ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4385/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4385/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 9 octombrie 2024
asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. x/2023 din data de 12.07.2023 contestatorul A., a solicitat instanței anularea în totalitate a deciziei civile nr. 7/09.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023.
Curtea, din oficiu, a invocat excepția nelegalei timbrări și a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Astfel, prin decizia civilă nr. 16/2023 din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția nelegalei timbrări, invocată de instanță din oficiu și, a anulat contestația în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei civile nr. 7/09.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023, ca fiind nelegal timbrată.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 16/2023 din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs contestatorul A..
Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 9 ianuarie 2024 și a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluția din 21 februarie 2024, s-a stabilit termen pentru soluționarea contestației în anulare la 9 octombrie 2024.
La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepției netimbrării căii de atac în raport de prevederile art. 148 alin. (6) raportat la art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și a rămas în pronunțare asupra acesteia.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând contestația în anulare, în raport de excepția netimbrării, invocată de instanță din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel. ".
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 176 alin. (1) pct. 6 din același cod, în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel. Așadar, neplata taxelor judiciare de timbru reprezintă o cauză ce conduce la incidența unei nulități necondiționate.
Conform prevederilor art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea recursului se datorează taxă de 20 RON.
Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai sus menționat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii.
Prin rezoluția din 19 ianuarie 2024, Completul 2 - noul C. proc. civ. a stabilit că, pentru soluționarea recursului datorează o taxă de timbru în cuantum de 20 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a dispus citarea recurentului cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.
Astfel cum rezultă din adresa emisă la 22 ianuarie 2024 și din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către contestator, aflat la dosar, acesta a fost citat cu mențiunile privitoare la obligația de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru și sancțiunea în caz de neplată.
În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că prin adresa comunicată la 22 ianuarie 2024, recurentul a fost înștiințat despre sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum și despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile O.U.G. nr. 80/2013.
Din verificarea actelor dosarului, reiese că partea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, și nici nu a înțeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, sens în care intervine sancțiunea anulării contestației în anulare, potrivit art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Ca atare, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., coroborat cu art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și va anula cererea de recurs, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția netimbrării invocată din oficiu.
Anulează recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 16/2023 din 26 octombrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 9 octombrie 2024.