ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2254/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2254/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 4 decembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, secția I civilă la 4 iulie 2025, petentul A. a solicitat, la cererea creditoarei B. S.A., încuviințarea executării silite împotriva debitorilor C. și D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr. x/27.11.2020, modificat și completat prin actul aditional nr. 1/22.03.2022, și contractul de fideiusiune nr. x/27.11.2020, modificat prin actul adițional nr. x/22.03.2022.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin încheierea civilă nr. 20130 din 7 iulie 2025, Judecătoria Timișoara, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând incidența prevederilor art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., precum și faptul că debitorii, cetățeni străini, nu au domiciliul în țară.
Prin sentința civilă nr. 9821 din 29 octombrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Timișoara, reținând incidența prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. și faptul că, potrivit relațiilor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, debitorul D. are reședința pe raza teritorială a Judecătoriei Timișoara.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Timișoara, secția I civilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ.: "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."
În raport cu actele și lucrările dosarului, se reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ.
Astfel, dat fiind că ambii debitori garanți sunt cetățeni străini, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. c) și d) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul juridic al străinilor în România, "rezident este străinul titular al unui permis de ședere temporară acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență". Conform art. 2 lit. j) din același act normativ, permisul de ședere reprezintă "documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condițiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere pe termen lung, după caz".
În condițiile în care permisul de ședere este recunoscut de legislația română drept un document de identitate, adresa din cuprinsul certificatului de înregistrare poate fi asimilată domiciliului legal. Or, conform relațiilor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, unul dintre cei doi debitori garanți, respectiv D., este titularul certificatului de înregistrare nr. x, în care figurează cu adresa în satul Giroc din județul Timiș, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Timișoara, astfel că aceasta este, în temeiul art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ., instanța de executare, competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 decembrie 2025.