ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2176/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2176/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 2 decembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 03.10.2025, sub nr. x/2025, A. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva intimatului B. pentru obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe minime determinate față de petentă și copilul acesteia, față de reședința situată în Mun. Câmpina, B-dul x nr. 26, jud. Prahova, față de locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate, interdicția de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, indicând adresa părinților săi din orașul Comarnic, str. x, jud. Prahova, obligarea de a preda poliției armele deținute, obligarea de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, precum și interzicerea oricărui contact inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victimele.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 3954/2025 din 3 octombrie 2025, Judecătoria Câmpina, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, reținând că, la termenul de judecată din 03.10.2025, petenta a arătat că locuiește în fapt în mun. Brașov, jud. Brașov, împreună cu fiul său minor, la adresa fratelui ei C. și că la data de 30.09.2025, petenta a arătat s-a deplasat la mai multe secții de pe raza Municipiului Brașov, fiind redirecționată să se adreseze instanțelor de judecată pentru a obține un ordin de protecție împotriva intimatului.
Prin raportare la această situație de fapt, Judecătoria Câmpina a făcut aplicarea dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 corelate cu cele ale art. 129 alin. (2) pct. 3 și art. 130 alin. (2) C. proc. civ., reținând că scopul Legii nr. 217/2003 este acela de a proteja victima unde își stabilește domiciliul în fapt (chiar și pentru o perioadă scurtă), menținut de petentă în mun. Brașov la datele transmiterii și înregistrării cererii și, pe cale de consecință a declinat cererea petentei privind emiterea unui ordin de protecție, în favoarea Judecătoriei Brașov.
2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Brașov a pronunțat sentința civilă nr. 8000 din 10 octombrie 2025, prin care a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, din modalitatea de redactare a dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 se înțelege că legiuitorul a înțeles să pună la dispoziția victimei posibilitatea de a alege să sesizeze fie instanța de la domiciliul său, fie instanța de la reședința sa, în scopul emiterii unui ordin de protecție, necondiționând această alegere, tocmai pentru a face efective mijloacele legale de realizare a protecției victimelor violenței domestice.
Drept urmare, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 116 C. proc. civ. care prevăd posibilitatea reclamantului de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, inclusiv a victimei violenței domestice care beneficiază de dreptul de a alege între instanța locului unde trăiește efectiv și instanța locului unde își are stabilit domiciliul, observând că în speță petenta și-a exercitat acest drept alegând să sesizeze Judecătoria Câmpina, neavând relevanță pentru determinarea instanței competente teritorial să judece cererea, faptul că a părăsit reședința sa și s-a refugiat la domiciliul unei rude în Brașov.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cauzei îl constituie solicitarea petentei de emitere a unui ordin de protecție în favoarea acesteia și a copilului minor împotriva intimatului B., întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 217/2003 pentru combaterea și prevenirea violenței domestice.
Instanțele aflate în conflict și-au declinat reciproc competența apreciind în mod diferit incidența art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, potrivit căruia competența de soluționare a pricinii aparține instanței de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima. Astfel, prima instanță a apreciat că scopul Legii nr. 217/2003 este acela de a proteja victima unde își stabilește domiciliul în fapt, respectiv cel menționat de petentă pe parcursul soluționării litigiului ca fiind situat pe raza Municipiului Brașov și nu cel dat de reședința din Mun. Câmpina, Bdul x, jud. Prahova, declinând astfel cauza în favoarea Judecătoriei Brașov.
În schimb, cea de-a doua instanță, Judecătoria Brașov, a dat o altă interpretare dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 coroborându-le cu dispozițiile art. 116 C. proc. civ., în sensul că legiuitorul a înțeles să pună la dispoziția victimei posibilitatea de a alege să sesizeze fie instanța de la domiciliul său, fie instanța de la reședința sa, în scopul emiterii unui ordin de protecție, necondiționând această alegere de niciun alt element de fapt, conchizând că în speță instanța competentă este cea dintâi sesizată, respectiv Judecătoria Câmpina.
Potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție.
Totodată, art. 40 din același act normativ prevede:
"(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal [...]".
Ca atare, procedura reglementă de art. 40 din Legea nr. 217/2003 are în vedere situația în care cererea de emitere a ordinului de protecție este adresată instanței direct de către victimă sau în numele acesteia de către persoanele abilitate de lege în acest sens.
În speță, reclamanta A. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva intimatului B., având ca obiect obligarea acestuia la păstrarea unei distanțe minime determinate față de petentă și copilul lor, față de reședința situată în Mun. Câmpina, Bdul. x, jud. Prahova, față de locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate, impunerea interdicției de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează sau le vizitează periodic, indicând adresa părinților săi din orașul Comarnic, str. x, jud. Prahova.
Potrivit dispozițiilor art. 116 C. proc. civ. " Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.", astfel că, de vreme ce petenta a ales să sesizeze Judecătoria Câmpina, care constituie instanța de la adresa de reședință (unde aceasta a locuit în fapt cu intimatul) situată pe raza Municipiului Câmpina, jud. Prahova, rezultă că partea și-a exercitat în mod definitiv dreptul de alegere între instanțele la care se referă norma din cuprinsul art. 40 alin. (1) C. proc. civ., drept de alegere care funcționează independent de alte condiționări de fapt (cum ar fi locuirea de către petentă, în continuare, la adresa de reședință); drept urmare, competența Judecătoriei Câmpina a devenit astfel pe deplin consolidată cu privire la judecarea prezentei cauze.
Având în vedere că, prin alegerea de competență realizată, a fost consolidată de însăși petenta A. competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la reședința pe care aceasta a avut-o în comun cu intimatul, respectiv Judecătoria Câmpina, acestei instanțe îi revine competența teritorială de judecată față de prevederile art. 116 C. proc. civ. sus citat.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 2 decembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.