ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 51/2026
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 51/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2026
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la 22 iunie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 11.819,26 RON, achitați către autoritățile din Germania (2272,47 EUR plată și 743,70 RON pentru traducerea de documente); a sumei de 2.685,05 RON reprezentând dobânda legală aferentă calculată până la 14 iunie 2023 inclusiv, precum și în continuare de la data formulării prezentei acțiuni și până la data achitării integrale a debitului și a sumei de 435,89 RON, reprezentând TVA datorată bugetului de stat la încasarea sumelor menționate mai sus.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 192 C. proc. civ., art. 32 alin. (6) din Legea nr. 132/2017, art. 1349, 1357, 1359, 1381 și 1385 C. civ.
La solicitarea instanței de a-și preciza poziția procesuală, respectiv cadrul procesual pasiv față de titularul indicat ca fiind înscris ca proprietar în evidențele autorităților publice, BAAR a depus, la 5 octombrie 2023, precizare la acțiune, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitei B., ca proprietar al autovehiculului.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 5604 din 22 aprilie 2025, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate de pârâtul A., prin curator special, prin întâmpinare, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Făcând trimitere la prevederile art. 107 alin. (1), art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 115 C. proc. civ., instanța a reținut că BAAR funcționează ca un organism de compensare a terților victime ale accidentelor în raport cu conducătorii auto vinovați de evenimentele rutiere care nu dețin însă poliță de asigurare auto valabilă.
Față de obiectul litigiului, de împrejurarea că niciunul dintre cei implicați în accident nu deține domiciliul pe raza de competență a Judecătoriei Sectorului 2 București, precum și împrejurarea că nici evenimentul rutier nu s-a produs în circumscripția acestei instanțe, instanța a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile legale enunțate, competența de soluționare a prezentului litigiu revine instanței de la sediul pârâtei Kalányos Eniko, respectiv locul unde se află, la acest moment, autoturismul implicat în evenimentul rutier.
2.2. Prin sentința nr. 2065/2025 din 19 noiembrie 2025, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de pârâtul A., prin curator special, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, a constatat conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de instanța inițial învestită cu încălcarea dispozițiilor art. 130 și art. 131 din C. proc. civ.. Astfel a reținut, în primul rând, că excepția are caracter de ordine privată, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată - acțiune în răspundere civilă delictuală - și nu putea fi invocată din oficiu de către instanță, fiind incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.
În al doilea rând, instanța a apreciat că excepția a fost invocată în mod nelegal și sub aspectul momentului în care aceasta poate fi invocată, excepția fiind pusă în discuție la cel de-al doilea termen de judecată.
În al treilea rând, reținând incidența dispozițiilor art. 108 din C. proc. civ., instanța a concluzionat că există două instanțe competente teritorial să soluționeze cererea reclamantului, respectiv Judecătoria Sectorul 2 București, prin raportare la sediul reclamantului, și Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin raportare la domiciliul pârâtei B. și la dispozițiile art. 107 raportat la art. 112 C. proc. civ.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, pentru următoarele argumente:
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie acțiunea în regres formulată de reclamantul BAAR pentru recuperarea despăgubirilor achitate ca urmare a unui accident rutier produs în Germania la data de 2 iulie 2020, cauzat de un autoturism neasigurat, acțiune întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a pârâtului A., în calitate de persoană responsabilă de producerea prejudiciului.
Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport cu prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 107 din C. proc. civ.
Anume, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că instanța competentă este instanța de la domiciliul a celei de-a doua pârâte, în circumscripția căreia se află, la acest moment, bunul implicat în accidentul rutier.
Judecătoria Sfântu Gheorghe a reținut că este o competență alternativă, reclamantul având opțiune între instanța de la domiciliul reclamantului, raportat la dispozițiile art. 108 C. proc. civ., și instanța de la domiciliul pârâtei, alegerea de competență fiind deja realizată de reclamant, acesta sesizând Judecătoria Sectorului 2 București.
Înalta Curte reține că, în materia răspunderii civile delictuale, legiuitorul instituie o competență teritorială alternativă, în sensul că reclamantul poate introduce cererea de chemare în judecată fie la domiciliul/sediul pârâtului, în temeiul art. 107 alin. (1) C. proc. civ., fie la instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., iar conform dispozițiilor art. 116 din același Cod, reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
În cauză, sintagma "loc al producerii prejudiciului" corespunde sediului reclamantului (București, sector 2) în contextul în care prejudiciul a cărui reparare se solicită constă în pierderea patrimonială suportată de reclamant prin plata despăgubirilor aferente, astfel încât locul unde această plată a fost efectiv realizată și unde s-a produs diminuarea patrimoniului reclamantului reprezintă locul producerii prejudiciului în sensul dispozițiilor legale incidente.
Având în vedere că prejudiciul s-a produs în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 București și că reclamantul, în virtutea normelor de competență alternativă, a ales să învestească această instanță, aceasta din urmă a devenit exclusiv competentă de a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanță, posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.
Totodată, se impune a fi subliniat faptul că dispozițiile art. 108 din C. proc. civ. nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât acestea vizează exclusiv situația în care domiciliul sau reședința pârâtului nu poate fi determinată, iar nu ipoteza în care acesta are domiciliul stabil într-un alt stat, astfel încât extinderea aplicării acestei norme la situația de față ar echivala cu o interpretare contra legem a dispozițiilor legale privind competența teritorială. De asemenea, nu sunt incidente prevederile art. 115 din același cod, întrucât autoturismul condus de persoana vinovată de producerea accidentului rutier nu era asigurat la data producerii evenimentului, astfel încât nu poate fi reținută competența specială instituită de aceste dispoziții legale.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2026.