Decizia nr. 2289/2025 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 687/2023 a Tribunalului București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 11 aprilie 2022, pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2022, reclamanta A., prin reprezentant B. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.: - anularea înregistrării pe teritoriul României a mărcii IR x - C. pentru clasa de produse 33 și radierea acesteia din Registrul Național al Mărcilor existent la O.S.I.M.; - încetarea imediată a oricăror posibile activități de vânzare, publicitate sau a oricăror alte activități de comercializare a produselor purtând marca C. pe teritoriul României, retragerea imediată a acestora de pe piața și distrugerea lor pe cheltuiala pârâtei; Reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată. I.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă Prin sentința civilă nr. 687 din 13 iunie 2023, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată, a dispus anularea înregistrării pe teritoriul României a mărcii IR x - C., pentru clasa de produse 33 (conform clasificării de la Nisa), a obligat pârâta să înceteze imediat posibile activități de vânzare, publicitate sau orice alte activități de comercializare a produselor purtând marca C. pe teritoriul României, a dispus retragerea imediată a acestora de pe piață și distrugerea lor pe cheltuiala pârâtei și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru. I.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 774A din 3 iulie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta C. împotriva sentinței civile nr. 687/13.06.2023, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. prin reprezentant B. S.A.. A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.050 euro, în echivalent RON la data plății, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în apel. I.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 774A din 3 iulie 2024 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs pârâta C.. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 23 ianuarie 2025 și a fost repartizat aleatoriu completului C9, astfel cum rezultă din fișa ECRIS și procesul-verbal de repartizare aleatorie . În raport cu prevederile art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției, fără a fi evocate și analizate motivele de casare, astfel încât nu vor mai fi redate motivele de recurs concret invocate. I.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. și văzând art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția netimbrării recursului, excepție absolută, invocată din oficiu, Înalta Curtea constată următoarele: Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxe care sunt datorate, în condițiile acestui act normativ, de toate persoanele fizice și juridice și care reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești (art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013). Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac și se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. În acest sens, pentru calea de atac a recursului, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar dispozițiile alin. (3) al aceluiași text de lege prevăd că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității. În situația în care cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța este obligată să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru și, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, să-i pună în vedere părții obligația achitării acesteia, înainte de a pronunța soluția de anulare a cererii ca netimbrate. În speța pendinte, prin rezoluția din 10 februarie 2025, instanța de recurs a stabilit în sarcina recurentei-pârâte, în temeiul art. 24 alin. (1) și alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă cererii de recurs și a dispus, totodată, emiterea unei adrese acesteia prin care să i se aducă la cunoștință că are obligația de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea obligației, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. Înalta Curte reține că recurentei-pârâte i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, prin citația emisă la 28 octombrie 2025 și comunicată la 3 noiembrie 2025, la sediul procesul ales, dovada de înmânare fiind semnată de reprezentantul convențional al recurentei-pârâte, aceasta fiind încunoștințată despre sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Din actele și lucrările dosarului se constată că, deși a fost legal înștiințată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, respectiv 200 RON, până la acest termen de judecată. Or, fiind vorba de o condiție legală extrinsecă cererii de recurs, neîndeplinirea ei atrage nulitatea cererii, necondiționat de existența vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 din C. proc. civ. În aceste coordonate, Înalta Curte reține că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., respectiv nulitatea recursului. Ca atare, în raport cu dispozițiile legale anterior menționate, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sens în care va anula recursul ca netimbrat. Față de culpa procesuală rezultată din pierderea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga pe recurenta-pârâtă C. la plata către intimata-reclamantă A. a sumei de 2800 euro, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariul pentru asigurarea asistenței juridice, potrivit facturii nr. x/27.02.2025 și a ordinului de plată din 20.10.2025, dovezi aflate la dosarul de recurs.