ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2048/2025

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2025

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Este reprezentat de recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 22.01.2025 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosar nr. x/2022.

Prin încheierea de ședință din 22.01.2025, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în baza prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a suspendat judecata cererii de recurs formulată de reclamantul A. împotriva încheierii civile din 06.06.2024, pronunțate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2022.

Împotriva încheierii de ședință din 22.01.2025 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă a declarat recurs reclamantul A..

Recursul nu a fost încadrat în drept și nu a fost motivat, recurentul indicând doar încheierea recurată și solicitând admiterea recursului și judecata în lipsă.

În cauză, nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în raport cu excepția de nulitate pentru netimbrare și neîncadrarea criticilor formulate în dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., invocate de instanță din oficiu, a căror analiză este prioritară, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

I. Referitor la excepția netimbrării, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: a) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant; b) hotărârea prin care s-a luat act de renunțarea la dreptul pretins; c) hotărârea prin care s-a luat act de renunțarea la judecată; d) hotărârea prin care se încuviințează învoiala părților".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 din C. proc. civ., cu nulitatea.

În litigiul pendinte, prin rezoluția de verificare și regularizare a cererii de recurs, s-a stabilit că recurentul datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, stabilită în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin adresa emisă la 03.06.2025 și comunicată la 10.06.2025, recurentului i s-a pus în vedere că are obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, i s-a pus în vedere că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 sau cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013.

Din verificările efectuate în sistemul de evidență informatizată a instanței, a rezultat că recurentul nu a uzat de mijloacele procesuale privind o eventuală scutire sau redimensionare a cuantumului taxei judiciare de timbru.

Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, neîndeplinându-și obligația procedură stabilită în sarcina sa, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., constată că recursul nu este legal timbrat, fiind incidentă sancțiunea nulității pentru netimbrare.

II. Cu privire la excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte reține că potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

De asemenea, în conformitate cu art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care există motive de casare de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauză, recurentul nu a indicat motivele, pentru care apreciază ca fiind nelegală încheierea atacată, cererea cuprinzând doar declarația de recurs și solicitarea de admitere a căii extraordinare de atac.

Prin urmare, cererea de recurs nu conține motivele pentru care recurentul apreciază că se impune admiterea căii de atac și nici indicarea normelor de drept a căror încălcare ar putea atrage, prin ipoteză, casarea încheierii recurate.

În această situație, lipsa totală a motivării și inexistența unor critici de nelegalitate a încheierii atacate nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității acesteia atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății.

Astfel, întrucât recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate, iar, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 486 alin. (3) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 noiembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.