ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2274/2025

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca Prin sentința civilă nr. 12085/CC din 19 octombrie 2023, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis excepția nelegalei timbrări și s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de petentul A.. I.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj Prin decizia civilă nr. 590/A din 29 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis excepția netimbrării cererii de apel și s-a dispus anularea apelului formulat de petentul A. împotriva sentinței civile nr. 12085/CC din 19 octombrie 2023 a Judecătoriei Cluj-Napoca. I.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj Prin decizia civilă nr. 318/R din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, s-a dispus anularea recursului declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 590/A din 29 aprilie 2024 a Tribunalului Cluj, ca netimbrat. I.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 318/R din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs petentul A.. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 14 ianuarie 2025 și a fost repartizat aleatoriu completului C9, astfel cum rezultă din fișa ECRIS și procesul-verbal de repartizare aleatorie . În raport cu prevederile art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției, fără a fi evocate și analizate motivele de casare, astfel încât nu vor mai fi redate motivele de recurs concret invocate. I.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. și văzând art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția netimbrării recursului, excepție absolută, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, taxe care sunt datorate, în condițiile acestui act normativ, de toate persoanele fizice și juridice și care reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești (art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013). Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac și se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. În acest sens, pentru calea de atac a recursului, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar dispozițiile alin. (3) al aceluiași text de lege prevăd că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității. În situația în care cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța este obligată să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru și, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, să-i pună în vedere părții obligația achitării acesteia, înainte de a pronunța soluția de anulare a cererii ca netimbrate. În speța pendinte, prin rezoluția de primire din 20 ianuarie 2025, instanța de recurs a stabilit în sarcina recurentului, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON aferentă cererii de recurs și a dispus, totodată, emiterea unei adrese acestuia prin care să i se aducă la cunoștință că are obligația de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea obligației, sub sancțiunea anulării cererii de recurs. În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) - prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată - în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că, prin adresa emisă la 22 ianuarie 2025 și comunicată la 28 ianuarie 2025, recurentului i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta fiind încunoștințat despre sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Totodată, prin aceeași adresă, i s-a adus la cunoștință că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii [art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013] cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru în termen de 5 zile de la primirea comunicării și, în temeiul art. 39 alin. (1) din același act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. La 29 ianuarie 2025, recurentul A. a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru. Prin încheierea din 25 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de ajutor public sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de petentul A. . Prin încheierea din 14 mai 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2022.1, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 25 februarie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022 . Din actele și lucrările dosarului se constată că, deși a fost legal înștiințat despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, respectiv 20 RON, până la acest termen de judecată. Or, fiind vorba de o condiție legală extrinsecă cererii de recurs, neîndeplinirea ei atrage nulitatea cererii, necondiționat de existența vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 din C. proc. civ. În aceste coordonate, Înalta Curte reține că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., respectiv nulitatea recursului. Prin urmare, în raport cu dispozițiile legale anterior menționate, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sens în care va anula recursul ca netimbrat.