulat întâmpinări prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Prin cererea formulată, revizuenta solicită anularea deciziei atacate în temeiul motivului prevăzut de textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei instanțe".

Demersul judiciar al revizuentei a fost fundamentat pe existența unor hotărâri potrivnice, sub motiv că decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a decizie civile nr. 127 din 3 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017.

Condiția de admisibilitate a căii extraordinare de atac a revizuirii este determinată de neinvocarea autorității de lucru judecat în oricare dintre cele două forme, negativă ori pozitivă, ori dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra acesteia, ceea ce nu este cazul în speță.

Este de necontestat că prin notele scrise depuse în dosarul nr. x/2017, societatea A. a susținut că "operează autoritatea de lucru judecat ce emană din considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 127/2025 pronunțată în dosarul nr. x/2017" .

Însă, în cuprinsul considerentelor hotărârii a cărei revizuire se solicită, decizia civilă nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, s-a reținut "față de situația din dosarul asociat nr. x/2017, soluționat definitiv de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 127/2025, distincția esențială constă în obiectul litigiului și posibila finalitate a contestației. În acel dosar, se urmărea printre altele însăși radierea creanței deținute de B. S.R.L., operațiune care, în ipoteza admiterii, putea influența substanțial cuantumul distribuțiilor pentru ceilalți creditori și implicit interesul lor procesual. În prezentul cadru, contestația vizează doar reclasificarea rangului de preferință deținut de creditoarea intimată, fără însă a avea aptitudinea de a spori șansele de recuperare ale apelantei A., care deține un rang superior instituit de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014.

Curtea subliniază astfel că argumentele judecătorului-sindic evidențiază, în mod limpede, că o eventuala coborâre a creanței intimatei din categoria art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014 în cea prevăzută de art. 161 pct. 10 lit. a) din același act normativ nu ar produce vreo modificare substanțială în ordinea de distribuire deja stabilită de lege. Cu alte cuvinte, creditorul cu rang prioritar nu obține vreun beneficiu juridic sau economic prin transmutarea rangului creditorului chirografar, întrucât propriul drept de a fi plătit înaintea tuturor creanțelor inferioare rămâne nealterat. În asemenea condiții, finalitatea practică a contestației rămâne iluzorie, iar desfășurarea procedurii insolvenței nu este afectată în planul interesului legitim urmărit de apelantă.

În consecință, se constată că soluția pronunțată de judecătorul-sindic, în sensul admiterii excepției lipsei de interes a contestatoarei, apare ca temeinică și legală, fiind fundamentată pe interpretarea corectă a art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 C. proc. civ., coroborate cu art. 113 din Legea nr. 85/2014."

Or, în ipoteza în care, în litigiul în care a fost dată cea din urmă hotărâre, instanța s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat invocate, acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanța de revizuire.

Se impune precizarea faptului că instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii pentru hotărâri potrivnice nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre aceste hotărâri considerate potrivnice conține soluția corectă (în speță, în dosarul nr. x/2017 a fost respinsă excepția lipsei de interes a contestatoarei A. raportat la obiectul contestației la tabelul definitiv al creanțelor, reținându-se că se urmărește diminuarea sau radierea creanței din tabel, iar în dosarul nr. x/2017 a fost admisă excepția lipsei de interes a contestatoarei A. motivat de faptul că aceasta deține o creanță cu rang prioritar față de creanța contestată, astfel că nu ar putea avea nimic de câștigat din formularea contestației), ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre, în caz afirmativ procedând la anularea ultimei hotărâri.

Prin urmare, nu se mai poate repune în discuție pe calea revizuirii maniera de soluționare a autorității de lucru judecat, astfel cum, în realitate, solicită revizuenta, tinzând la obținerea unui nou control judiciar în cauză, care nu este permis pe calea revizuirii.

Înalta Curte subliniază că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia.

Rațiunea acestei condiții este aceea ca instanța de revizuire învestită cu soluționarea unei cereri întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăși autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.

De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).

Pe cale de consecință, constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate instituite de art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 245/2025 din 14 aprilie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2025.