ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2145/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2145/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 2 decembrie 2025
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 10.05.2022, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire sentinței civile nr. 2083/01.06.2011, pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosar nr. x/2010, solicitând modificarea în total a sentinței atacate, ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr. x/2022.
Prin sentința civilă nr. 4489/23.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Târgoviște a respins cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2083 din 01.06.2011, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr. x/2010, formulată de revizuent A. în contradictoriu cu intimat B. și l-a obligat pe revizuent la plata către intimată a sumei de 1000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 09.01.2023, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 4489/23.11.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de către Judecătoria Târgoviște, care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/2023.
Prin încheierea din data de 15.02.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Dâmbovița, constatând că revizuentul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de către instanță, respectiv acelea de a de a indica obiectul cererii, dacă este un apel sau o cerere de revizuire și împotriva căror sentințe a fost formulată cererea dedusă judecății, a suspendat judecata cererii de revizuire, în temeiul 242 alin. (1) C. proc. civ. din 1865.
Împotriva acestei încheieri (din 15 februarie 2023 a Tribunalului Dâmbovița), reclamantul A. a formulat recurs care a fost înregistrat sub nr. x/2023/a2 pe rolul Curții de Apel Ploiești.
Prin încheierea din data de 6 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Ploiești, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. din 1865, a suspendat judecata apelului pentru lipsa părților.
Împotriva acestei încheieri (din 6 noiembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești) dată în dosarul nr. x/2023, revizuentul A. a formulat recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2023/a2.1.
Prin încheierea din data de 17.09.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul 242 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, a dispus suspendarea cauzei, pentru lipsa părților.
La termenul din data de 2.12.2025, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea discutării perimării cererii de recurs, având în vedere că termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ. din 1865, s-a împlinit la data de 17 septembrie 2025.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, perimarea se poate constata și din oficiu.
Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.
Ca urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă, perimarea fiind o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții la cererea făcută, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.
În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 17 septembrie 2024, stabilit pentru soluționarea recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. din 1865, s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă, iar actul de procedură nu trebuia îndeplinit din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) teza finală C. proc. civ. din 1865.
În raport de aceste considerente, având în vedere că în cauză a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecății pricinii și că în această perioadă nu a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 252 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul-pârât A. împotriva încheierii de ședință din 6 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 decembrie 2025.