ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1983/2023

Ședința publică din data de 02 noiembrie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 22 august 2023, sub nr. x/2023, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună încuviințarea executării silite pornite în dosarul execuțional nr. x/2023, ca urmare a cererii formulate de creditoarea B. S.A., în baza titlului executoriu, constând în contract de credit nr. RBx/26.07.2017, împotriva debitoarei C., prin toate formele de executare silită.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin sentința nr. 18470 din 25 august 2023, Judecătoria Timișoara a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii, având ca obiect "încuviințare executare silită", înaintată de Biroul Executorului Judecătoresc A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 651 alin. (1), teza a II-a și alin. (3) din C. proc. civ. și, constatând că debitoarea este cetățean străin, cu domiciliul în Italia, a apreciat că instanța competentă să soluționeze cauza este instanța de la sediul creditoarei, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București.

Totodată, a reținut că simpla declarație a debitoarei din cuprinsul contractului cu privire la reședința din România nu poate determina competența instanței de executare, singurul criteriu în stabilirea competenței fiind domiciliul debitorului/creditorului.

Învestită prin declinare, prin sentința civilă nr. 7775/2023 din 11 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că este învestită cu o cerere de încuviințare a executării silite împotriva debitoarei C., cu domiciliul declarat în mun. Timișoara, Timiș, astfel cum rezultă din răspunsul primit de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

S-a mai reținut incidența, în cauză, a dispozițiilor art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de instanța de executare, care, potrivit art. 651 alin. (1) din același cod, este instanța în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul debitorului.

Prin urmare, această instanță a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, apreciind că instanța de executare este Judecătoria Timișoara, întrucât domiciliul debitoarei se află în circumscripția teritorială a acestei din urmă instanțe.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Timișoara îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Timișoara și Judecătoria Sectorului 1 București.

Obiectul demersului judiciar îl constituie cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, prin care petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei C., la cererea creditoarei B. S.A., în baza titlului executoriu constând în contractul de credit nr. RBx/26.07.2017.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 666 alin. (1) din C. proc. civ., în maxim 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita instanței de executare încuviințarea executării silite.

În conformitate cu art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ.: "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Alin.(3) al acestui articol a atribuit instanței de executare competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Examinând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, potrivit răspunsului primit de la Inspectoratul General pentru Imigrări din data de 9 octombrie 2023, debitoarea C. figurează cu domiciliul declarat în mun. Timișoara, din data de 5 aprilie 2017.

Având în vedere că cererea de executare silită formulată de creditoarea B. S.A. a fost formulată, la data de 18 august 2023, iar debitoarea are domiciliul declarat din luna aprilie 2017 în mun. Timișoara, se constată că instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite este Judecătoria Timișoara.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare executare silită formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., pentru creditoarea B. S.A., în contradictoriu cu debitoarea C., în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 02 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.