ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2330/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2330/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 10 decembrie 2025
Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la 29.03.2023 sub nr. x/2023 pe rolul Judecătoriei Ploiești, contestatorul A. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu Autoritatea Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, Direcția Operativă de Executări Silite, Serviciul de Executări Silite cazuri speciale regional Ploiești.
Prin sentința civilă nr. 4265 din 20.06.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Pentru a proceda astfel, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 260 alin. (1) și (4) Codul de procedură fiscală, care prevăd că "persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, iar contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență."
Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ. "contestația se introduce la instanța de executare", iar art. 651 alin. (1) din același cod prevede că "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Raportat la împrejurarea că domiciliul debitoarei B. se află în Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, localitate ce se află în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca, aceasta este instanța competentă exclusiv să soluționeze contestația la executare.
Prin încheierea civilă nr. 5054 din 17 octombrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 651 alin. (1) și art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 260 alin. (1) și (4) Codul de procedură fiscală.
În considerarea faptului că prezenta contestație la executare vizează exclusiv procedura de executare silită derulată de A.N.A.F. - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcția Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Ploiești în dosarul execuțional nr. x/2019, nefiind contestate și actele de executare emise împotriva debitoarei în dosarul de executare nr. x al A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj (care, de altfel, nici nu a fost chemată în judecată de contestator), având în vedere și împrejurarea că executarea silită din dosarul execuțional nr. x/2019 are ca obiect urmărirea silită imobiliară a imobilelor deținute de către debitoare pe raza orașului Răcari, jud. Dâmbovița, iar contestatorul a înțeles să se prevaleze de prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ., instanța a apreciat că în speță competența teritorială de soluționare a prezentei contestații la executare aparține Judecătoriei Răcari, ca judecătorie de la locul situării imobilelor urmărite silite în procedura de executare silită contestată.
Prin sentința civilă nr. 1304 din 08.10.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Răcari a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de instanță, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 714 alin. (2) C. proc. civ. "în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului".
Întrucât începând cu anul 2014 domiciliul debitoarei B. se află în Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, Judecătoria Cluj- Napoca este instanța de executare în raport cu art. 651 C. proc. civ., iar imobilele ce fac obiectul urmăririi silite se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare - respectiv a Curții de apel Ploiești, în raport de prevederile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. este incidentă în cauză o situație de competență teritorială alternativă.
Potrivit prevederilor art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, apreciind astfel că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze prezenta cauză.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor succesive între Judecătoria Ploiești, Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Răcari, aceasta din urmă declinându-și la rândul său competența în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Obiectul demersului judiciar ce a stat la baza declanșării conflictului negativ de competență îl constituie contestația la executare îndreptată împotriva procedurii de executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2019
Dosarul execuțional nr. x/2019 a fost deschis de A.N.A.F. - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcția Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Ploiești ca urmare a solicitării formulate de A.N.A.F. - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale - Direcția Operativă de Executare Silită Cazuri Speciale - Serviciul Executări Silite Cazuri Speciale Regional Cluj-Napoca prin adresa nr. A_ECJ 3704/03.10.2022, în temeiul art. 220 alin. (6) coroborat cu prevederile art. 30 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în vederea valorificării ordonanței de instituire a măsurilor asigurătorii din data de 02.02.2018, prin care s-a instituit sechestrul asupra a trei imobile deținute de către debitoare pe raza U.A.T. Răcari.
Conform înscrisurilor comunicate de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj la data de 02.10.2024, pe rolul acesteia a fost deschis dosarul de executare nr. x, în care au fost emise împotriva debitoarei titlul executoriu nr. x din 22.07.2022 și somația nr. x din 22.07.2022, în vederea realizării creanței în valoare de 4.942.900 RON stabilită în sarcina debitoarei prin sentința penală mai sus menționată.
Contestația la executare în materie fiscală se introduce la instanța judecătorească competentă, potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) și (4) Codul de procedură fiscală, care urmează a fi determinată prin raportare la prevederile C. proc. civ., în considerarea prevederilor art. 3 alin. (2) Codul de procedură fiscală care instituie aplicabilitatea dispozițiilor C. civ. și ale C. proc. civ., în măsura în care acestea sunt aplicabile raporturilor dintre autorități publice și contribuabili.
Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ. "contestația se introduce la instanța de executare", iar art. 651 alin. (1) teza I din același cod prevede că "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Dispozițiile art. 714 alin. (2) C. proc. civ. instituie o competență teritorială alternativă "în cazul urmăririi silite a imobilelor (...) dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului".
Cu toate acestea, întrucât contestatorul a învestit o instanță necompetentă teritorial pentru soluționarea contestației la executare, nu se poate da eficiență dispozițiilor art. 714 alin. (2) C. proc. civ., dispozițiile art. 116 din același cod instituind opțiunea reclamantului de a alege între două instanța deopotrivă competente, opțiunea ce trebuie să se manifeste la momentul învestirii instanței. În prezenta cauză, de vreme ce instanța învestită inițial nu este nici instanța de drept comun competentă să soluționeze contestația la executare - domiciliul debitoarei aflându-se pe raza altui județ, și nici instanța competentă alternativ - în circumscripția acesteia nefiind situat niciunul din bunurile imobile în legătură cu care se cere valorificarea în etapa executării silite, reiese cu evidență că se va determina competența de soluționare potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 651 alin. (1) din același cod.
În consecință, întrucât din extrasul DEPAB emis la 16 mai 2023 (aflat la dosarul Judecătoriei Ploiești) rezultă că domiciliul intimatei este - începând cu data de 9 mai 2014 - pe raza judecătoriei Cluj-Napoca, iar din contestația la executare nu reiese opțiunea contestatorului de a fi învestit instanța de la locul situării imobilului ce face obiectul urmării silite - potrivit art. 714 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste dispoziții, coroborat cu cele art. 116 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, astfel că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cerere se determină prin raportare la prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., fiind instanța de la domiciliul debitoarei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) și art. 714 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 10 decembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.